Categories
Istorie locala

Vâlcea în Prima epocă a fierului (Hallstatt)

 

Hallstatt-ul timpuriu (cca. 1200/1150-850/800 î. Hr.). Orizontul cu ceramică canelată. Grupul Vârtop (denumit după localitatea Vârtop din judeţul Dolj). Deşi cercetările arheologice dedicate perioadei hallstattiene sunt extrem de limitate în spaţiu şi intensitate, s-a putut totuşi încerca definirea unui orizont hallstattian timpuriu în regiunea de nord-est a Oltenia, bazat pe tradiţiile culturale ale bronzului târziu. În acest context cronologic, au fost integrate următoarele unelte şi arme din bronz: celturile, topoare cu urechiuşă de prindere, ácele, dăltiţa şi lama de cuţit, descoperite la Ocnele Mari, dăltiţa de la Căzăneşti, secera de la Boişoara şi spada de bronz de la Valea Mare. La Căzăneşti a fost găsit şi singurul mormânt încadrabil în acest interval cronologic. Ritul funerar practicat în acest caz este înhumarea. În urma analizelor  antropologice, s-a stabilit că este vorba de o femeie înmormântată în poziţie chircită, cu braţele îndoite către faţă. Singurul obiect de inventar descoperit, este o strachină în care se afla, probabil, hrana necesară trecerii în lumea morţilor. Practicarea ritului funerar al incineraţiei, arderea corpului, pe teritoriul judeţului Vâlcea, în perioada hallstattului timpuriu, este dovedită de necropolele de la Râureni şi Brezoi. Interesantă este şi descoperirea la Stroeşti-Slătioara, a unui depozit de bronzuri datat în perioada hallstattului timpuriu. Depozitul conţine arme şi obiecte de podoabă18.

Hallstatt-ul mijlociu (cca. 850/800-650 î. Hr.).Cultura Basarabi (denumită astfel după necropola tumulară de la Basarabi, jud. Dolj). Cultura Basarabi va avea o largă extindere teritorială, din Pannonia până în Basarabia şi din Transilvania până la Munţii Balcani. Acest fenomen cultural de sinteză este puţin cunoscut pe teritoriul judeţului Vâlcea. Descoperirile sunt rare şi nu au fost supuse unei abordări aprofundate. Trebuie să amintim identificarea unei necropole tumulare, din păcate puţin cunoscută, în zona cartierului Ostroveni al municipiului Râmnicu-Vâlcea.

Hallstatt-ul târziu (cca 650-450 î. Hr.). Grupul Ferigile (denumit după localitatea Ferigile din Costeşti – judeţul Vâlcea). Este caracteristic zonelor de dealuri subcarpatice ale Munteniei, Olteniei şi Banatului. Necropola tumulară de incineraţie de la Ferigile, săpată aproape în întregime (150 tumuli), se remarcă printr-un foarte bogat material ceramic şi numeroase arme din fier: topoare cu două tăişuri, cuţite de luptă şi vârfuri de lănci. Au fost găsite şi piese de harnaşament, podoabe de fier şi bronz. În urma studiului materialului arheologic descoperit, au fost sesizate influenţe culturale externe provenite din zona de vest şi sud-vest a Peninsulei Balcanice (ilirice) şi din spaţiul răsăritean (scitice)19. Necropole contemporane celei de la Ferigile, au fost identificate la Vaideeni şi Govora Băi20.

 

Note bibliografice

17. M. Petrescu Dâmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Bucureşti, 1977, pag. 23.

18 Gh. I. Petre-Govora, Un orizont Hallstattian timpuriu în nord-estul Olteniei, în “TD”, IV, 1-2, 1983, pag. 85-95.

19. Al. Vulpe, Necropola Hallsattatiană de la Ferigile, Bucureşti, 1967.

20. Gh. I. Petre-Govora, Necropola şi aşezarea din epoca fierului de la Gătejeşti, în SCIV, 22, 4, 1971, pag. 557-565.

 

 

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 104). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *