Categories
114

Balul străbunicilor

Am adunat materiale despre viața rurală din zona Șuțești-Gradiștea, comune în care pe lângă moșia prințului Șuțu exista o viață mondenă presărată cu nenumărate baluri. Desigur atmosfera era asigurată de cântece și obiceiuri, datorită unui mare număr de rromi muzicanți-lăutari. Ceea ce m-a impresionat era modul în care se desfășurau balurile: domnișoarele aveau carnete cu numere de ordine pentru cavalerii care se înscriau cu câte o carte poștală pe lista dansurilor. Desigur atunci când doreau să-i acorde o atenție deosebită domnișoarei cartea poștală era plină de versuri de amor:

”Câte stele sunt pe cer, de…toate pier

Numai luna și cu o stea știe de iubita mea

și eu cu ea….”

 sau

 "duna1"

Domnișoarele erau însoțite întodeauna de mămici sau mătuși care le păzeau să nu facă ceva necuviincios, faptă ce ar putea păta onoarea familiei.

”Te iubesc, îți jur credință,

 martor mi-e Dumnezeu și toată viața.

Cu recunoștință îți ofer numele meu…!”

 "duna2"

 

”Multe uită omul în lume, multe am uitat și eu

Dar să te uit pe tine mie îmi vine foarte greu.”

 "duna3"

 

La sfârșit era aleasă ”Regina balului” cea care a adunat mai multe căți poștale, fiind încununată. Acest fapt reprezenta o mare mândrie pentru familie.

  "duna4"

Străbunica mea Jenica Ciupitu, căreia i-au aparținut aceste cărți poștale, a fost aleasă de câteva ori regina balului. Și datorită acestui fapt s-a măritat cu Petrea Dună inspector fiscal, în anii ’30, acesta Străbunicul  a avut un scris impecabil și în timpul războiului a ocupat funcția de ordonanță.

"duna5"

E mult de atunci, dar ne-au rămas amintiri.

"duna6"

Mi-a plăcut mult tema, m-am simțit de parcă am călătorit în timp! 

 

Maria Bianca Dună, 14 ani

Clasa a VII-a A

Școala gimnazială ”Mihai Eminescu” Brăila

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *