Categorii

Vâlcea – Bisericile de zid cu două turle

July 3, 2024 by

istorievalocalasm

75

Slătioarele – Ocnele Mari. Biserica „Sfântul Nicolae” a fostei Mănăstiri Slătioarele din Ocnele Mari, este ctitoria doamnei Ecaterina Salvaresi, din anii 1568-1577, soţia voievodului Alexandru al II-lea; în formă de corabie, cu pridvor sprijinit pe stâlpi masivi de zidărie uniţi în partea superioară prin arcuri rotunde, iar absida altarului, poligonală. Paramentul exterior este împărţit în trei registre; cel median, bogat ornamentat prin şiruri de cărămidă şi tencuială. În perioada domniei lui Matei Basarab (1634-1654), a fost reparată  de soţia lui, doamna Elina, iar în anul 1744-1745, de stareţa Olimvia44.

Olteni – Bujoreni. Biserica „Sfântul Nicolae” a fostului Schit Olteni, comuna Bujoreni – fost sediu al Episcopiei de Râmnic – ctitoria episcopului Eftimie, din anul 1562, şi a episcopului Mihail ai Râmnicului, din anii 1568-1576), a fost extinsă în secolele XVII-XVIII şi modificată în 1830. Partea originală este caracterizată prin decoraţiunea exterioară din cărămidă aparentă şi tencuială, specifică secolului al XVI-lea. În altar, pe latura de sud a Diaconiconului, se păstrează o inscripţie din anul 1796, privind pictura: „S-au zugrăvit aceastǔ sf<ân>tǔ oltariu cu toată cheltuial<a> robilor lui D<umne>zeǔ, popa Ionǔ … Nic<olae> …ico …diiacon Gheorghe, Nichif<or> mo<na>h veacineă pomen<ire>.  P<isah e>u, Ioanǔ zogr<af>, luna iunie 29, 730445.

Flămânda – Galicea. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fostului Schit Flămânda din satul Valea Râului, comuna Galicea, ctitoria lui Teodosie Rudeanu din anul 1596-1597; ansamblul iniţial a fost refăcut de mai multe ori, în secolele XVIII, XIX şi XX. La refacerea din secolul al XIX-lea, biserica a fost tencuită şi repictată46.

Arnota – Costeşti. Din secolul al XVII-lea se păs-trează biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Arnota, comuna Costeşti, ctitoria lui Matei Basarab, din anii 1633-1637. Biserica are plan  treflat, înscriindu-se în arhitectura specifică epocii de tranziţie, marcată de personalitatea marelui domnitor, în care se împletesc elemente ale secolului anterior cu cele de trecerea spre cea din secolul al XVII-lea. Pictura remarcabilă, aparţinând lui Stroe din Târgovişte, a fost realizată în  1644; refăcută în secolul al XVIII-lea, când s-a realizat tâmpla de mare valoare artistică. Pridvorul a fost adăugat, deasupra căruia se înalţă un turn poligonal, pictat de Preda şi Ianache. În pronaos, se păstrează mormântul domnului Matei Basarab47

Frânceşti. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a Mănăstirii Dintr-un Lemn, comuna  Frânceşti, este ctitoria lui Preda Brâncoveanu, din anul 1635; este un triconc, cu pridvor pe stâlpi şi absida altarului poligonală. Pictura originală a fost realizată de zugravii Constantinos, Panaiot, Ioan şi Ion, în anul 1683-1684, apoi rezugrăvită în 1705 de Preda şi Ianache. În anul  1715, voievodul Ştefan Cantacuzino îi adaugă pridvorul48.

Păuşa – Călimăneşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” a fostul Schit Păuşa din Călimăneşti – în prezent  biserica cimitirului parohial – este ctitoria ieromonahului Dionisie Vraneţ, din anii 1654-165849.

Cornet – Racoviţa. Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” a Mănăstirii Cornet din satul Tuţuleşti, comuna Racoviţa – monument reprezentativ al arhitecturii secolului al XVII-lea – este ctitoria vornicului Mareş Băjescu, din anul 1666, când a fost şi pictată. În anul 1761, altarul a fost rezugrăvit de Mihai, Radu din Târgovişte şi Iordache, prin contribuţia lui Alexandru, căpitan pentru Loviştea; distrusă în 1808 şi refăcută în  anul 1835 50.

Ţeica – Ocnele Mari. Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” şi „Sfântul Dumitru” a fostei Mănăstiri Ţeica din cartierul cu acelaşi nume al oraşului Ocnele Mari, este ctitoria ieromonahului Dionisie, din anii 1674-1678. În anul 1726 a fost refăcută de logofătul Mihalcea Litterati, potrivit Pisaniei aflată în partea superioară a ancadramentului de piatră de la uşa intrării: „† Această s<fân>tă ş<i> d<umne>zeiască mănăstire, ce să numěşte Ţěica, unde să prăznuesc 2 sf<in>ţǐ slăviţ<i> şi ai lui H<risto>s mar<i> m<u>cenici, Gheorghie purtător de biruinţă şi Dimitrie izvorâ>tor de mir, iaste zidită din temelie şi înfrum<u>şeţat<ă>, cu toate cěl<e> depenprejur, case şi năměsti[i], îngrădit<ă> precum să věde,  cu toată cheltuiala dumnealui jupan Mihalcea Litterati iazigi efendi [domnul logofăt – n. n.], s<i>nǔ răposatului întru H<risto>s, Cherei log<ofăt> Bojescul, carel<e> şi Chiril monah pe călugărie, pentru věcinica pomenire a dumnealor şi a tuturor pravoslavnicilor creştini,  pe vrěmea împărăţii lui Carol al şaselea, la anul de la zidire 7235, şi de la H<risto>s 1726 deche<m>vrie 25, 25” 51.   Biserica are plan treflat, pridvor sprijinit pe stâlpi cilindrici uniţi în partea superioară prin arcade în acoladă; altarul şi tinda au fost pictate în anul 1742 de Pârvu preotul, Niacşu diaconul şi Tudor.

Ocnele Mari. Biserica „Sfântul Gheorghe Domnesc” din Ocnele Mari este ctitoria jupanilor Duca din Sinope şi State din Cernavodă, realizată în anul 1676-1677; are plan treflat cu absida altarului poligonală. Exteriorul este decorat bogat cu brâie, ocniţe, arcade, şiruri de cărămizi aşezate „în dinţi de ferestrău” şi panouri dreptunghiulare; ancadramentele ferestrelor sunt sculptate admirabil. Reconstruită în timpul lui Constantin Brâncoveanu, în anul 1708, a fost numită „Biserica dom-nească”; pictată datează din 1718, fiind ulterior modificată, în anii 1882 şi 1943 52.

Hurezi. Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a Mănăstirii Hurezi, situată în satul Romanii de Jos dependent de oraşul Horezu, este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, din anii 1690-1694. De plan triconc, are pronaosul lărgit şi turlele poligonale; pridvorul, element specific, sprijinit pe zece coloane de piatră, cu bazele şi capitelurile sculptate, şi baldachinul care acoperă treptele de acces în pridvor. Pictura, în stil  brâncovenesc, a fost realizată de echipa condusă de zugravul Constantinos, în anii 1692-1694. Iconostasul – realizat în 1694 din lemn de tei sculptat şi aurit – constituie o inegalabilă operă a artei brâncoveneşti53

Mamu – Lungeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” a fostei Mănăstiri Mamu din satul Stăneşti Lunca al comunei Lungeşti, este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, din anul 1699, cum arată Pisania amplasată deasupra uşii de intrare în biserică: „† Această sfântă şi dumnezeiască Mănăstire ce să chiam<ă> Mamul, unde să prăznuieşte hramul Sf<â>ntului şi făcătorului de minuni Nicolae arhiepiscop de la Mir<a> Lichia, care mai-nainte de alţi ctitor<i> fiindu biserica făcută de lemnu. Iară după ce Domnul Dumnezeu au miluit cu domnia Ţării Româneşti, la scaunul strămoşilor pre bunul credincios şi iubitoriul de H<risto>s, domnu Ion Costandin Băsărab voevod şi dentru Dumnezeu năstăvit, întâmplându-să cu trěcerea a venit aici la “SV”ânta mănăstire, pus-au în gând să zidească această sfântă mănăstire de piatră, şi la al şaptelea an den domnia Mării Sale, luând într-ajutor pre Dumnezeu şi pre S<â>ntul Nicolae, început-au a-l zidi den temelie până în săvârşit şi cu toate cěle pe den lăuntru podoabe ale ei, precum să věde, întru slava lui Dumnezeu şi întru lauda părintelui nostru, de minuni făcător Nicolae, arhiepiscop Мир Ликїєски [al Mirei Lichiei – n. n.] şi întru věcinică pomenirea Mării Sale şi a părinţilor. Care s-au săvârşit la al optulea an den domnia Mării Sal<e>, m<e>s<e>ţa avg<ust> 1 d<ăni>, leat 7204. † Tănasie ceauşu Măldărescu is<p>ravni<c>.  † Badea care au fost pâr<călab> za cur<te>ispravănicǔ54. Biserica are plan trilobat, cu un puternic turn pătrat deasupra pridvorului; pictura a fost realizată de zugravii Pârvu Mutu şi Marin.

Titireciu – Ocnele Mari.  Şi secolul al XVIII-lea păstrează câteva exemplare din acest stil arhitectonic; cea mai veche este biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” a fostei Mănăstiri Titireciu din cartierul Lunca al oraşului Ocnele Mari, rezidită din temelie  de marele spătar Mihail Cantacuzino, în anii 1700-1706. Pictura, realizată de echipa preotului Gheorghe, în 1746, a fost sponsorizată de egumenul Damaschin Cernovodeanu. Iconostasul, în stil brâncovenesc, este pictat şi datează din 171555.

Foleştii de Jos – Tomşani. Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din satul Foleştii de Jos, comuna Tomşani; lucrările au fost iniţiate la începutul secolului al XVIII-lea de arhimandritul Ioan de la Hurezi şi terminate în cursul anului 1767 56.

Dejoi – Fârtăţeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Dejoi, comuna Fârtăţeşti, este ctitoria preoţilor Marin, Stan şi Radu, din anul 1715, şi refăcută în 1836-1840; are formă de navă, iar faţada este împărţită în două registre, cel cel superior pictat57.

Străchineşti – Grădiştea. În satul Străchineşti al comunei Grădiştea, se păstrează biserica cu hramul  „Intrarea în Biserică” a fostului Schit cu acelaşi nume; începută în anul 1722 de ispravnicul Vlad Romanescu şi terminată de soţia sa Păuna, în 1748. Pictura a fost  realizată  în  două etape, de diaconul Badea şi Iane, în anul 1747-1748, iar în 1830, de Păun şi Constantin58.

Morunglavu – Ştefăneşti. Biserica din satul Şerbăneşti, comuna Ştefăneşti, cu hramul „Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei” a fostei Mănăstiri Morunglavu, cunoscută şi sub denumirea de Schitul  Şerbăneşti, este ctitoria jupanului Matei Morunglavu şi Maria, din anul 1746; a fost zugrăvită în 1753 de preotul Gheorghe, Andrei, Vasile, Stan şi Gheorghe59.

Vlădeşti – Vlădeşti. Biserica „Buna Vestire” din satul Vlădeşti, comuna Vlădeşti, este ctitoria preotului Dumitru, din anul 1773, iar în 1898 i s-au făcut unele adăugiri60.

Măldăreşti – Măldăreşti. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”, „Sfântul Gheorghe” şi „Sfinţii Voievozi” din satul Măldăreşti, comuna Măldăreşti, este ctitoria jupanului Gheorghe Măldărescu şi a soţiei sale Eva, din anii 1774-1790. Biserica are planul dreptunghiular cu absida altarului poligonală, cu cele două turle aşezate pe baze cubice. Pridvorul se sprijină pe  zece coloane de zidărie; paramentul este despărţit în două registre de un brâu median, marcat de cărămizi aşezate pe muchie; cel superior a fost pictat de zugravii Pop Ioan, Tudor şi Gheorghe din Costeşti. Pictura interioară datează din 1794, fiind realizată de preoţii Ioan şi Tănasie61.  

Iernatic – Bărbăteşti. În cartierul Iernatic al satului Bărbăteşti din comuna Bărbăteşti, se află biserica „Buna Vestire”, ctitoria ieroschimonahului Iosif şi a preotului Nicolae Grivei, din anul 1784-1785. Suferind distrugeri, i s-a reconstruit altarul şi naosul din lemn, de către preoţii Nicolae, Gheorghe, Constantin Strâmbeanu şi diaconul Dumitru, în anul 1823. Preotul Ion Pietraru, împreună cu  Dumitru G. G. al Tomii şi Nicolae Ionescu adaugă în 1887-1890, spre vest, un corp nou numit amvon. În anul 1823, a fost pictat pronaosul în frescă62.

Budeşti – Budeşti. Biserica „Sfinţii Arhangheli” din satul Budeşti, comuna Budeşti, este  ctitoria clucerului Constantin Socoteanu şi a soţiei sale Stanca, din anul  1787; are pridvorul închis, iar paramentul împărţit în două registre63.

