Istorie Locala

Acasa
Joi, 18 Noiembrie 2021 09:42

Dialog realizat în martie 1986.

Distinsul profesor N. Gh. Popescu-Rebus, „un minunat profesor de limbă românească”, cum îl caracterizase Tudor Arghezi, fost, cândva, elev al liceului „Alexandru Lahovari”, este o personalitate de o distincţie aparte. Poartă cu sine, la anii prea meritaţi de pensie, povara dulce a amintirilor unei activităţi de pionierat în ale rebusismului, dar şi amărăciunea demnă a posesorului unei comori ce-ar dori-o a tuturor: manuscrisul Istoriei Rebusismului.

Ștefan și Dumitru Drăghicescu: liberalism versus neoliberalism

Luni, 09 August 2021 14:39

Referințe:

Interviu cu scriitorul Gheorghe Constantinescu -

https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1741608279353192&id=100005121096438&sfnsn=mo

 

Despre scriitorul Gheorghe Constantinescu, autorul cărții “O viață, o poveste” - https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1816676185179734&id=100005121096438&sfnsn=mo

 

"Prin aerul dens, înecăcios, la orice efort de răscolire a amintirilor materiale, mâinile mele desenau vârtejuri inofensive și efemere. Înăbușit, dangănul din clopotnița îndepărtată a bisericii, îmi turna în auz un fir subțire de lut și coboram visător scara din lemn de cireș. Pe pământ aceleași lucruri."

"O viață, o poveste", autor Gheorghe Constantinescu - https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1815997038580982&id=100005121096438&sfnsn=mo

 

Cartea satului Mădulari – Mădularii Cernișoarei – satul copilăriei mele, între monografie, poveste și nostalgie - http://www.impactreal.ro/index.php/2021/05/18/cartea-satului-madulari-madularii-cernisoarei-satul-copilariei-mele-intre-monografie-poveste-si-nostalgie/?fbclid=IwAR3XJsA_hsHeuTE7scY-ArVXKVZALXhqskerVb-vTnH0Fq-r7mN7q9_NuPc

 

Interviu Constantin Mateescu 2006: Lecturile, ca și cărțile, au vârsta lor...

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Joi, 04 Noiembrie 2021 10:33

Istoria parcurilor şi a peisajului amenajat trebuie înţeleasă în legătură cu o serie nouă de reprezentări şi practici care iau naştere în Europa secolelor XVIII şi XIX în jurul „utilizării naturii” (1). Ideea organizării unor parcuri şi grădini rublice care apare şi în spaţiul românesc al secolului al XlX-lea este, aşadar, rezultatul intersecţiei mai multor politici culturale, estetice, ştiinţifice şi, de ce nu, politice. Perioada regulamentară marchează şi din această perspectivă, pentru principatele Moldovei şi Ţării Româneşti, o certă dezvoltare a unei sensibilităţi faţă de peisajul amenajat, primele tentative de organizare a naturii oferite publicului, tocmai ca rezultat al dezvoltării modelului occidental al promenadelor care începe să se bucure de succes în rândul elitelor locale.

Vâlcea: cadrul natural, relieful, ecosistemele, resursele, teritoriile/ speciile protejate ș.a.

Miercuri, 28 Iunie 2017 11:52

d) Presa actuală

Odată cu liberalizarea pieţei culturale, în contextul celei politice şi economico-sociale, au apărut şi aici o serie de publicaţii politico-sociale, culturale şi sportive; unele, cu existenţe efemere:

- Începând cu anul 1992, a apărut la Drăgăşani publicaţia „Actualitatea drăgăşăneană”; între 1992-1997, printre redactorii săi, trudea şi cunoscutul poet, epigramist şi animator cultural local, Teodor Barbu. În prezent, conducerea revistei este alcătuită din Adrian Fugăreţu – director general, Adrian Sanda – director executiv şi Viorel Trandafir – director media, iar din redacţie, fac parte: redactor-şef – Petruţ Dinculescu şi redactorii Claudia Trandafir, Cristina Marinescu şi Florin Georgescu, tehnoredactor fiind Florin Năstăsoiu.

Drăgăşani - Cultura/ viaţa culturală: bibliotecile, cartea şi presa tipărită, casa de cultură

Miercuri, 24 Februarie 2021 08:34

Aici, unde apele Oltului au săpat cu putere munții, despărțindu-i în două (în stânga masivul Făgăraș, în dreapta Parâng), se întinde, „între munții și pădurile ei”, depresiunea intracarpatică Loviștea-Lotru, menționată într-un document din secolul al XII-lea sub denumirea de Țara Loviștei.

