Search Results for: "Braila"

July 3, 2024

Asociația “Hristo Botev” a Bulgarilor din Brăila. Legături ale Brăilei cu Bulgaria

Brăila a fost şi este încă un amalgam de culturi. Excelenta sa poziţionare a atras aici oameni de prin toată lumea. Italieni, greci, armeni, bulgari, evrei, lipoveni, sârbi sau turci au ajuns în Brăila. Indiferent de naţionalitatea lor sau de poziţia lor materială au existat, au muncit şi au produs cultură astfel că trecerea lor a marcat dezvoltarea, spiritul şi farmecul oraşului cosmopolit.

Astăzi, la fel ca şi altădată, trecem în revistă aceste comunităţi care ne fac onoarea să existe la Brăila. Începem periplul nostru cu Comunitatea Bulgară, alegerea fiind total aleatorie.

Read More…

Structura oraşului Brăila în epoca modernă

Cucerirea Brăilei otomane în 1828 de către armata rusă şi cedarea către Ţara Românească în 1829 a schimbat destinul acestei localităţi. Părăsit de patru cincimi din populaţia sa, autorităţile româneşti au căutat să dezvolte oraşul port, incluzându-l în planurile de dezvoltare ale Principatului.

Localitatea otomană se întindea până la Bulevardul A. I. Cuza de astăzi, şanţul colector aflându-se pe Strada Unirii, paralelă cu  bulevardul. Se poate aprecia că planul oraşului semăna cu o plasă de păianjen, dintr-o piaţă centrală (Piaţa Sf. Arhangheli) plecau trei străzi radiante (denumite atunci Silistrei, Kiseleff şi Iaşi) la care se vor adăuga ulterior alte două (Sf. Constantin şi Sf. Gheorghe), ele pornind însă de la bulevardul Cuza, care se intersectau cu alte străzi în formă de arc concentric.

Read More…

Fabrica de ciment Portland Brăila

 <iframe src="http://www.slideshare.net/slideshow/embed_code/16223439" width="479" height="511" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" style="border:1px solid #CCC;border-width:1px 1px 0;margin-bottom:5px" allowfullscreen webkitallowfullscreen mozallowfullscreen> </iframe> <div style="margin-bottom:5px"> <strong> <a href="http://www.slideshare.net/bibliotecabraila/fotografii-fabrica-portland-salvat-automat" title="Fotografii fabrica portland [salvat automat]" target="_blank">Fotografii fabrica portland [salvat automat]</a> </strong> from <strong><a href="http://www.slideshare.net/bibliotecabraila" target="_blank">Biblioteca Judeteana Braila</a></strong> </div>

Read More…

Brăila – cultură, locuri, tradiţii si obiceiuri străvechi

În scopul prezervării tradiţiilor şi obiceiurilor locale şi pentru promovarea turismului în judeţul Brăila, Primăria municipiului Brăila a implementat un proiect prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. În cadrul acestui proiect s-a realizat site-ul www.brailaturistica.ro, unde se pot gasi informaţii valoroase despre bisericile, reperele culturale, tradiţiile şi legendele Brailei. O simplă navigare prin informaţia de pe acest site te introduce în mozaicul interetnic al portului Brăila, în lumea legendarului Terente sau pe plaiurile mereu în schimbare ale rezervaţiei Insulei Mici a Brăilei.

Read More…

Brăila: posibilităţi de afaceri

Fiind prin însăşi actul său de naştere din anul 1368 un impor­tant centru comercial, domnitorul Vlaicu Vodă oferindu-le comercianţilor braşoveni privilegiul de a-şi vinde mărfurile la Brăila, aceasta a oferit multiple oportunităţi de afaceri pe parcursul istoriei sale. În sec al XIX-lea când Brăila a renăscut marile puteri au recunoscut importanţa ei fiind reprezentate aici la nivel consular state ca Anglia, Franţa, Rusia şi Turcia. Comerţul a fost principala activitate la Dunăre astfel că prima stemă a oraşului era un velier cu trei catarge. În anul 1836 Brăila a fost declarată alături de Galaţi oraş "porto-franco" şi tot atunci a fost înfiinţată Camera de Arbitraj Comercial. În 1882 s-a înfiinţat Bursa de Cereale şi Bunuri care va stabili preţul grâului în Europa. În 1864 a apărut primul şantier naval, iar în 1883 Anghel Saligny realizează docurile actuale şi cheiul portului Brăila astfel că până la primul război mondial Brăila a fost al doilea mare oraş al României. Perioada comunistă a contribuit la industrializarea zonei iar după evenimentele din decembrie 1989, Brăila încearcă să-şi reînvie vechea strălucire. În acest sens instituţia care coordonează activităţile economice şi comerciale a devenit Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură înfiinţată în 1990. Aceasta este o organizaţie independentă ce s-a înfiinţat din iniţiativa agenţilor economici de stat şi particulari şi care are rolul de a promova interesele acestora. Conducerea Camerei realizează un dialog permanent cu autorităţile şi oferă servicii diverse membrilor săi. În procesul de integrare europeană, Camera acordă o atenţie majoră legăturilor Brăilei cu statele U.E. prin organizarea de misiuni economice, conferinţe şi simpozioane. Principalele târguri organizate de Cameră sunt: Târgul Naţional de Agricultură, Târgul Naţional de Construcţii (Danubian Constructs) şi expoziţia Chritmas Day. De asemeni prin ziarul "Financial Mercur" sunt prezentate informaţii despre afacerile ce se pot efectua la Brăila.

