Categorii

Vocabularul vâlcean – Numele proprii: nume de persoane

July 3, 2024 by

istorievalocalasm

b-1. Nume de persoane (antroponime). Situaţia numelor de persoane este, oarecum, analoagă cu cea de la apelative: o parte apreciabilă dintre antroponimele vâlcene, conform regulilor de formare a acestora (după numele ascendenţilor, ocupaţia, originea etc.) se găseşte şi în restul ţării: Alexandrescu, Ciobanu, Georgescu, Ionescu, Moldoveanu, Munteanu, Olteanu, Popa, Popescu, Teodorescu, Turcu, Ungureanu etc. În paralel, însă, în cadrul multora dintre ele se constată anumite trăsături care particularizează zona vâlceană; astfel, multe dintre antroponimele din judeţul nostru – în special, din centrul şi sudul judeţului – sunt de origine slavă veche, bulgară sau sârbă, dată fiind vecinătatea Olteniei cu aceste populaţii, în special cu bulgarii. Acestora din urmă, grădinari (în special legumicultori şi horticultori) renumiţi, li s-a spus, cel mai adesea, generic, tot „sârbi”; astfel se şi explică frecvenţa numelui de familie Sârbu, în onomastica vâlceană, spre deosebire de Bulgaru, întâlnit extrem de rar. Acest interesant domeniu a atras atenţia regretatei cercetătoare Lucia Mărcuş (fiica lui Ion Mărcuş – istoric şi arhivist de notorietate naţională), care strânsese un interesant material brut, cu tema Aspecte antroponimice din judeţul Vâlcea, <Bucureşti, 1982>5

Metoda principală utilizată de autoare, a fost cea a eşantioanelor – de timp, arie geografică şi populaţie. Vom trece peste concluziile cu caracter general pe care Lucia Mărcuş le desprinde din analiza acestor eşantioane, „în seria masculină, concentraţia antroponimică este mult mai puternică decât în cea feminină, atingând valori duble sau triple în raport cu aceasta”, „suficientă extindere a perioadei vizate, pentru ca informaţiile să fie statistic semnificative etc.) şi vom prezenta constatările privitoare la judeţul nostru:

1. Seria nume (de familie). În urma studierii unui eşantion de 69 de nume de familie, purtate de 251 persoane, autoarea ajunge la interesante constatări privind frecvenţa acestora. Astfel, numele de familie Ion este purtat de 40 de persoane, Radu – de 18 persoane, Marin – de 17, Constantin – de 15, Dumitru – de 13, Gheorghe – de 13, Preda – de 11, Stan – de 10, Ilie – de 8, Nicolae – de 8, Mihai – de 7, Pătru – de 6, Zamfir – de 4 etc.

Cu rezonanţă străină, se întâlnesc următoarele nume: Antonie, Adam, Ivan, Radomir, Smarandache, Traică, Neagoe, Enache, Lazăr, Strogotă etc.

Nume rare: Bătări, Bârţega, Durduc, Filicnea, Idiţa, Mogon, Obretin, Olă, Postolea, Pazu, Parescu, Strogotă, Snăchelie, Vălău, Saizu.

Concluzia cercetătoarei este semnificativă: „unităţile de maximă putere circulatorie (din judeţul Vâlcea, n. n.) provin din fondul antroponimic de bază”6

Referitor la reşedinţa de judeţ, autoarea a analizat 144 nume de familie, purtate de 251 de persoane. Cele mai frecvente din eşantion, sunt: câte 4 – Ion; câte 3 – Ciobanu, Dumitru, Preda, Rada; câte 2 – Băluţeanu, Cimpoieru, Ciucă, Drugă, Dumitrică, Dragomir, Godeanu, Ivan, Iordache, Manduc, Munteanu, Matei, Mazilu, Popa, Şerban, Topală

Într-un singur caz se adaugă profesia: cârciumaru. În ceea ce priveşte determinarea, în aproape jumătate din cazuri (60), aceasta se face cu ajutorul cu ajutorul cuvântului „sin” (cu sensul fiul lui – ), pentru şapte nume – cu ajutorul cuvântului „brat” (însemnând fratele lui –al lui -, unul singur având determinantul zet (ginerele lui -) şi unul, cumnatul lui – 7.