Oferind condiții favorabile de climă și variate resurse de hrană, depresiunea a fost locuită din vremuri îndepărtate. Dezvoltarea ei nu a fost izolată: peste culmi, prin trecători, ea a comunicat cu restul țării, cu celelalte ținuturi românești din exteriorul Carpaților.

Vorbind despre Loviște, vorbim despre un ținut privilegiat, zonă de interferență, de unde „cântatul cocoșilor” se aude în trei județe: Vâlcea, Argeș și Sibiu...

Familia de olari Vicşoreanu/ Horezu/ Vâlcea

Miercuri, 15 Aprilie 2020 12:00

Gheorghe Constantinescu

«Am plecat spre Israel sperând că voi găsi liniştea unor momente doar pentru mine, la Mormântul Sfânt şi Zidul Plângerii; că voi cunoaşte oameni interesanţi, că voi lua „pulsul străzii”, că voi vedea oraşele prin ochii localnicilor şi, în fine, că voi rămâne cu amintiri frumoase şi voi fi mai bogat sufleteşte. Exact asta am trăit, aşa că pot spune, cu certitudine, că o călătorie în Israel nu are cum să nu te mişte sufleteşte! Ţara Sfântă e ceva ce face parte din noi înşine, înainte de a ne naşte. Ceva ce regăsim, odată ce pătrundem în ea, de care ne vom aduce aminte mereu şi nu mai avem cum să uităm locurile odată văzute. Oriunde am merge pe acest pământ, fără să vrem, ducem cu noi problemele vieţii noastre. Acolo însă se întâmplă ceva, nu le mai avem, uităm de noi; acolo pietrele vorbesc despre Dumnezeu micşorat în trup omenesc şi venit aici, pentru mântuirea întregii lumi.»

***

«Un pelerinaj de suflet în Ţara Sfântă»/ Gheorghe Constantinescu/ text integral

Miercuri, 30 Iunie 2021 10:10

- legenda, cursul, lacurile de acumulare/ potenţialul hidroenergetic (17% din totalul râurilor interioare) - 

«În vremurile de demult, cand se nascoceau povestile fermecatoare, pe varful unui munte din Carpatii Rasariteni se vedea o cetate cu doua turnuri. Craiul si craiasa aveau doi fii gemeni, care semanau ca doua picaturi de apa.

Feciorii erau asemanatori la infatisare, dar aveau firi cu totul diferite. Una-doua se luau la cearta si se bateau pana la sange, de rai ce erau. Asa-i lasase Dumnezeu!

Cand crescusera mari, craiul iesi din cetate cu oastea si se duse la razboi, de unde n-a mai venit. Craiasa a trimis calareti spre toate zarile, in cauterea sotului ei, dar solii nu l-au gasit pe stapan nicaieri. Murise craiul departe, intr-o batalie sangeroasa. Dar craiasa nu stia taina asta....

Dezvoltarea limbajului, a capacităților de comunicare verbală și a creativității verbale

Vineri, 12 Noiembrie 2021 12:23

Povestea nespusă care sălășluiește în interiorul fiecăruia dintre noi a constituit – probabil - și imboldul scrierii cărții autobiografice pe care v-o propunem în flip cu acees liber, în acest început de week-end...

Autorul, col. ing. Gheorghe Constantinescu*, vâlcean din Cernișoara la origine - deja cunoscut publicului nostru fidel – ne pune sub ochi propria-i viață, alegerile ...apropiate sau nu de drumul care i se potrivea cel mai bine; de calea pe care a pășit ori a alergat, de pe (lângă) care a adunat experiență, a învățat lecții, a trecut examene ...a fost premiant și corijent (chiar repetent), dar a pornit iar și iar, de fiecare dată tot de la capăt, reluând la nesfârșit „lecția”, până a învățat-o temeinic.

Gib I. Mihăescu: «Orașul Drăgășani»/ Conferință publică ținută în cadrul Ligii Culturale locale

Marți, 11 Iunie 2019 10:31

Pe numele său Iosif Vissarionovici Djugaşvili, Stalin s-a născut în 1879 în oraşul Gori din R.S.S. Gruzină. Numele de familie a fost înlocuit cu cel de Stalin, care provine din rusescul „Stali" - oţel, probabil considerându-se tare ca oţelul, fiind cunoscut în lume cu numele Iosif Vissarionovici Stalin.

Din 1922, de când predecesorul său Lenin s-a îmbolnăvit, murind în 1924, tovarăşii de luptă l-au ales pe Stalin secretar general al CC al PCUS, funcţie pe care a deţinut-o până la moarte, în 1953, timp de 31 de ani. În toată această perioadă a mai ocupat şi alte funcţii importante de stat în ţara sa.

Pădurea Agestului/ Universul unei copilării, de col. ing. Gheorghe Constantinescu

Ești aici: Home