Categorii

Vâlcea – Bisericile de zid cu o turlă

July 3, 2024 by

Istorie Locala

75

Paramentul, din piatră de talie în alternanţă cu rânduri de cărămidă aparentă, produce un plăcut efect bicromatic; decorat cu firide ai căror pilaştri pornesc de la soclu şi se încheie sub cornişă prin arcuri rotunde, fiind secţionate în trei registre prin intermediul a două brâie paralele; se remarcă o bogată şi variată sculptură în piatră: ancadramentele ferestrelor şi ale rozetelor; ornamentul de cărămidă ce înconjoară cercul rozetelor şi arcadele ferestrelor, cruciuliţele executate artistic în ceramică şi amplasate în jurul rozetelor; pridvorul, în stil brâncovenesc (sec. XVIII), pictat de Andrei, Gheorghe şi Constantin, între 1705-1707. În biserică se păstrează mormântul domnitorului Mircea cel Bătrân şi al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul37.

Ostrov – Călimăneşti. Secolul al XVI-lea păstrează un număr mai mare din categoria acestor monumente; printre ele se înscrie biserica „Naşterea Maicii Domnului” a Schitului Ostrov, din oraşul Călimăneşti, ctitoria domnitorului Neagoe Basarab şi a Doamnei Despina, din anul 1520-1521; bine proporţionată, reproduce particularităţile bisericii de la  Mânăstirea Cozia. Fresca, realizată în etape, de Preda, Dumitru şi Constantin, în anul 1701; Sandu, Andrei şi Ioan, în 1752); Dimitrie şi Teodor, 1760 38.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Sfinţii Arhangheli” din Râmnicu-Vâlcea, este ctitoria vel paharnicului Stoica, din anul 1521-1522; având planul în formă de navă cu pridvor deschis pe stâlpi de cărămidă, a fost refăcută de un grup de negustori aromâni, în secolul al XIX-lea, care finanţează şi

pictura realizată de Ilie zugravul39

Drăgoeşti – Drăgoeşti. În satul Drăgoeşti din comuna cu acelaşi nume, se păstrează biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, ctitorită de vel logofătul Tudor Drăgoescu, în anul 1530. Restaurată de postelnicul Ioniţă Bucşenescu, în anul 1769. Afectată de inundaţiile din 1970 şi de cutremurul din 1977, a fost refăcută în 1985; este o navă cu pridvor şi altarul poligonal40.

Stăneşti – Stăneşti Lunca. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fostei Mănăstiri Stăneşti din Stăneşti Lunca, ctitorită pe o temelie mai veche, din  secolul al XV-lea, de logofătul Giura şi soţia sa Vilaia, în anul 1536. De plan triconc, iniţial, decoraţiunea exterioară consta din cărămizi aparente, aşezate uniform, cu firide largi şi scurte, amplasate în partea superioară a pereţilor, sub cornişe; ulterior a suferit unele modificări, fiind adăugat pridvorul închis şi două galerii laterale cu arcade, în anul 1609-1610. Pictura, dintre cele mai vechi din Oltenia, a fost realizată de Dumitru din Târgovişte, în 1536-1537 41.

Cozia – Călimăneşti. Biserica „Sfinţii Apostoli Pe-tru şi Pavel” a bolniţei Mănăstirii Cozia – o  bijuterie a arhitecturii autohtone din secolul al XVI-lea – este  construită în timpul domniei lui Radu Paisie (1542-1543). De plan triconc, se remarcă printr-o frumuseţe arhitectonică particulară; pereţi înalţi sprijiniţi pe contraforturi, firide sus şi jos. Zidurile sunt lucrate din cărămizi cufundate în var, formând cadre roşii pătrate, în mijlocul cărora este montat câte un bolovan de râu; sub straşină, cărămizi aşezate în  formă  de zig-zag.  Pictura originală, de David şi Raduslav, datează din anii 1542-1543 42.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Râmnicu-Vâlcea a fost începută de Pătraşcu Vodă (1554-1557) şi terminată de Mihai Viteazul (1593-1601). Ulterior, i s-au adus o serie de modificări, dar păstrându-se, în general, forma originală43.

Cozia – Călimăneşti. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Paraclisului Mănăstirii Cozia, a fost construită de egumenul Amfilohie ieromonahul, în anul 1583, pentru nevoile sufleteşti ale voievozilor, fiind amplasată între „camerele domneşti” şi „cerdacul lui Mircea”; din pictura originală, se păstrează icoana hramului, datând din secolul al XVI-lea44.

Ruda – Budeşti. În satul Ruda din comuna Budeşti, se află biserica „Sfinţii Voievozi”, ctitoria postelnicului Theodor Chirca Rudeanu, de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Planul este o navă cu turla pe pronaos, fiind zugrăvită în anul 1624 45.

 Cozia Veche – Căciulata. Din secolul al XVII-lea, există biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” sau „Cozia Veche” din localitatea Cozia-Căciulata, a unui fost schit, atestat documentar la 8 noiembrie 1601. Vizitat de patriarhul Macarie al Antiohiei împreună cu arhidiaconul Paul de Alep, în iunie 1657, întâlnesc aici un pustnic. Ruinându-se, biserica a fost refăcută de mitropolitul Teodosie al Ţării  Româneşti,  în anul 1670, apoi s-a ruinat definitiv între anii 1832-1837 46. În 1995 a fost redat vieţii monahale.

Bălăneşti – Horezu. În cartierul Bălăneşti al oraşului Horezu, se află  biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor”, ctitorie a mitropolitului Ştefan al Ţării Româneşti (1658-1659) şi refăcută de boierii Stănică Bălănescu şi Niţă Prodescu, în anul 1859. Biserica este de plan treflat, cu o mică turlă pătrată deasupra pronaosului; paramentul, despărţit de un brâu median în două registre; cel superior, este împărţit în firide, unite în partea superioară cu arcuri rotunde47.

Fedeleşoiu – Dăeşti. Biserica „Schimbarea la Faţă” a fostului SchitFedeleşoiu din Dăeşti. Ctitor  iniţiator a fost Grigorie Ghica, în anul 1673, fiind continuat de mitropolitul Varlaam, arhimandriţii Ghenadie de a Mânăstirea Argeş şi Ioan de la Hurezi. Biserica de plan treflat, imită modelul de la Cozia, fiind pictată de Sima, [H]Ranite, Ştefan şi Ghiorghie, în anul 1702; pridvorul a fost adăugat în 1775 şi pictat de ierodiaconul Rafael şi preotul Dragomir din Făgeţel, în 1775. Iconostasul brâncovenesc, din lemn de tei aurit, este împodobit cu icoane de mare valoare, pictate de ieromonahul Iosif. Sculptura în piatră a portalului de la intrare şi ancadramentele ferestrelor, executate de meşterul Atanasie din Jiblea48.

Turnu – Păuşa. Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” a Mănăstirii Turnu din localitatea Păuşa, este ctitoria mitropolitului Varlaam şi a negustorului Ene din Piteşti, din anul 1676 49.

Mileşti – Făureşti. Biserica din satul Mileşti, comuna Făureşti, cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, are planul în formă de navă, cu pridvor pe stâlpi cilindrici şi altar poligonal, fiind ctitoria protopopului Ivan Făurescu, ajutat de căpitanul Dumitraşcu şi dascălul Coltescu, din anul 1684; a fost refăcută în 1829 50.

Sărăcineşti – Păuşeşti-Măglaşi. În satul Valea Cheii din comuna Păuşeşti-Măglaşi, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Sărăcineşti; de plan treflat, a fost începută de Tănase Sărăcinescu, în anul 1687, fiind terminată de episcopul Ştefan al Râmnicului, în 1688; pictura a fost realizată de zugravii Teodosie, Gheorghe şi Preda, în anii 1717-1718. Ansamblul monahal de la Mânăstirea Sărăcineşti se înscrie între valorile remarcabile ale arhitecturii şi artei vâlcene de la sfârşitul secolului al XVII-lea51.  

Mănăileşti – Frânceşti. Biserica „Înălţarea Domnului” a fostului Schit Mănăileşti din comuna Frânceşti, este ctitoria  monahului Pahomie, fostul postelnic Papa Pârşcoveanu, din anii 1689-1691; Dosothei egumenul zugrăveşte biserica pe dinafară, în 1715, iar ieromonahul Dionisie sprijină pictarea interioară, din 1801, lucrări realizate de Dinu din Craiova52.

Bogdăneşti – Bujoreni. În satul Bogdăneşti din comuna Bujoreni, se află biserica „Sfinţii Voievozi”, ctitoria jupanului Iovan şi Ispas, din anii 1692-1698; reparată şi pictată, în interior şi exterior, de Preda Bujoreanu şi Teodosie Grecu, la anul 1791, iar ulterior i se adaugă pridvorul, în 1854 53.

Coasta – Păuşeşti-Măglaşi.  „Sfântul  Nicolae”  din Coasta – Păuşeşti-Măglaşi, ctitoria vornicului Preda Bujoreanul, jupan Cârstea şi preotul Sava, din anii 1693-1705; afectată de cutremur, este refăcută de fiul ceauşului Ştefan, Dincă împreună cu tot satul şi proin protopopii Nicolae şi Statie Râmniceanu, în 1825-1826; fresca, de Ilie, Ion, Gheorghe, Barbu şi Costandin din Teiuş.

Hurezi – Romanii de Jos. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a bolniţei Mănăstirii Hurezi este ctitorită de Doamna Maria între anii 1696-1699, soţia lui Constantin Brâncoveanu; are planul dreptunghiular, cu pridvor susţinut pe stâlpi de piatră. Fresca, realizată de Preda şi Nicolae, reprezintă elemente din viaţa monahală, ca Arca creştinătăţii şi Viaţa adevăratului călugăr 54.

Hurezi – Romanii de Jos. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a Paraclisului Mănăstirii Hurezi, construit de Constantin Brâncoveanu, în anii 1696-1697; are plan simplu, dreptunghiular, cu absida altarului poligonală şi pridvorul sprijinit pe coloane de piatră. Arhitectura exterioară se compune din două registre de panouri obişnuite, încadrate cu ciubuce rotunjite în relief şi despărţite printr-un brâu orizontal, în formă de tor, între două rânduri de zimţi de cărămidă55. Pictura a fost realizată de zugravii Preda şi Marin, în anii 1696-1697, operă reprezentativă pentru arta brâncovenească.  Iconostasul sculptat în lemn de tei aurit56.

Hurezi – Romanii de Jos. Biserica „Sfinţii Apos-toli” a Schitului Mănăstirii Hurezi este ctitoria egumenului hurezean Ioan arhimandritul, din anii 1698-1700, pe care îl închină mănăstirii pe care o conducea; monumentul se caracterizează printr-un pridvor mic sprijinit pe doi stâlpi de piatră, pronaos dreptunghiular, despărţit de naos prin trei arce trilobate sprijinite pe stâlpi. Pictura a fost realizată în anul 1700 de ierodiaconii Iosif şi Ioan, care au realizat o operă plină de pitoresc, cu multe personaje în mişcare şi mulţime de amănunte rezultate din contemplarea naturii înconjurătoare57.

Hurezi – Romanii de Jos. Din secolul al XVIII-lea, se înregistrează cele mai multe monumente din acest stil arhitectonic. Între ele, se înscrie biserica „Sfântul Ştefan” a Schitului Mănăstirii Hurezi, ctitorit de Ştefan, fiul lui Constantin Brâncoveanu, în anul 1703. Biserica este bine proporţionată, de formă dreptunghiulară, iar sânurile şi altarul poligonale58. Deşi distrusă pictura interioară, unele fragmente mărturisesc despre calitatea ei.

Surpatele – Frânceşti. Biserica „Sfinţii Arhangheli” şi „Sfânta Treime” a Mănăstirii Surpatele, din comuna Frânceşti, este ctitoria boierilor Buzeşti, din secolele XVI-XVII şi refăcută de Doamna Maria, în anii 1706-1707, soţia lui Constantin Brâncoveanu; planul triconc, pridvorul deschis susţinut pe stâlpi, în exterior are un brâu floral în relief şi ancadramente de piatră la ferestre, înconjurate de chenare decorative. Fresca, o remarcabilă realizare artistică, aparţine zugravilor Andrei, Iosif iero-monahul, Hranite şi Ştefan59.

Predeşti – Nicolae Bălcescu. Biserica „Sfântul Dumitru” din satul Predeşti, comuna Nicolae Bălcescu, ctitorită de Constantin Brâncoveanu în secolul al XVIII-lea, sub isprăvnicia arhimandritului Ioan de la Hurezi.  Pictura realizată  în  anul 1704,  aparţine  zugravilor Hranite şi Istrate60, din şcoala brâncovenească.

Păpuşa –  Bistriţa. Biserica închinată „Sfântului Grigorie Decapolitul” a fostului Schit Păpuşa, din satul   Bistriţa, comuna Costeşti, este ctitoria egumenului bistriţean Ştefan, menţionat în anul 1710, iar peste doi ani se redactează Pisania, unde scrie: „Sfânta biserica aceasta, din temelia ei zidită este, întru cinstea şi pohfala Sfântului Grigorie Decapolitul, de robul lui Dumnezeu chir Ştefan eg<um>en ot Bistriţa, ajutorând şi alţi fraţ<i> cu ce s-au îndurat, în zilele bunului credincios Io Costandin Voievod. Leat 722061. Planul treflat cu pridvor sprijinit pe stâlpi, închis ulterior. Pictura a fost realizată de ieromonahul Iosif şi Teodosie62.

Cozia – Călimăneşti. Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” a Paraclisului Mănăstirii Cozia, construit în anul 1710, de egumenul hurezean Ioan arhimandritul, în colţul de nord-est al incintei interioare, unde se află „Casele Hurezeanului”; interiorul păstrează picturi originale şi portrete ale ctitorilor. În 1859, Paraclisul s-a prăbuşit în Olt, fiind reconstituit în timpul restaurărilor efectuate în cursul anului 1958-1959 63.

Govora – Mihăeşti. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Govora din satul Scărişoara, comuna Mihăeşti, datează din anii 1492-1496, cunoscând mai multe refaceri, în anii 1640, 1711 şi 1783. Actuala biserică este refăcută din temelie, în anul 1711, de egumenul Paisie Govoreanul. Monumentul are plan treflat, cu pridvor susţinut pe stâlpi de piatră, fiind sobru, echilibrat şi armonios; pictura interioară aparţine  ieromonahului Iosif, Hranite şi Teodosie, iar cea a pridvorului – ieromonahului Ştefan. Iconostasul a fost realizat în anul 1701, de către Nicolae zugravul64

Modoia – Cernişoara. Biserica „Sfinţii Arhangheli” din satul Modoia, comuna Cernişoara, este ctitoria preotului Constantin Popescu şi Matei Popescu, ajutaţi şi de alţi  credincioşi, din anul 1712. În anul 1896, a fost refăcută65.

Bodeşti – Bărbăteşti. Biserica „Sfânta Treime” a fostului schit din satul Bodeşti, comuna Bărbăteşti, a fost ctitorită de ieromonahul Partenie, egumenul Mănăstirii Strehaia, fiind sprijinit de Constantin Obedeanu, sub isprăvnicia preotului Ioan, în anul 1731-1732. În trecut a existat o Pisanie alcătuită de însuşi ctitorul, care stabileşte câteva normative cu valoare juridică: „Sf<ânta> Treime s-a zidit din temelie şi…împodobită şi alte multe, cu cheltuiala Cuviosuluǐ eromonah, chir Partenie egumenul Mănăstirei Străhaia, pareonoh de onor Monastirea Fedeleşoiu, în care şi egumen au fostşi s-a sfinţit de iubitorul de Dumnezeǔ, chir Inocenţiu episcopul Râmniculuǐşi case împrejur date zestre şi slobode să fie şi nesupuse de nimenǐ. Iar cine o va supune, or din neamul meu sau din neamul popeǐ luǐ Ion, care au fost ispravnicsă fie afurisiţǐ de 318 sfinţǐ părinţǐ şi să fie la un loc cu Iuda vânzătorul, ceǐ ce o vor şi nu vor ţine legătura. Şi s-a săvârşit la anul 724066. Pictura datează din anul 1832.

Câinenii Mici – Câineni. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Câinenii Mici, comuna Câineni, în formă de navă, este ctitorită în anul 1733, de jupânul Nicola Petru şi Gheorghe Guguţ Nicociovi; meşter pietrar, fiind Atanasie din Jiblea. Pictura interioară a fost realizată de preoţii Hristea şi Gheorghe, împreună cu Magdalina ereiţa, în 1758. Paramentul exterior este împărţit în două registre pictate; cel inferior, cu motive vegetale distribuite în arcade oarbe, în acoladă, susţinute pe colonete în relief, iar sub cornişă medalioane cu o bogată ornamentaţie vegetală, realizată de Ioniţă şi Pătru, prin cheltuiala lui chir Neagoe Moţoc  şi  a  soţiei  sale  Simziana, în 1846. se remarcă ancadramentele ferestrelor sculptate cu multă măiestrie67.

Teiuşu – Buneşti. Biserica „Sfântul Nicolae” a fostului Schit din satul Teiuşu, comuna Buneşti, este ctitoria ieromonahului Nicolae, din anul 1735. La uşa de intrare în biserică, în partea superioară a ancadramentului, se păstrează Pisania, având următorul text: „† Cu vrěrea Tatălui şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvârşirea Sf<în>tului D<u>hǔ. Ziditu-s-au această sfân>tă şi dumnezăiască bisěrică din temelie, de robul lui D<u>mnezău, Nicolae er<o>monah dinpreună cu ajutoriul fraţilor Sf<in>ţiei Sale, întru cinstea şi lauda acelui dintru sf<in>ţi, părintelui nostru Nicolae arhiepiscopul de la Mira Lichiia, făcătoriul de minuni şi a Sf<in>ţilor Trei Ierarşi, în zilele preaînălţatului împărat al Romei, Carol al 6, având arhipăstor pre Preasf<in>ţitul părintel<e> chir Ino-chentie episcopul Rim<nicului> şi cu toate alte podoabe ce să vor face înprejurul sfi<n>tei bisěrici, pân în sfârşitma<i> 1, 724368. Biserica este în formă de navă cu pridvor şi absida altarului poligonală, armonioasă ca proporţii. Pictura interioară, o frescă valoroasă, datează din anul 1735; cea exterioară a fost realizată în 1820, de zugravii Pârvul, Nedelco, Tudor şi Mareş.

Bucşani – Ioneşti. Biserica cu hramul „Buna Vestire” din satul Bucşani, comuna Ioneşti, este ctitoria paharnicului  Udrea  Zătreanu, din anul 1743, fiind pictată de zugravul Sandu, semnat pe zidul exterior al bisericii69.

Beneşti – Bălceşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din fostul sat Beneşti, oraşul Bălceşti, este ctitoria vornicului Barbu Otetelişanu din anul 1746. Avariată în timpul cutremurului din 1802, a fost restaurată de aga Grigore şi Costică  Nicolae  Otetelişanu.  Pictura  aparţine lui  Istudor Selăgeanu şi Costache Petrescu, zugravi din Craiova70.

Coasta – Goleşti. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din satul Coasta, comuna Goleşti, ctitoria enoriaşilor, din anii 1747-1749. Fiind ruinată în 1909, a fost refăcută în două perioade: 1913 şi 1947; are planul dreptunghiular, cu absida altarului semicilindrică71.

Burta  Mironeşti – Oteşani. În cătunul Burta  Mi-roneşti al satului Oteşani, comuna cu acelaşi nume, se păs-trează biserica „Buna Vestire”, ctitorita vătafului de plai Ioan Talin şi a fiului său Cincă polcovnicul, împreună cu preoţii Preda şi Cârstea, din anul 1740; exteriorul împărţit în două registre, cel superior, fiind zugrăvit de pictorul Ion Prodescu, în anul 1850 72.

Linia pe Vale – Dănicei. Biserica „Sfinţii Trei Ie-rarhi” din satul Linia pe Vale al comunei Dănicei este ctitoria soţilor Elena şi Panait Popescu, din secolul al  XVIII-lea, fiind refăcută în anul 1853; are planul uninavat şi bolta semicilindrică din lemn. Exteriorul este împărţit în două registre; cel superior este pictat. Restaurată în 1905, în anul 1920 a fost inundată, apoi restaurată în 1950. Aban-donată, cunoaşte un avansat grad de ruinare progresivă73.  

Slăviteşti – Băbeni. Biserica  „Sfinţii Voievozi”  din satul  Slăviteşti  al  municipiului  Băbeni,  este  ctitoria  lui Ioan Slăvitescu, fiul lui Radu Slăvitescu, şi a soţiei sale Bălaşa, fiica Chircăi Roşiianu Vornicu, din anul 1750. Monument arhitectonic de mare valoare arhitectonică şi artistică are pridvorul sprijinit pe stâlpi masivi de zidărie, terminaţi în arcade74.

Râmnicu-Vâlcea – Paraclisul Centrului eparhial.  La Centrul eparhial din Râmnicu-Vâlcea se păstrează biserica „Sfântul Grigorie Teologul”, care serveşte de paraclis al Centrului eparhial, ctitorie a episcopului Grigorie Socoteanu, din anii 1750-1751. Biserica păstrează pictura bizantină originală, realizată de zugravul Grigorie [H]Ranite, în anii 1753-1754. Exteriorul are zugrăvite, în partea superioară, chipuri de prooroci şi sibile. Iconostasul este admirabil realizat din lemn sculptat în relief înalt şi aurit75. La uşa de intrare, în partea superioară a ancadramentului, se păstrează Pisania originală: „† Acestu sf<â>ntǔ şi d<u>mnezeescu paraclis, din temeliia lui iaste ziditǔ şi cu zugrăvěle înpodobit, din bun gândul şi cu toată cheltuiala cinstitului şi de D<u>mnezeu iubitoriului, părintelui chir Grigorie ep<iscopul> al aceeştei Sf<i>nte Epis<copii>, întru slava lui D<u>mnezeu şi întru lauda hramului Sf<â>ntului marelui ierarh Grigorie B<o>gos-lovul, în zilele luminatului dom<n>, Io Grigorie Ghica Vod<ă>leat 725976.   

Inăteşti – Râmnicu-Vâlcea. Fostul Schit Inăteşti din Râmnicu-Vâlcea, menţionat în anul 1388, are biserica „Buna Vestire77.

Teiu – Galicea.  Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Teiu, comuna Galicea, este ctitoria familiei diaconului Barbu Comisarul, din anul 1752. Pictura a fost restaurată în 1959, de Ion Musceleanu78.  

Bârseşti – Mihăeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Bârseşti al comunei Mihăeşti este ctitorita lui Barbu Otetelişanu şi a ieromonahului Filaret Bârseanu, din anul 1755-1756. Fresca iniţială a fost realizată de ierodiaconul Dimitrie şi Costandin, în 1755-1756. În anul 1809, pridvorul şi exteriorul sunt pictate de zugravul Ioan din Teiuş, cu ucenicii săi Ion, Ilie şi Costandin79.

Gura Văii – Bujoreni. Biserica „Sfântul Gheorghe” din satul Gura Văii, comuna Bujoreni, este ctitoria pârcălabului Gheorghe din Bogdăneşti, zidită în anul 1758. Deasupra uşii de intrare în pronaos, se păstrează Pisania, având următorul text: „† Această sf<â>ntă şi du<mne>zăiască bisěrică s-au făcutǔ şi s-au zidit din temeliia ei cu nevoinţă ş<i> cu toat<ă> cheltuiala pârcălabului Gheorghie ot Bogdăneşti, întru slava şi cinstea marelui Mucenicǔ Gheorghie, pu<r>tătoriului de biruinţă, în zilele prealumi<natului> d<o>mnǔ, Io Costandin Nicolae, voevod, cu blagosloveniia Preasfinţii Sale pări<n>telui episcop, chi<r> Grigorie de l<a> Râmnic, înpodobindu-s<e> cu zugrăveal<a>, după cum să vede, ca s-o aib<e> veşnica pome<ni>re şi tot neam<ul> dum<nealui>, săvârşi<n>du-s<e> la luna lui iunie 28, 726680. Biserica are formă de navă.  Pictura remarcabilă, a fost realizată de Grigore, Pană, Gheorghe şi Radu, în anul 1759. Paramentul exterior este împărţit în două registre; cel  superior,  pictat  în  1800, reprezentă aspecte originale cu personaje din epocă81.

Dozeşti – Fârtăţeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Dozeşti, comuna Fârtăţeşti, este ctitoria preotului Stanciu şi a lui Barbu Zugravu, din anul 1760, fiind refăcută de diaconul Anghel, preotul Radu şi Ioan Şoavă, în 1830. Iniţial a fost pictată în 1842, apoi repictată în cursul secolului al XX-lea82.

Titeşti – Titeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul  Titeşti, comuna Titeşti, numără printre ctitorii ei mai multe personalităţi, precum căpitanul Necula Grecu, jupaniţa Dobra, Martha, ierodiaconul Dumitru, diaconiţa Safta, fiind realizată în anul 1760-1761; monument impunător, cu pridvor pe coloane cilindrice, paramentul este împărţit în două printr-un brâu median. Pictura datează din 1768-1769 şi  aparţine ierodiaconilor Rafail şi Dragomir, ajutaţi de Nistor83.

 Câinenii Mari – Câineni. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Câinenii Mari, comuna Câineni, este ctitoria lui Petru Petco şi a jupanului Stoian Nicolau, din anul 1769, cum adevereşte Pisania amplasată deasupra uşii de intrare: „Acestu sf<â>ntǔ şi dumneze<e<sc locaş s-au zidit şi s-au înălţat întru cinstea şi lauda Sf<â>ntului şi făcătoriului de minuni Nicolae di<n> M<i>ra Lichei<i>, cu toat<ă> cheltuiala şi osteneala dumnealui ju<pan> Petru Petco şi ar<ă>posatului ju<pan> Stoian Nicolau, în zilele pre<a>luminatului domnǔ, Ioan Grigorie Alicsandru voievod, m<e>s<e>şa avăgus<t> 13leat 727784. Biserica are pridvor, sprijinit pe stâlpi poligonali. Fresca, realizată de o echipă de zugravi, formată  din ierodiaconul Ioan Ioanichie, Barbu şi Oprea din Craiova, în anul 1769-1770.

Otetelişu – Bălceşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Otetelişu, aparţinător oraşului Bălceşti, este ctitoria clucerului Şerban Otetelişanu, din anul 1774, fiind refăcută de jupaniţa Aniţa Otetelişanu, ajutată de unele personalităţi, ca stolnicul Şerban, serdarul Constantin, şetrarul Ioniţă şi clucerul Drăghici. În formă de treflă, cu un elegant pridvor înălţat pe coloane rotunde unite cu arcade în acoladă, biserica a fost pictată în anii 1775-1786, de preotul Preda zugrav85.

Robeşti – Câineni. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Robeşti, comuna Câineni, este ctitoria vătafului Constantin Robescu, din anul 1777. Planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală; paramentul exterior este împărţit în două registre, printr-un brâu median. Vechea  Pisanie preciza că: „Această sfântă biserică s-a început a se zidi din temelie de repausatul robul lui Dumnezeu vătaful Constantin sin Anghel Robescu, în anul 1777 şi s-a terminat şi sfinţit în 1817 iulie 1886. Pictura murală a fost realizată de Ioan din Teiuş, Costandin din Ocnele Mari şi Ilie din Craiova, în anul 1817, cum citim în inscripţia păstrată la Proscomidiar.

Băbeni Olteţu – Diculeşti. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae, Sfântul Evanghelist Matei şi Sfântul Dumitru” din satul Băbeni Olteţu, comuna Diculeşti, este ctitoria vel polcovnicului Matei Băbeanu cu soţia sa Ilinca, a clucerului Radu Băbeanu cu soţia sa Stanca, şi a lui Şerban Băbeanu şi Păuna, din anul 1778-1779, cum adevereşte Pisania păstrată în partea superioară a ancadramentului de la intrare. Pisania din pronaos, deasupra intrării, arată că pictura aparţine diaconului Gheorghe şi a fost realizată în anul 1812 87.

Negreni – Mihăeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Negreni, comuna Mihăeşti, este ctitorita slugerului Mircea Mihăescu, din anul 1778, refăcută de Barbu Pleşoianu şi postelnicul Ioniţă Cărăşilă în 1814. Pictura datează din 1824, fiind realizată de zugravii Costandin, Ioan, Ilie, Ioan şi Gheorghe88.

Chicioara – Păuşeşti-Măglaşi. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din cătunul Chiciora al satului Păuşeşti-Măglaşi, comuna Păuşeşti-Măglaşi, este  ctitoria din anul 1780 a diaconilor Ion Ţăvălei Păuşescu şi Radu Brănescu, împreună cu preotul Radu Vlăduceanu, iar pridvorul a fost refăcut în 1836. Pictura exterioară a fost realizată de preotul Dumitru cu ucenicii Andrei şi Dumitru, în 1789, fiind refăcută în 1844 de zugravul Ion din Cremenari89.

Vioreşti  – Slătioara. Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din cătunul Vioreşti al satului Goruneşti, comuna Slătioara, ctitoria vătafului de plai Ion Urşanu, împreună cu soţia sa Andreica, şi părinţii Vlad şi Stanca, din anul 1781; ea a fost refăcută în 1800 şi zugrăvită în 1804-1805, de Manole, Dinu, Cochina şi Gheorghe din Craiova. „Friza potecaşilor pictată în registrul superior  al faţadelor, înfăţişându-i pe ctitorii bisericii călare pe cai” 90 constituie un unicat.

Muereasca de Jos – Muereasca. În satul Muereasca de Jos, comuna Muereasca, se află biserica  „Sfântul Nicolae”, zidită în anul 1784 de Marin împreună cu sătenii. Biserica  a fost zugrăvită în 1784-1785 de preotul Dimitrie şi de Pătru91.

Drăgăşani. Biserica „Sfântul Ilie din Drăgăşani, este ctitoria lui Dimitri Cojocaru, numit „cel Mare” (desigur, ca vârstă, în opoziţie cu vreun omonim mai tânăr!), şi a postelnicului Barbu Dranoviceanu, aparţinând sfârşitului de secol al XVIII-lea. Planul în formă de navă, cu pridvor deschis susţinut de şase stâlpi uniţi între ei prin arcade în formă de acoladă, impune prin turla zveltă ridicată deasupra pronaosului. Pictura în frescă, anonimă. Refăcută în anul 1834, de când datează o vastă Pisanie amplasată deasupra uşii de intrare în biserică92.

Păuneşti  – Lădeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din cartierul Păuneşti al satului Măldăreşti, din comuna Lădeşti, este ctitoria preoţilor Ioan Sterpu, Tudor şi Ioan duhovnicul, din anul 1790; pictura datează din 1856 93.

Tetoiu – Tetoiu. În fosta localitate Vijoeşti, actualul sat Tetoiu, comuna Tetoiu, exista biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din anul 1792, căzută pradă unui incendiu. În 1784, biv vel stolnicul Vlăduţ Tetoianu şi soţia sa Safta au început refacerea sfântului locaş, închinând-o şi Sfântului Nicolae.  Pictată în 1823 de echipa zugravului Matei, prin sponsorizarea urmaşilor lui Vlă-duţ Tetoianu, anume Gheorghe, Constantin şi Ioan Tetoianu, cum arată Pisania de pe peretele de deasupra uşii de intrare94.  A fost consolidată în două etape – 1930 şi 1990 – , ultima schimbându-i aspectul original.

Pleşeşti – Roşiile.  Biserica  cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „Sfântul Nicolae” din satul Pleşeşti, comuna Roşiile, este ctitoria preoţilor Pleşescu Ioan şi Preda, a diaconului Marin Pleşescu, împreună cu fraţii săi Iordache, preotul Ioan, diaconul Constandin, Pătru, şi preoţii Radu şi Gheorghe, precum şi Radu Ciortan cu fraţii săi, Iancu – fiul lui Stroe şi Simeon Văjmilă,  din anul 1792-1793. Pisania păstrată deasupra uşii de intrare, arată în continuare, că „săvârşindu-o de zid, trec<â>nd vrěme multă la mijloc până la leat 1800, învrednicindu-s<e> mai sus numiţi<i> ei ctitori au înfrumuseţat-o cu zugrăviri peste tot, după cum s<ă> vede, având bun ajutori şi pă dumnealui polcovnicul Nicolae Pleşoianu di<n>preună cu soţiia sa Mariia i jupan Dumitru suditu, ipitrop, dinpreun<ă> cu soţiia Casandra, ca să le fie spre věşnică pomenire cu totǔ  neamu şi fiii lorîn anul di la H<risto>s, 1828 avăgust 1595.

Broşteni – Ocnele Mari. În cartierul Broşteni al oraşului Ocnele Mari, se află biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”; în formă de navă, cu pridvor larg sprijinit pe şase stâlpi, este ctitoria preoţilor Chera şi Radu, ajutaţi de jupanul Dinu Lupu, din anul 1793, potrivit Pisaniei: „† Cu vrerea Tatălui şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvârşiria Sfântului Duhǔ, amin. Ziditu-s-a această sf<â>tă besěrică întru cinstia şi pomeniria a hramului Naşteri<i> Sf<â>ntului Ioan Pred<i>teci, în zilele prialuminatului domnǔ, Io Al<i>csandru Moruzi voievod, cu blagosloveniia Priasf<i>nţii Sale părintelui chir Nectarie episcopulǔ Râmnicului, cu osteneala robilor lui D<u>mnezău, păpa Chera, popa Radu, jupan Dinu Lupu şi au mai ajutat şi dumnealor Ilie, Nedelcu, Gheorghie, ca în věci să să pom<e>niască, la ani de la Adam 7302, iar de la H<risto>s 179396.   În anul  1794-1795  a fost zugrăvită de pictorul Ioan din Teiuş.

Nisipi – Fârtăţeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Nisipi, comuna Fârtăţeşti, în formă de navă, este ctitoria lui Vlad Ciurea,  Stan şi Radu Mazilu, din anul 1793; între anii 1858-1861, a fost refăcută97.

Scăueni – Berislăveşti. Biserica „Buna Vestire” şi „Sfântul Nicolae” a fostului Schit Scăueni din comuna Berislăveşti, este ctitoria egumenului cozian Teodosie arhimandritul, construită între anii 1796-1803. Pictura în frescă din naos a fost realizată între 1815-1819 de Ioan şi Ilie din Teiuş, iar cea din altar, pronaos şi pridvor datează din 1819, fiind opera zugravilor Pantelimon, Ioan şi Ştefan, aşa cum adevereşte inscripţia de la Proscomidiar98.

Slăveşti – Berbeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Paraschiva” din cătunul Slăveşti al satului Târgul Gânguleşti din comuna Berbeşti, este ctitoria familiei Matei Vameşu, cu soţia sa Florica şi fiu lor Ion, din anul 1796-1797; monumentală ca în-făţişare, biserica a fost realizată de pietrarii Gheorghe şi Petru din Igoiu99.

Botorani – Măciuca. În satul Botorani din comuna Măciuca, se află biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Dumitru”, ctitorită de preotul Vlad, diaconul Sandu, Ilie şi Nina Botoran, în anul 1797. În 1872  a fost refăcută de Radu Smărăndescu, Sandu Preda, Chirea P. Radu, Preda Dragomir şi alţii. Pictura a fost realizată de preotul Vasile Dozescu. Monumentul a cunoscut şi alte restaurări, în anii 1947-1948 şi 1965 100.

Goruneşti – Bălceşti. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Goruneşti, aparţinător oraşului Bălceşti, este ctitoria protopopului Diculescu Cârstea cu soţia Ancuţa protopopeasca, a preotului Stan cu soţia sa Mărica preoteasa şi a lui Ioan Diaconu, din anul 1798-1799 101

Genuneni – Frânceşti. Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din satul Genuneni, comuna Frânceşti, ctitoria arhimandritului Ştefan şi a preotului Matei Mânăstireanu, construită pe moşia lui Dimitrie Genuneanu, fratele arhimandritului, în anul 1797; are planul în formă de navă, cu pridvor susţinut de stâlpi cilindrici, uniţi în partea superioară prin arcade în acoladă. Pictura a fost realizată în 1801 de zugravul Dinu din Craiova102.

VătăşeştiŢânculeşti – Goleşti. Din secolul al XIX-lea, se păstrează biserica „Buna Vestire” şi „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Vătăşeşti-Ţânculeşti, comuna Goleşti, ctitoria preotului Constantin şi a lui Iftenie, din anii 1803-1805; are planul dreptunghiular, absida altarului semicirculară şi turlă de lemn deasupra pridvorului. În  anul 1803 a fost pictat naosul103.

Pleşoiu – Livezi. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”  din  Pleşoiu – Livezi; navă cu pridvor, este ctitoria protopopului Marin Pleşoianu, din anii 1803-1807, cum arată Pisania, amplasată deasupra uşii de la intrare: „Această sfântă şi dumneziască beserică ce <să> numeşte în hramu Intrarea în Biserică şi a Sfântul<ui> Iera<r>h Nicolaie iaste zidită şi înfrumusăţ<a>tă şi cu zugrăveala desăvârşită, după cumǔ să vede, cu to<a>tă osteniala i chiel-tuiala a Sfinţiei Sale cucernicu protopopu Marinǔ Pleşoianu i pomnimatograf [scriitor şi desenator de texte – n. n.] sânǔ răposatu protopopu Ionǔ Pleşoianu, şi pr<i>nǔ ajutoriu şi altor lăcuitori, dinǔ zilele prialuminatul<u>i şi pria<î>n<ăl>ţ<a>tu<lu>i nostru domnǔ,  Io Costandinǔ Ipsila<n>tǔ Vodă şi cu blagos<l>oveniia Priasfinţiei Sale părintelui Chirio chirǔ  Nectarie, ipiscupu Râmnicului. † Şi acea<s>tă sfântă pisanie ce s-au aşezatǔ de dumnialui i jupanǔ Mihăilă Burdihariu otǔ Roşiia. Du<m>itru meşteru otǔ Igoi1807, 7314104.

 

Câinenii Mici – Câineni. Biserica„Sfinţii Voievozi” din satul Câinenii Mici, comuna Câineni, este ctitoria jupanului Frangu Daneş cu familia, din anul 1807. Biserica  impresionează prin arhitectura şi pictura sa; cea interioară a fost realizată de zugravii Manolea, Dinu din Craiova şi preotul Radu, în 1808, iar cea exterioară – de zugravii Pătru şi Ghiţă Lăzărescu, 1841, cu cheltuiala lui Nicolae Daneş1.

 

Băile Olăneşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din cartierul Valea cu case a oraşului Băile Olăneşti este ctitorită de Ion Armăceanu Sărăcinescu şi logofătul Alexandru Olănescu, în anul 1810; monumentul are pridvor aşezat pe patru stâlpi, bogata decoraţie exterioară a fost realizată în 1810 de pictorul Ioan Zugravul din Teiuş, cum scrie în Pisania aşezată deasupra cadrului de piatră a uşii de la intrare: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, din temelie s-au zidit această sfăntă biserică întru slava Sfinţilor Măriţilor Vo-iv<o>zi Mihail şi Gavril de robul lui D<u>mnezeu protopop Ion Arm<e>anu şi dumnealor Alics<an>dru Ol<ă-nes>cu în zilele binecredinciosulu<i> domnu Io Alecsandru Ni<cola>e Şuţu voevod, leat 1820, iulie 20”. Sub cornişa  pridvorului  se  află  inscripţia: „Liat 7318 [1810], iulie 4 de Ion Zog<rav> ot Teiş2.

 

Bujoreni –Bujoreni. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Bujoreni, comuna Bujoreni, este ctitoria biv vel serdarului Preda Bujoreanu şi a polcovnicului Costandin, din anul 1811-1812, cum relata Pisania veche: „Sf<ân>ta biserică unde să prăznueşte hramul Adormirea Preasf<in>tei Născătoarei dă Dum<ne>zău şi pururea Feciorei Marii s-au zidit din temeliie dă robii lui Dum<ne>zău, răposatu Preda Bojoreanul biv vel sărdari i dă Costa<nd>i<n> polcovnicu, la anii de la Adam 73203. Biserica are planul în formă de navă, fără pridvor. Pictura a fost realizată în 1812 de Partenie monahul şi Ioan zugravul. Episcopul Calinic al Râmnicului o restaurează în 1866, aducându-i unele modificări structurale 4.