Din ancheta referitoare la anul 1877, seria Nume de familie, efectuată pe un eşantion de 531 nume de familie, purtate de 1.043 persoane din judeţul Vâlcea, rezultă următoarele.

Cele mai frecvente nume din eşantion, sunt: Ionescu – 52, Popescu – 26, Dumitrescu – 24, Rădulescu – 22, Marinescu – 18, Stănescu – 15, Iliescu – 13, Predescu – 13, Constantin – 12, Constantinescu – 12, Petrescu – 12, Diaconu – 11, Ion – 11, Mihai – 10, Niculescu – 10, Georgescu – 9, Mateescu – 9, Teodorescu – 9, Nicolaescu – 8, Păunescu – 8, Pârvulescu – 8, Stănciulescu – 6, Florescu – 6, Grigorescu – 6, Ungureanu – 4, Vasilescu – 4 etc.

O serie de nume au grafie şi sonoritate mai deosebite: Amza, Anastasiu, Aslan, Avram, Baldovin, Banci, Bălintescu, Bărfichi, Bâjbâiac, Blejan, Bubalea, Căulea, Chesarie, Chiuda, Cohen, Copuzariu, Covaciu, Diacoff, Disu, Dolera, Dosleanu, Filicop, Fliu, Fiastru, Fologa, Gojiu, Golstain, Iaculescu, Iosivescu, Lahovari, Lotruneru, Macarie, Melantea, Metaxos, Micleci, Motrună, Naidinescu, Nevraica, Odagiu, Oromolu, Pelaghia, Posenos, Radomir, Scuvici, Siaroff, Tapazanof, Tinibrescu, Totorete, Udubaşa, Zărnescu etc. Autoarea le numeşte, generic, „Nume cu rezonanţă străină sau ciudată”. Într-adevăr, la o analiză mai amănunţită, se constată că o parte din acestea oglindesc raporturile pe care locuitorii acestei zone le-au avut, de-a lungul timpului, cu alte neamuri: cu grecii (Anastasiu, Chesarie, Lahovari, Pelaghia, Metaxos, Oromolu, Macarie, Posenos), turcii (Amza, Aslan, Odagiu, Udubaşa), bulgarii (Siaroff, Tapazanof, Diacoff – la care l-am adăuga pe Petcof), evreii (Avram, Iosivescu), ungurii (Banci, Bălintescu – < Balint – , Covaciu), germanii (Baldovin, Cohen, Golstain), sârbii (Nevraica, Radomir, Scuvici) ş. a.

Analiza eşantionului mai scoate în evidenţă faptul că un număr apreciabil dintre acestea denumeşte profesia sau ocupaţia purtătorului: Abagiu, Băiaşu, Băltacu, Boiangiu, Ceauşu, Cercelaru, Cimpoieru, Ciocănaru, Ciubotariu, Copuzariu, Covaciu, Croitoru, Daragiu, Lăutaru, Moraru, Odagiu, Pâslaru, Purcariu, Trăistaru, Urdeş etc.

Semnificative deosebiri, faţă de situaţia din restul judeţului, rezultă din analiza lotului provenind din Râmnicu Vâlcea, pe baza studierii unor documente din anul 1848: 116 prenume, purtate de 399 persoane.

2. Seria prenume. Atrage atenţia faptul că în Râmnicu-Vâlcea (relativ la un eşantion din 1848), cele mai frecvente sunt prenumele tradiţionale româneşti: Nicolae – 25, Costache – 24, Gheorghe – 21, Ghiţă – 18, Ion – 18, Niţă – 17, Dincă – 17, Ioniţă – 16, Constantin – 15, Dumitru – 10, Petru – 10, Alecu – 9, Ştefan – 8, Marin – 7, Vasile – 6, Radu – 5.

O parte apreciabilă din prenume are rezonanţă străină (germană, maghiară, armeană, ebraică etc.): Albert, Anton (2), Bedros, Andraş, Calistrat, Conciu (?), Fredel, Fridirich (3), Franţ, Hristodor, Haim (2) Iosif (4), Iamandi, Ianache, Iordache, Iacovache, Iovipali, Leopolt, Moise (2), Mihel, Naum, Peter, Savistache, Tache, Temsivar (Celelalte, câte 1).

În ceea ce priveşte numele de familie din reşedinţa judeţului, a fost analizat un eşantion de 198 antroponime, purtate de 265 de persoane). Situaţia acestora se prezintă astfel:

Cele mai frecvente, cu o frecvenţă nu mai mare de 6 purtători, au fost următoarele: Ungureanu – 6, Vlădescu – 6; apoi, la distanţă: Bujoreanu – 3, Ivan – 3, Marinoiu – 3, Mişcuricescu – 3, Olănescu – 3, Protopopescu – 3, Radovici – 3, Stancu – 3, Temelie – 3. Câte 2: Argeşanu, Alexiu, Bujoreanu, Cernătescu, Ceauşescu, Copcă, Davidescu, Greceni, Giuleşti, Lipoveanu, Mehedinţeanu, Nedelcovici, Olăneşti, Popovici, Păun, Popescu, Rentea, Sterian, Sutescu, Şuşcu, Tudor, Vladimirescu, celelalte nume având doar câte un purtător .

Următoarele nume apar câte o singură dată: Anton, Antimie, Blăncuţi, Caragea, Caragicu, Catopulea, Carolschi, Dima, Giulea, Ghegan, Hagi Gheorghiu, Hagi Gheorghe, Hristache, Iamandescu, IIecovoiu, Ilialis, Inovici, Iohan, Lahovary, Marinovici, Marcovici, Mareş, Mehedinţeanu, Muscalagiu, Naniţa, Petrovici, Popovici, Radovici, Ribincea (Rabincea?), Slahter, Sontag, Stocicovici, Tomaş, Vlah, Weis, Zavrincea etc.

Din punct de vedere al aspectului, se întâlnesc aici două situaţii:

Persoana este indicată prin prenume, sau – mai rar – prin nume şi prenume, urmate de numele profesiei exercitate (aspect elocvent pentru ocupaţiile locuitorilor din perioada de referinţă, inclusiv sub aspect numeric): aprodu, alviţaru, argintaru, băcanu, bucătaru, bărbieru (2), boiangiu (2), brutaru (6), cismaru (21), cojocaru (14), croitoru (11; unul dintre ei este „femeiesc”), cârciumaru (8), curelaru (3), cofetaru, cafegiu, cobzaru, cavafu, ciaprazaru, caldarmagiu, cântăreţu, dohtoru (2), dulgheru, dorobanţu, heraru, dogaru, işlicaru, jogănaru (jogăraru?) – 2, lulelaru – 2, lăcătuşu, moraru – 4, măcelaru – 3, potcovaru – 2, pietraru, plăpumaru, pantofaru, povarnagiu, rachieru (5), spiţeru-2, simigiu, sacagiu, tutungiu – 2, tabacu – 7, tinichigiu – 2, tâmplaru – 2, telaru, vizitiu – 3, zidaru – 2 etc.

– Se indică etnia, în 6 cazuri: neamţu (3 croitori, 2 tâmplari şi un rotar), 3 ovrei, 2 sârbi, 1 braşovean, 1 armean;

Din punct de vedere al alcătuirii cuvintelor, se constată următoarele:

– 5 dintre acestea sunt compuse cu sin (fiul lui -)

3 sunt alcătuite cu.zet (ginerele lui -);

1 – cu ginerele lui -;

6, compuse cu – al lui.


Note bibliografice

5. Acesta urma să fie doar un capitol dintr-o lucrare de mari proporţii, intitulată Antropologie comparată a localităţilor urbane şi rurale din RSR (o parte din rezultatele cercetărilor aflându-se în manuscris dactilo, neinv., la Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale).

6. Lucia Mărcuş, Aspecte antroponimice din judeţul Vâlcea, <Bucureşti, 1982>,   pag. 9

7. Ibidem, pag. 10-11.


Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag.666-668). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”  


Written By

istorievalocalasm

istorievalocalasm

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Judete