Categories
98

Vechea Cetate a Homorului

Vârful acestui munte formează, deasupra, un platou, pe care zac, de multe sute de ani, ruinele unei fortăreței cavalerești, cu mult mai veche decât Cetatea Sucevei.

Ruinele cetății sunt distruse cu totul de mulțimea anilor expirați. Materialul constă din piatră, nisip și var. Zidurile sunt în stil antic, acestea fiind expuse elementelor naturii: aerului, căldurii, apei, descompunându-se în părțile lor cele mai fine.

Cu toate acestea, pereții cardinali ai acestei zidiri vechi se pot încă vedea și astăzi, bineînțeles, în urma mai multor modificări suportate. Se mai pot observa ridicături neregulate și diferite gropi, prin urmare, o suprafață diferită, nenivelată.

Din toate părțile, ruinele acestei fortărețe sunt acoperite, la poalele lor, cu pădurea deasă și frumoasă. Însă, în partea nordică, un șanț de 12 pași, în adâncime, desparte zidul nordic de coama muntelui, iar în partea vestica, un pârâu  mic desparte fortăreața de pădure și de falnicul munte. Peste acest pârâu, un pod, numit ,,Podul Dracului”, înlesnește trecerea în pădurea nordică.

Actualmente, calea de acces este de la baza cimitirului orașului, pe un drum pietruit, iar legătura între  versantul de acces și muntele Cetății este ,, Podul Dracului”, recent reconstruit de edilii orașului și ceea ce contează nu este atât cetatea, cât drumul, călătoria în sine, spre a ajunge acolo.

Bibliografie: Povestea așezărilor bucovinene, vol.II.,  Ion Drăgușanul, editura Mușatinii, Suceava, 2010.

Material realizat de : Tudor Claudiu Tirnovan, 18 ani, clasa a XII-a A, Colegiul national ,,Alexandru  cel bun”, Gura Humorului 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *