Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (60)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (5)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.247)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (703)
- Traditii. Obiceiuri (22)
- Vâlcea — recuperare Joomla (149)
- Arhitectura peisagista (1)
- Cladiri. Monumente (1)
- Geografie. Turism (1)
- Istorie (119)
- Personalitati. Genealogii (7)
- Recomandarile bibliotecarului (7)
- Resurse utile (10)
- Traditii. Obiceiuri (3)
Cele trei faţete ale municipiului Râmnicu Vâlcea contemporan
Etape de evoluţie. Râmnicul contemporan, cel de după 1918 şi până în prezent, cunoaşte trei etape de dezvoltare, fiecărei etape corespunzându-i câte o „faţă”, ca urmare a multiplelor sale valenţe de care a dat dovadă în perioada contemporană:
a) 1918-1944, este Râmnicul cultural (numit şi „oraşul pensionarilor”);
b) 1944-1989: Râmnicul industrial (avem de-a face, de fapt, cu oraşul comunist);
c) 1989 – prezent, putem vorbi despre Râmnicul comercial (odată cu apariţia pe aceste meleaguri a… societăţii de consum).
Evoluţia populaţiei. După 1918, oraşul a crescut mereu sub aspect numeric, populaţional. Astfel, dacă în jurul anului 1918 avea circa 10.000 de locuitori, în 1948 – adică la începutul regimului comunist – număra 17.000 suflete. La începtul regimului Nicolae Ceauşescu, în 1965, erau înregistraţi vreo 29.000 de oameni, iar la 1989 – circa 110.000 de persoane. Creşterea populaţională cea mai mare a avut loc, deci, în perioada Ceauşescu, şi asta datorită migraţiei ţărăneşti provocate de apariţia obiectivelor industriale din oraş. În prezent, în municipiu trăiesc circa 120.000 de oameni.
Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II – Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012
Proveniența textului
Autorul textului: Colectiv de autori
Contributor indicat în arhiva Joomla: Valentin Smedescu
Data înregistrării Joomla: 2014-10-28.
Written By
Istorie Locala