Read More…

Brăila: abordare geografică


1. Aşezarea teritorială

Aşezarea Brăilei pe malul actual al Dunării n-a fost la întâmplare, ci rodul însăşi al înfăţişării locului. Orice observator atent îşi dă seama că oraşul nu putea să apară în altă parte decât în locul pe cer-l constatam astăzi şi care este un promontoriu al Bărăganului, care domină apele fluviului ferindu-l de inundaţii. Astfel, atât mai la nord sau mai la sud, o aşezare de acest fel nu este posibilă datorita pericolului de inundaţii ce au loc în fiecare an. În acest fel situaţia geografică a Brăilei, o face una dintre localităţile cele mai favorizate de natură din România. Situată în est, sud-estul ţării pe coordonatele 45s 16'17", latitudine nordică şi 27s 58'33", longitudine estică, Brăila se află la zona de intersecţie a trei provincii istorice: Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea. Aşezată şi pe Dunărea inferioară acolo unde ea se reuneşte prin cele două braţe ale sale, Dunărea Nouă şi Dunărea Veche, natura a înzestrat acest loc cu daruri deosebite destinate Brăilei. Ea are o terasă, o platformă şi un chei natural la care se adaugă malul adânc ce ţine numai cât se întinde oraşul, iar şenalul navigabil face din oraş, primul port maritim de pe Dunăre, devenind la peste 100 de ani, după amenajarea bracului Sulina ultimul loc de acostare al navelor mari­time ce pot sosi din orice loc al lumii. Demne de subliniat sunt şi marile posibilităţi de legătură ale Brăilei, atât pe uscat cât şi pe apă, iar în condiţiile viitorului aeroport aflat în stadiu de proiect, acestea devin chiar nelimitate. Astfel faţă de capitala tării, de curbura Cârpacilor şi de Marea Neagră, distanţele nu depăşesc 200 km. Brăila se află la 170 km de Sulina, 200 km de Bucureşti şi 100 km de Focşani. În condiţiile în care, în afara Galaţiului nu există oraşe mai mari, Brăila are posibilitatea să-şi exercite influentele directe asupra unor vaste teritorii de mare importanţă economică. Dunărea de asemenea leagă Brăila în jos cu marea, iar în susul ei în primul rând cu bogata câmpie munteană, apoi cu Europa centrală şi recent prin construirea canalului de legătură cu fluviul Rhin se poate afirma că Brăila are terminalul vestic, în portul Rotterdam.

Read More…

Brăila: scurt istoric al localităţii

1. TOPONIMIA

În câmpia Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte româneşti înţelese de toată lumea, dar şi din toponime antice autohtone, sau date de alte populaţii care au trecut prin regiune.

Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puţin intenţionate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel s-a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul mediu ca nume personal. În unele lucrări s-au menţionat formele de limbă greacă Proilaba, de limbă slavă ca Proilava, de limbă turcă, ca Ibraila şi alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziţiei geografice a oraşului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galaţi pe Dunăre, de aici şi celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat oraşului în trecut.

Read More…

Brăila şi monumentele ei

 

Pentru localnici, dar şi pentru turiştii străini de oraş a exista şi există o Brăila a centrului şi una a periferiilor, una a construcţiilor ultramoderne şi alta a caselor tradiţionale, toate cu monumentele lor. Între acestea, Bustul împăratului Traian cel mai important a fost şi continuă să rămână bătrânul Danubiu, unul din fluviile cele mai mari ale Europei, monument natural prin care Brăila devine planetară. Străbătând oraşul de la sud la nord, acest univers lichid a atras şi atrage permanent toată lumea autohtonă sau de aiurea, ca un magnet, întocmai ca turnul Eiffel, Parisul.

În rest oraş de legendă, cu vechime seculară, fiică a Dunării, Brăila îmbină trecutul cu prezentul la tot pasul. Fără a fi un oraş muzeu, oraşul are numeroase monumente ce îi conferă un farmec deosebit, şi-1 face pe orice vizitator să se gândească cu plăcere la momentul reîntâlnirii cu el.

Read More…

Jandarmeria vâlceană – repere istorice

”…anul 1850 găsește județul Vâlcea sub efectul legiuirii din 30 iulie 1850, a lui Barbu Vodă Știrbei, pentru organizarea dorobanților din județe. Potrivit acestei legi, dorobanțul era ales de către săteni dintre cei mai vrednici pentru asemenea slujbă și se angaja, pe șase ani, după depunerea jurământului militar…”

Ilie Gorjan

Read More…

Jurnal de front: 1916-1918/ înv. Ion Bulbeş (II)

   urmare –

30 martie 1917

De la ultimele mele notiţe şi până în prezent, nimic nou. Nimic n-aş mai nota, dacă timpul şi împrejurările nu mi-ar impune. De altfel, relativ la acţiunea noastră militară, n-am nimic nou. Suntem, ca şi în trecut, în refacere, în cantonamente cu bolile contagioase în mijlocul nostru. Chiar azi ne-a murit un biet sergent, Chirea Florea. Bietul băiat! El moare aici, ai lui se zvârcolesc dincolo, de mizerie şi sub călcâiul duşmanului nostru. Nu asta însă 
m-a făcut să-mi însemn ceea ce simt: e Joia mare. Gospodinele de pe aici, obişnuite să facă de Paşti curăţenie, n-au var. S-a plătit kilogramul de var cu 1 leu sau 5 ouă, socotit oul cu 20 bani. S-au mai obişnuit ca să facă cozonaci. N-au făină şi zahăr, n-au drojdie şi vanilie. Ouăle şi laptele şi-l procură cum pot. De altfel, obiceiul e bun. Stau în gazdă la o femeie văduvă, cu o fată drăguţă de 16 ani, Profira Porcisanu.

 

 

Read More…