Categories
99

Râmnicu Vâlcea – clima

 

Vara, în lunile iulie-august, când atmosfera este predominant transparentǎ, sumele lunare ale radiaţiei directe ajung la 10 kcal/m2, în timp ce iarna, când coeficientul de transparenţǎ al atmosferei scade, sumele lunare ale radiaţiei directe ating valori de mai puţin de o calorie pe cm2. Un rol deosebit, îl are şi radiaţia difuzǎ care se intensificǎ în cazul creşterii opacitǎţii atmosferei.

Dintre formaţiunile barice care au un rol important asupra zonei în care se aflǎ oraşul Râmnicu-Vâlcea, se pot menţiona: Anticiclonul Azorelor, Depresiunea barică islandeză, Anticiclonul siberian si Depresiunea mediteraniană. Regimul precipitaţiilor este determinat, în cea mai mare parte, de interacţiunea dintre aceste câmpuri barice. O influenţă deosebită, o au Carpaţii Meridionali, situaţi în nordul regiunii, care constituie o barieră în calea maselor de aer provenit din zona bazinelor oceanice.

Temperatura aerului. Din datele existente, rezultă că temperatura medie anuală la Râmnicu-Vâlcea este de 9°-10° C. În luna ianuarie, valorile medii ale temperaturii se situează  sub 0°C, dar în unele zile, se pot înregistra şi valori pozitive, care însă nu depăşesc decât foarte rar +2°C. Media anuală a temperaturii lunii ianuarie, este de -2,4° C. În luna iulie, temperatura medie este de 21,1°C, având cea mai mare valoare din tot cursul anului. Amplitudinea medie anuală a temperaturilor date de 23,4°C, demonstrează existenţa unui climat continental. În cursul unui an, se înregistrează 199 zile cu temperaturi peste 10°C şi 50 zile cu temperaturi peste 20°C. Cea mai scăzută temperatură, de – 27,0°, s-a înregistrat la Râmnicu-Vâlcea la 21.01.1963, iar cea mai ridicată, de 39,9° – la 17.08.1952. În ultimii ani, temperaturile medii din timpul verii au avut valori mai ridicate, pe seama încălzirii globale, fiind asociate şi cu secetă.

Îngheţul. În ceea ce priveşte datele medii ale primului şi ultimului îngheţ, care au loc între 26 septembrie – 15 noiembrie şi – respectiv – între 24 martie  şi 15 mai, rezultă în medie 165 zile de îngheţ pe an. Uneori, îngheţul poate surveni chiar mai târziu, influenţând culturile agricole, mediul şi viaţa oamenilor.

Temperatura solului. Stratul de zăpadă din timpul iernii, ca şi învelişul vegetal (vara) influenţează oscilaţiile valorilor temperaturilor solului. De aceea, amplitudinea medie anuală este de 28,6° C fiind mai mare decât amplitudinea medie a temperaturii aerului. 

Umiditatea aerului are valori moderate. O influenţă mare o au, în ultimii ani, şi lacurile de acumulare amenajate pe râul Olt. În lunile de iarnă, umezeala relativă atinge valori de 8l-85%. Vara, în luna iulie, prin supraîncălzirea aerului, valorile scad la 58%. Media anuală a umezelii relative, este de 66%, iar amplitudinea variaţiei anuale a umezelii relative, este de 19%. Valorile medii ale nebulozităţii, se situează între 5,6 şi 6.1. Valoarea maximă a nebulozităţii se situează în lunile noiembrie-decembrie.

Regimul precipitaţiilor. Valorile plurianuale ale precipitaţiilor căzute, se situează între 478-903 mm/mc. Media precipitaţiilor este de 718,5 mm. În perioada 1 aprilie – 30 septembrie, cade cea mai mare cantitate de precipitaţii (62%), respectiv – 442,8 mm. În ansamblu, regimul precipitaţiilor este de tip continental.

        Luna iunie reprezintă oerioada cu cele mai bogate precipitaţii (valoarea medie: 99,1 mm). Cantitatea cea mai mică de precipitaţii s-a înregistrat în anul 1925, aceasta fiind de 275 mm. Numărul zilelor cu ploaie oscilează între 110 şi 120, iar numărul mediu al zilelor cu ninsoare, este de 15-20 zile. Stratul de zăpadă se menţine în jur de 40-60 zile, iar în ultimii ani, chiar mai puţin.

Presiunea atmosferică se situează la valoarea medie de 987,2 mb., oscilând între 991,6 mb. în octombrie şi 985 mb în aprilie.

Vânturile. Cea mai mare frecvenţă o are vântul dinspre nord şi nord – vest (circa 30,4%), iar cea mai mică, vântul dinspre nord – est, est şi sud – est. Toamna, însă, se constată o creştere a frecvenţei vântului din sud şi sud – est. Viteza vânturilor este dependentă de mărimea gradientului baric, crescând pe direcţia nord şi sud – vest. Trebuie avute în vedere şi vânturile diurne cauzate de diferenţa de altitudine dintre dealurile subcarpatice şi Lunca Oltului. Aceste brize de deal apar în mod frecvent pe versanţii dealurilor subcarpatice din jurul oraşului Râmnicu-Vâlcea.

 

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II – Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012 (pag. 20-21). 

Coordonator: Ion SOARE; Autori Pr. C-tin CÂRSTEA, N. DANEŞ, Paul DINU, Gh. DUMITRAŞCU, D. DUMITRESCU, Florin EPURE, Emilian FRÂNCU, Ioan St. LAZĂR, Sorin OANE, Marian PĂTRAŞCU, Petre PETRIA, Gh. PLOAIE, Silviu PURECE, Ion SOARE. Colaboratori: Gh. DEACONU, Eduard DULĂCIOIU, Titi Mihai GHERGHINA, Ion MĂLDĂRESCU, Vasile ROMAN, Laurenţiu STILEA.

. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.” 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *