Vâlcea sub ocupaţia sovietică

July 3, 2024 by

Istorie Locala

 

Reprezentantul Comisiei Aliate (Sovietice) de Control în judeţul Vâlcea a fost, cum am menţionat mai sus, maiorul Telicico, ale cărui preocupări majore au fost organizarea restituirii bunurilor ridicate din U.R.S.S., inclusiv din Basarabia şi Bucovina de Nord, şi aplicarea obligaţiilor economice pe care România le avea faţă de U.R.S.S., ca urmare a convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944.

S-au înfiinţat şase centre de colectare pe lângă staţiile C.F.R., la Râmnicu-Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni, Govora Băi, Călimăneşti şi Lotru[4]. Strângerea vitelor trebuia să înceapă pe 12 ianuarie 1945, dar ţăranii „fiind informaţi că sunt obligaţi să înapoieze vitele în U.R.S.S., au încetat de a le mai hrăni şi îngriji”[5]. Situaţia vitelor ce se aflau în judeţul Vâlcea la data de 10 decembrie 1944, era următoarea: 21.841 boi, 20.100 vaci, 4.414 cai, 38.213 porci, 130.311 oi şi 350.000 păsări[6]. Nu se poate stabili, deocamdată, câte din aceste animale au luat drumul Uniunii Sovietice. În orice caz, numărul acestora trebuie să fi fost foarte mare.

Introducerea cenzurii şi a „indexului” stalinist. În ianuarie 1945, din ordinul maiorului Telicico, în judeţ este introdusă cenzura. Toate tipografiile sunt obligate să trimită Comisiei Aliate de Control câte trei exemplare din lucrările tipărite trimise la M.A.I, Direcţia Presei şi Informaţiilor, Diviziunea Culturală, din Bucureşti, conform unui ordin dat de guvernul Rădescu. Încep să apară listele cu cărţile interzise, în total – 616 titluri[7], care vor fi arse în ruguri mari. Cenzura s-a extins şi asupra spectacolelor de teatru şi a filmelor. „Orice piesă de teatru sau revistă jucate înainte de 1 martie 1945 trebuiau să fie supuse cenzurii’’ – scria într-o circulară directorul general al cenzurii, N. D. Cocea[8].

Înfiinţarea A.R.LU.S. Ocupantul nu voia, însă, doar să jefuiască, ci dorea să fie chiar aprobat şi iubit. Aşa a apărut A.R.L.U.S.-ul. La 11 noiemrie 1944, la Bucureşti a luat fiinţă „Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică” (A.R.L.U.S.). În februarie 1945, generalul Ioan Popovici cere prefectului – lt. col. Canari, înfiinţarea şi în judeţul Vâlcea, a unei filiale A.R.L.U.S. La constituirea Asociaţiei, în ziua de 14 februarie 1945, orele 18,30 participă: Constantin Canari, Al. Dumitrescu-Colteşti, Iosif Andreescu, V. Georgescu (magistrat), preotul Ion Marina, profesorul Dumitru Guşetoiu, Radu Livezeanu ş. a., precum şi câte un reprezentat al muncitorimii şi al comunităţii evreieşti[9]. „Prietenia cu U.R.S.S.” a pătruns şi în Biserică, în urma constituirii Uniunii Preoţilor Democraţi, care avea rostul de a trimite preoţi în toate partidele din F.N.D. şi de a strânge legăturile de prietenie cu U.R.S.S.



[1]. Ibidem , f.  10-13.

[2]. Ibidem , f.  124.

[3]. Ibidem , f.  100 .

[4]. Idem, dos. 31/1944, f. 9.

[5]. Idem, dos. 38/1944, f.  46 şi 47.

[6]. Ibidem, f. 59.

[7]. Ibidem, f. 9-152 (sunt enumerate toate cărţile interzise);

[8]. Ibidem, f. 102.

[9]. Idem, dos 31 / 1945, f. 6 şi 8.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 214-215). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea. 

 

Written By

Istorie Locala

Istorie Locala

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Judete