 

Dăeşti – Dăeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Dăeşti, comuna Dăeşti, este ctitoria monahiei Ispasia (Epraxia), împreună cu jupanii Tănase şi Stoian, din anul 1814. Planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală; pridvorul deschis se sprijină pe coloane cilindrice, unite în partea de sus cu arcade rotunde. Paramentul  exterior este împărţit în două registre; cel inferior, împărţit în firide care se continuă şi în cel superior. Pictată în 1854, când sunt înregistraţi în rândul ctitorilor D. D. Străchinescu, Tuţa Olănescu şi Vasile Bratu. A fost repictată în 1983-1984, când s-a şi restaurat5.

 

Bumbuieşti – Boişoara. Biserica „Buna Vestire” şi „Cuvioasa Paraschiva” din satul Bumbuieşti, comuna Boişoara, este ctitoria  lui Ioan Mohanu Moţoi, Safta şi Costandin, din anul 1816. Paramentul bisericii este împărţit în două registre inegale; cel superior, mai îngust, are picturi pe peretele vestic – în cadre, iar pe cei laterali – în medalioane6.

 

Becşani – Fârtăţeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Becşani, comuna Fârtăţeşti, în formă de navă cu pridvor pe stâlpi pătraţi, este ctitoria preotului Gheorghe Becşanu, ajutat de fratele său Radu şi de Dinică Mazilu, din anul 1816; refăcută în 1842-1850, are sub cornişă un rând de medalioane cu picturi7.

 

PojogiCerna – Stroeşti. Biserica „Sfânta Treime” din satul Pojogi-Cerna, comuna Stroeşti, este ctitoria familiei biv vel stolnicului Constantin şi a biv vel ser-darului Nica Vlădescu, din anul 1819; de plan treflat, cu pridvor pe stâlpi uniţi prin arcade trilobate, biserica a fost pictată în 1819-1820 de zugravul Gheorghe împreună cu ucenicul său Iancu8.

 

Racoviţa – Racoviţa. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Cuvioasa Paraschiva” din satul Racoviţa, comuna Racoviţa, este ctitoria vătafului de plai Atanasie, a preotului Toma cu soţia sa Ioana, din anul 1819-1820 9. Pictura, datând din 1835, este realizată de Ştefan zugravul. În  1863, biserica a fost restaurată.

 

Poeniţa – Goleşti. În satul Poeniţa din comuna Goleşti, se află biserica „Sfântul Gheorghe”; planul în formă de navă cu altarul poligonal, este ctitoria diaconului Sava şi a lui Gheorghe Poenaru, ajutaţi de obştea satului, din anul 1820 10.

 

Bârzoteni – Horezu. Biserica „Sfinţii Îngeri” din cartierul Bârzoteni al oraşului Horezu, modestă, cu pereţi scunzi şi acoperiş înalt, este ctitorită în anul 1821, de  boierul Simion şi Radu Grecu Otăseanu11.

 

Pârâienii de Sus – Livezi. Biserica „Sfântul Dumitru” din satul Pârâienii de Sus, comuna Livezi, este ctitorită de Gheorghe, Ştefan polcovnicul şi Stoian Pârâianu, în anii 1822-1828; are planul în formă de navă cu pridvor, fiind pictată în 1853 de diaconul Gheorghe Veţeleanu din Lăpuşata12.

 

Drăgăşani. Biserica „Adormirea  Maicii Domnu-lui” din cartierul Capul Dealului al oraşului Drăgăşani, este ctitoria căpitanului Giura, din anul 1824, precum arată Pisania păstrată pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „† Această sfânt<ă> şi dumnezeiască beserică ce să cin<s>teşte şi să prăznueşte hramul Sfintei Adormiri<i> Preacurati F<e>cio<a>ri<i> s-au râdicat din temelie şi s-au înfrumusăţatu, după cumǔ să vede, cu toată chieltuiala şi osteneala dumnealui, chěpitanu<lui> Giura i soţiia Alicxandra, în zilele prealuminatului domnului nostru, Io Grigorie Dimitru Ghica voievod, cu blagoslovenie Preaosfinţi<i> Sa<le> părintele no<s>t<r>u episcop Galaction1824 avgust 2513. Planul este în formă de navă, cu absida altarului poligonală şi pridvor.

 

Budeşti – Diculeşti. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Budeşti, comuna Diculeşti, este ctitoria vistierului Alexandru Diculescu, împreună cu soţia sa Stanca, din anul 1825. Pictura a fost realizată în 1825 de fraţii Matei şi Raicu, împreună cu Dumitru14.

 

Pârâienii de Mijloc – Livezi. În satul Pârâienii de Mijloc, din comuna Livezi, se află biserica „Întâmpinarea Domnului”, ctitorită de unii membri ai familiei Pârâienilor, Tănasie, Stanca şi Matei, în anul 1825; biserica are pridvor sprijinit pe stâlpi de zidărie15.

 

Cremenari – Galicea. Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică” şi „Sfântul Nicolae” din satul Cremenari, comuna Galicea, este ctitoria preotului Neacşu cu familia sa, acesta fiind ajutat de postelnicul Dumitru Galiceanu, vătaful Nicolae şi Ion Sălişteanu, din anii 1826-1828. Are planul în formă de navă, cu pridvor pe coloane şi altar poligonal; pictura a fost realizată de Ilie din Teiuş, diaconul Anghel din Dozeşti, Ilie din Craiova şi Ion din Teiuş. Exteriorul este împărţit în două registre; cel superior fiind pictat16.

 

Drăgăşani. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Dimitrie” din Drăgăşani, este ctitoria lui Vasile Chera Gârdescu, din anul 1826; are planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală, turlă de lemn şi pridvor17.

 

Covreşti – Horezu. Biserica „Sfinţii Voievozi” şi „Sfântul Vasile”, numită Covreşti, din Horezu, este ctitoria lui Stanciu Covrea, din anul 1826; are planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală18.

 

Turceşti – Mateeşti. În satul Turceşti din comuna Mateeşti, există biserica „Cuvioasa Paraschiva” şi „Toţi Sfinţii”, de plan treflat şi cu pridvor, ctitorită  în anul 1833  de Toma Pârvulescu şi preotul Neagoe Ulărescu19.

 

Măgura – Mihăeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Măgura, comuna Mihăeşti, este ctitoria preotului Ioan şi Iosif Ungureanu, din anii 1834-1837, cum arată Pisania din firida de pe latura nordică a peretelui din pronaos: „Această sf<â>ntă şi dumnezăiască bisărică, unde să prăznueşte hramu Sf<â>ntului Ioan Botezătoriu, din temelie s-au început de popa <Ioan> şi de Iosif Ungureanu, la leat 1834, mai fi<i>nd şi alţi ajutori d……na jupăn…dinpreună şi alţi, care li s-au scris numele la pomelnic, înfrunusăţând-o şi cu zugrăveală, după cum să vede, la leat 1837 avgost. Popa Mathii. De zug<r>avii Gheorghie, Ioan şi Nicolae <ot L>ăpuşata20.  

 

Bercioiu – Budeşti. Biserica „Tuturor Sfinţilor” din satul Bercioiu, comuna Budeşti, este ctitorită de  egumenul cozian Nectarie arhimandritul, între anii 1834-1838; are pridvorul sprijinit pe stâlpi de zidărie; paramentul a fost împărţit în două registre, cel superior fiind pictat în panouri pătrate21.

 

Bârsoiu – Stoileşti. În cătunul Văcăria al satului Bârsoiu din comuna Stoileşti, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”;  este ctitoria lui Ştefan şi Ioan Mazilu, din anul 1837; are turlă de lemn şi pridvor pe coloane, iar paramentul – împărţit în două registre, cel superior fiind pictat de preotul Nicolae şi Ilie din Teiuş22.

 

Fârtăţeşti – Fârtăţeşti. Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” şi „Sfinţii Mihail şi Gavriil” din satul Fârtăţeşti, comuna Fârtăţeşti; este ctitoria lui Gheorghe Fârtat, datând din anul 1838-1839, cum citim în Pisania aflată pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „Aceast<ă> sf<â>nt<ă> şi dumnezăia<s>că <b>isărică unde să cinsteşte şi să prăznuiaşte hramul <S>f<â>ntului Mare Mucenic <Gh>eorghie purtătoriul de biruinţă şi al Sf<in>ţilor Îngeri <M>ihailu şi <G>avriil, care biseric<ă> mai-nainte au fost făcut<ă> de lemn, de Iordache Fârtat i Radu şi Ilie brat. Iar acum, la liatul <1>838 s-au în-demnat dum<nealui> boeri Gheorghie Fârtat, nepot celor mai sus numiţ<i> ctitor<i> şi o au râdicat din temelie de piiatră înfrumusăţ<â>ndu-o şi cu zugrăviala, după cum să vede, în zilele lu<mi>nat<u>lui nostru domn <I>o-a<n> Alexandru Dim<i>trie Ghica voievod, cu blagosloveniia Priaosf<i>nţii Sale <Ch>irio <ch>ir <N>eofit <e>piscopul Râmnicului, la anii de la Adam 7346, iar de la H<risto>s 1838, luna iulieşi au luat săvârşit de zugrăvit la liat 1839 la iulie 723. Biserica are planul în formă de navă, cu turlă deasupra pronaosului. Interiorul şi registrul superior al faţadelor au fost pictate în frescă de Ilie din Teiuş.

 

Buleta – Mihăeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Buleta, comuna Mihăeşti, este ctitoria preotului Ioan Pietraru, din anul 1838, cum scrie în Pisania aflată pe peretele de deasupra uşii de intrare: „† Această sfântă şi dumnezăiască besěrică unde să prăznueşte hramu Sfântului Ioan Botezători<u> şi al Sfântului erarh Nicolae, din temeliia ei s-au zidit de robul lui Dumnezău popa Ioan duhomnicu, Pietrariul, děnpreună cu Statie Zotaşi s-au înfrumusăţat dupre cum s<ă> ve<de>, dar au mai fost şi alte ajutoare…s-<au> aşezat la pomenic, la 1838 iunie 2924.    

 

Văleni – Voiceşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Văleni sau Voiceştii din Vale, comuna Voiceşti, este ctitoria preoţilor Radu şi Vasile, cu Stana, Matei şi Caplea, din anul 1839, cum adevereşte Pisania păstrată pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „Această sfânt<ă> şi d<u>mnezăiasc<ă> biseric<ă>, unde să prăznueşte hramu Sf<â>ntului Erarhul Nicolae şi s-au zidit dinǔ temelie, cu blagosloveniia Priaosfinţii Sale părintelui episcup Neofit, în zilele luminatului domnǔ nostru Alicsandru Ghiica vo<dă>, cu toat<ă> osârdia şi osteneala ctitorilor sf<â>ntului locaş acesta, Radu sân Stana, Matei, Caplea, Vasile erei, Pârvan<a> erei<ţa>, Tănasie erei, Sandu, Niculae erei, Maria ereiţ<a>, Costandinǔ, Comana, Marinu, Bălaşa, Florea, Catinca, Matei, Maria, 1839 dech<emvrie> 625.   

 

Delureni – Stoileşti. Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică” din satul Delureni, comuna Stoileşti, este ctitoria căpitanului Gheorghe Dănicel şi a soţiei sale Maria, din anul 1840; pictura a fost realizată de Ilie din Teiuş şi preotul Nicolae din Stoileşti 26.

 

Grădiştea – Grădiştea. Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi „Sfântul Matei” din satul Grădiştea, comuna Grădiştea, este ctitoria lui Constantin şi Matei Pârâianu, din anul 1840, cum adevereşte Pisania de pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „Această sf<â>ntă şi dumnezăiască besěrică, unde să prăznueşte hramu  Sfinţi<i> Înpăraţi Costantin şi Elena şi Sf<â>ntul Mathei evanghelistu, din temeliia ei s-au zidit de dumnealor coconu Costandin Pârâianul şi dumnealui co-conu Matei Pârâianul brat, supt a cărora strădanie şi cheltuială a loat şi sf<â<rş<i>t înfrumusăţându-să cu zugrăveala şi cu to<a>te odo<a>răle ei, după cum să vede, în zilele pr<e>aînălţ<a>tului <a>lu nostru domn, Alicsandru Ghica voivod, cu blagosloveniia Preaosfinţitului ipiscup şi mitropolit Neofit a toată Ţara Rumânească. S-au început la anul 1839 şi s-au săvârşit la anu 18<40> săp<tem>vr<i>e 18. Gheorghie zugrav, Ioan zugr<a>v, Nicolae zugraf27. Biserica are planul de navă cu pridvor sprijinit pe coloane şi absida altarului poligonală; para-mentul împărţit în două registre, cel superior pictat.

 

Ioneşti – Ioneşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” şi „Sfântul Nicolae” din satul Ioneşti, fost Obeni, comuna Ioneşti, este ctitoria lui Anghel Comănoiu şi Teodor „angiul” din Scundu, contribuind şi alţi locuitori ai satului, fiind zidită în anul 1842, cum scrie în Pisania fixată deasupra uşii de intrare: „S-au râdicat din temelie acest sfânt locaş, unde să prăznueşte hramul Sfinţilor V<o>i-v<ozi> Mihail şi Gavriil şi al Sf<ântului> erarh Nicolae şi s-au zugrăvit şi s-au înpodobit cu toate cele trebuincioase, precum să vede, prin osârdia şi cheltuiala iubitorilor de H<risto>s, ctitori: Anghel Comănoiu, soţia sa StancaMaria, Teodor angiu, soţia sa Maria-Ilincaajutori Niţu si<n> Nicolae Onciulescu, Radu sin popa Pârvu, Dumitru Cojocariupopa Stoica Comănoiu, Marica sin Tudor Pădureţu, Stan si<n> Ioan Dincă, Mi<h>alcea Bădia, în zilele preaînălţatului nostru domn Io Alecsa<n>dru Ghica voevod, arhiereu Eparhi<ei> fiind Neofit, arhipăstorul Noului Severin şi mitropolit a toată Ţara Rumâneascăanul 1842, octombrie 2028. Biserica are planul în formă de navă, cu altar poligonal; pictura a fost realizată de Gheorghe din Lăpuşata, în 1843.

 

Bocşa – Măciuca. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Bocşa, comuna Măciuca, este ctitoria lui Alexandru Măciuceanu, din anul 1847; are pridvor şi turlă pe pronaos 29.

 

Berbeşti – Laloşu. În satul Berbeşti din comuna Laloşu, se păstrează biserica „Sfinţii Voievozi”. Planul în formă de navă, cu turlă de lemn pe pridvor, a fost ctitorită în anul 1850 de domnitorul Barbu Ştirbei 30.

 

Runcu – Runcu. Biserica  „Sfinţii Voievozi” din satul Runcu, comuna Runcu, este ctitorită în anul 1850 de Nicolae Olteanu, Tache Ştefănescu şi preotul Dicu Duhovnicul 31.

 

Drăgoeşti – Drăgoeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Drăgoeşti, comuna Drăgoeşti, în formă de navă, cu turlă pătrată pe pridvorul închis, a fost ctitorită în anul 1852-1853, de colonelul Pătru Ion Solomon.

 

Călimăneşti. Biserica „Adormirea Maicii Dom-nului” din Călimăneşti, datează din secolul al  XVIII-lea; între anii 1857-1862 a fost refăcută, iar în 1939 i s-a adăugat turnul clopotniţă32.

 

Mologeşti – Laloşu. În satul Mologeşti din comuna Laloşu, se află biserica „Cuvioasa Paraschiva”, ctitoria protopopului Constantin Dobriceanu şi a fiului său Ioan, din anul 1859; pictura a fost realizată de zugravul Costache Petrescu din Craiova33.

 

Turceşti – Mateeşti. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Gheorghe” din satul Turceşti, comuna Mateeşti, este ctitoria preotului Alexandru Bărbulescu, din anul 1859, iar în 1907 a fost refăcută de preotul Iosif Bălteanu34.

 

Ghioroiu – Ghioroiu. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Ghioroiu, comuna Ghioroiu, a fost construită în cursul anilor 1859-1863 35.

 

Muereasca – Mânăstirea Frăsinei. Biserica  „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Frăsinei, din comuna Muereasca, este ctitoria episcopului Calinic al Râmnicului, din  anii  1860-1863; pictura  a fost executată în ulei, de către Mişu Pop, în stilul lui Gheorghe Tattarescu36.

 

Făureşti – Zătreni. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Făureşti, comuna Zătreni, este ctitoria lui Ion Ghimpeţeanu, din anul 1864; are plan treflat, fără pridvor37.

 

Racoviţa – Budeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Racoviţa, comuna Budeşti, este ctitorită de Anghel, Eftimie şi Radu, în anul 1864; modestă, fără pridvor38.

 

Stănculeşti – Fârtăţeşti. În satul Stănculeşti, din comuna Fârtăţeşti, există biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorită iniţial din lemn de preoţii Barbu şi Dumitraşcu, împreună cu Gheorghe Cărăbineanu; ulterior a fost reconstruită din zid şi pictată de preotul Vasile, în 1866-1868; pictura refăcută39.

 

Avrămeşti – Scundu. În cătunul Fundul Scundului al satului Avrămeşti din comuna Scundu, se află biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorită în anul 1870, de Marin Licsăndroiu, împreună cu soţia sa, fiind sprijiniţi şi de alţi locuitori ai satului40.

 

 Irimeşti – Bălceşti. Biserica „Sfântul Nicolae” a fostului sat Irimeşti, aparţinător oraşului Bălceşti, este ctitoria lui Badea Albulescu şi Radu Nicolaescu, din anul  1884; în 1912 i s-a adăugat pridvorul41.

 

TurnuCălimăneşti.Biserica „Schimbarea la Faţă” a Paraclisului Mănăstirii Turnu, este  ctitoria episcopului Gherasim Timuş al Argeşului, din anii 1897-1901, fiind realizată după planurile arhitectului polonez Anton Grogorievici Lapinski42.           

  

Note bibliografice

37. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 22-23.

38. Pr. D. Bălaşa, Complexul CălimăneştiMânăstirea Călimăneşti-Ostrov, Mânăstirea Cozia cu Bolniţa, Schitul Piatra şi biserica de mir din Călimăneşti, în „Mitropolia Olteniei” XX(1968), nr. 1-2, pag. 38-61.   

39. Monumente istorice din judeţul Vâlcea, pag. 11.

40. Ibidem, pag. 91.

41. Doru Căpătaru, Istoria bisericii de la Stăneşti şi a neamului ctitorilor ei, Drăgăşani, 2006.

42. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 43.

43.Prof. Nicu Angelescu, Biserica Cuvioasa Paraschiva(Sfânta Vi-neri) din Râmnicu-Vâlcii, Râmnicu-Vâlcea, 1957,   pag. 17.  

44. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 45.

45. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 71.

46. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 82-83.

47. Florin Epure, Valori de patrimoniu cultural naţional. Ctitoria mi-tropolitului Ştefan de la Bălăneşti – Horezu, în „Buridava”. Studii şi materiale, V, Râmnicu-Vâlcea, 2007, pag. 106-111.

48. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 87.

49. Arhim. Veniamin Micle, Sfânta Mănăstire Turnu, veche sihăstrie monahală, în „Telegraful Român”. Anul 150 (2002), nr. 1-4, pag. 3.

50. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 92.

51. Ibidem, pag. 126.

52. Ibidem, pag. 97.

53. Ibidem, pag. 72.

54. Aurelian Sacerdoţeanu, Constantin Brâncoveanu şi ctitoriile sale din Oltenia, în „Mitropolia Olteniei XVI (1964), nr. 9-10, pag. 718.

55. N. Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia. Mânăstirea Hurezi, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” II (1909), pag. 51.

56. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, 1955, pag. 45.

57. Istoria Artelor Plastice din România, vol. II, pag. 71.

58. I. Vulcan, Schitul Sfântul Ştefan de la Hurezi, în „Buletinul Comi-siunii Monumentelor Istorice” (1908),             pag. 153.

59. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 96.

60. Ibidem, pag. 124.

61. Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 199.

62. Pr. D. Bălaşa, Schitul Păpuşa (Vâlcea), în „Îndrumător Eparhial”, Râmnic Vâlcea, V (1949), nr. 10, pag. 37.

63. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 38.

64. Gherasim Cristea,Istoria Mănăstirii Govora,Râmnicu-Vâlcea,1995.

65. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 77.

66. Constantin Bălan, op. cit., pag. 249.

67. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 75.

68. Constantin Bălan, op. cit., pag. 935.

69. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 106.

70. Ibidem, pag. 32.

71. Ibidem, pag. 102.

72. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit., p . 39-40

73. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 89.

74. Ibidem, pag. 25.

75. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 90.

76. Constantin Bălan, op. cit., pag. 811.

77. Constantin Mateescu, Mici schituri lângă Râmnicu-Vâlcea, în „Mitropolia Olteniei” (1979), nr. 4-6, pag. 377.

78. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 99.

79. Ibidem, pag. 120.

80. T. Bălăşel, Hrisoave domneşti despre satul Bogdăneşti-Vâlcea, în „Arhivele Olteniei” XX (1941), pag. 121.

81. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 73.

82. Ibidem, pag. 94.

83. Ibidem, pag. 149.

84. Constantin Bălan, op. cit., pag. 342-343.

85. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 33.

86. Constantin Bălan, op. cit., pag. 870.

87. Ibidem, pag. 149.

88. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 121.

89. Ibidem, pag. 126.

90. Ibidem, pag. 138.

91. Ibidem, pag. 123.

92. Constantin Bălan, op. cit., pag. 453.

93. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 107-108.

94. Constantin Bălan, op. cit., pag. 942.

95. Ibidem, pag. 873.

96. Ibidem, pag. 712-713.

97. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 93.

98. Ibidem, pag. 68.

99. Ibidem, pag. 34.

100. Ibidem, pag. 115.

101. N. Stoicescu, op. cit., pag. 345.

102. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 97.

103. Ibidem, pag. 103.

104. Constantin Bălan, op. cit., pag. 779.

 

1. Monumente istorice din jud. Vâlcea, pag. 76.

 

2. Pr. Ilie Gh. Diaconescu, art. cit., pag. 73 

 

3. Constantin Bălan, op. cit., pag. 274.

 

4. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 72.

 

5. Ibidem, pag. 87.

 

6. Ibidem, pag. 69.

 

7. Ibidem, pag. 92.

 

8. Ibidem, pag. 144.

 

9. Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul  istoric  Argeş  (sec.  XIV-1848),  Bucureşti, 1994, pag. 339.  

 

10. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 102.

 

11. Ibidem, pag. 55.

 

12. Ibidem, pag. 109.

 

13. V. Brătulescu, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Capul Dealului-Drăgăşani, în „Mitropolia Olteniei” XII (1960), pag. 374.

 

14. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 90.

 

15. Ibidem, pag. 108.

 

16. Ibidem, pag. 99.

 

17. Ibidem, pag. 48.

 

18. Ibidem, pag. 54.

 

19. Idem, pag. 113.

 

20. Constantin Bălan, op. cit., pag. 638.

 

21. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 70.

 

22. Ibidem, pag. 143.

 

23. Constantin Bălan, op. cit., pag. 454-455.

 

24. Ibidem, pag. 277-278.

 

25. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit..., pag. 12.  

 

26. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 141.

 

27. Constantin Bălan, op. cit., pag. 496-497.

 

28. C. Daniilescu, Inscripţia bisericii Obenilor din comuna Ioneşti, judeţul Vâlcea, în “Naţionalul Vâlcii” VI (1933), nr. 61, pag. 8.

 

29. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 114.

 

30. Ibidem, pag. 107.

 

31. Ibidem, pag. 135.

 

32. Ibidem, pag. 44.

 

33. Ibidem, pag. 107.

 

34. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 47.

 

35. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 100.

 

36. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 193.

 

37. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 154.

 

38. Ibidem, pag. 71.

 

39. Ibidem, pag. 94.

 

40. Ibidem, pag. 136.

 

41. Ibidem, pag. 33.

 

42. Arhim. Veniamin Micle, Sfânta Mănăstire Turnu…, pag. 3, 7.

 

 

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 617-624). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”

 

Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Miercuri, 29 August 2012
  • Localitate: Valcea
  • Creator:
  • Subiect:
  • Descriere:
  • Editor:
  • Contributor:
  • Tip: text
  • Format:
  • Identificator:
  • Sursa:
  • Limba:
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 11 ori Ultima modificare Luni, 27 August 2012 11:29
 
Publicat în Valcea

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Written By

Istorie Locala

Istorie Locala

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Judete