Horezu. Unele monumente datează din secolul al XIX-lea. Cea mai veche, conservată până în prezent, este biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „Sfântul Ioan Botezătorul”, numită şi  „Biserica din Târg”, a oraşului Horezu, este ctitoria vătafului de plai Ion Urşanu din anii 1800-1807, cum arată Pisania fixată deasupra uşii de intrare, unde scrie: „Această sfântă beserică au făcut-o dumne<a>lori, jupanǔ Ionǔ Urşanu, carele şi vătaf să află plaiului Hurezului şi a dumnialui i jupan Costandinǔ Covria i jupaniasa Stana. Şi întru aceasta şi lauda Aducerei în Biserică şi întru pochala Sfântul<u>i  Ioanǔ  Botezătoriu, aceste 2 sfinte praznice le săvârşesăcǔ  dumnialorǔ, câtǔ să să pomeniască cei v<i> şi cei r<ă>posaţ<i>, în veci şi cu totǔ niamu dumnialorǔ. Şi s-au ziditǔ această sfântă beserică în zilele Mării Sale, Costandinǔ Moruz Vodă, cu blagosolveniia părintelui episcupului Nectaride la ani 1800 începutu. Şi s-au mai îndemnatǔ de au mai ajutoratǔ şi alţ<i> tutori, cu bani şi cu Dumnez<e>u64. Apoi urmează pomelnicul ctitorilor,  la final, fiind semnat „D<u>mitru meşter, Ionǔ, leat 1807”, anul când a fost pictată de zugravii Dinu şi Manole.

Urşani – Horezu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Urşani dependent de oraşul Horezu, este ctitoria din anul 1800, a lui Ion Popescu Urşanu, ajutat de rudenii şi consăteni. Armonioasă ca proporţii, biserica are planul treflat şi turle poligonale; tabloul votiv, pe pereţii pronaosului – vest, sud şi nord – reprezintă comunitatea care a sprijinit ridicarea locaşului, fiind realizat de zugravii gorjeni Milcu, Gheorghe şi Preda. Faţadele exterioare sunt împărţite în două registre printr-un brâu median; cel  superior, acoperit de fresca realizată de zugravul Dinu din Craiova, unde apar prooroci, sibile şi filozofi, după tradiţia statuată deja la începutul secolului al XIX-lea, în pictura  bisericilor vâlcene65.

Drăganu – Valea Mare. Biserica „Sfinţii Voievozi”  din satul Drăganu, comuna Valea Mare, a fost ctitorită în anul 1806; monumentală, are pridvorul deschis, sprijinit pe coloane unite în partea superioară prin arcade66.

Padina – Amărăşti. În satul Padina din comuna Amărăşti, se află biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorită de familia protopopului Dobre, în anul 1812. cum citim în Pisania aflată deasupra uşii de la intrare, glăsuieşte că: „† Această sfântă dumnezeiască beserică, ce iaste făcută dinǔ temelie,  cu toată cheltuiala şi osteniala Sfinţie<i> Sale părintelui popei Dobre protopopu, cu soţia sa Iona ereiţa şi cu fii lorǔ, Barbu, Mariia şi cu totǔ niamulǔ lorǔ, ca să fie spre vecinică pomenire şi cu blagosloveniia Sfinţie<i> Sale episcopu Nictarie181267. De plan dreptunghiular, cu pridvor deschis pe stâlpi rotunzi de cărămidă, biserica a fost pictată de echipa vătafului Ioan zugravul, formată din  Badea, Marica şi Anghel diaconul.

Găneşti – Lăcusteni. Biserica „Sfântul Nicolae”, „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din satul Găneşti, comuna Lăcusteni, a fost ctitorită  în anul 1812 de biv vel paharnicul Ion Gănescu, împreună cu fiul său Vlăduţu68.

Bărbuceni – Prundeni. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Ioan” din satul Bărbuceni, comuna Prundeni, a fost începută în anul 1815 de Barbu Caragic, împreună cu soţia sa Stanca şi fiii lor, care au terminat-o în 1832; pictura a fost realizată de Matei din Craiova, împreună cu fiul său Nae şi cu ucenicul Tudorache69

Bârseşti – Budeşti. Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Bârseşti, comuna Budeşti, este ctitoria diaconului Stanciu şi a preotului Dudă, din anul  1817. A cunoscut mai multe reparaţii; în 1883 repară acoperişul, turla mare şi refac zugrăvelile, Ştefan Constantinescu şi preotul Nicolae Florescu, iar în 1923, pictura este refăcută de zugravul Costică Popescu din Bujoreni70.

Bratia din Deal – Galicea. În satul Bratia din Deal al comunei Galicea, se află biserica cu hramul „Sfinţii Voievozi”, ctitoria diaconului Stancu şi a soţiei sale Tudora, împreună cu Dumitru Ciulete şi Bălaşa, din anul  1833. Aşezământul are planul în formă de navă, cu pridvorul sprijinit pe coloane; pronaosul a fost zugrăvit în 1833, iar altarul în 1846, de către preoţii Nicolae din Stăneşti şi Dumitru din Lăunele71.

PăuşeştiOtăsău – Păuşeşti-Otăsău. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Păuşeşti-Otăsău, comuna  Păuşeşti-Otăsău, este ctitoria preotului Lazăr şi a lui Radu Avramescu, din anul 1777; ea a fost refăcută de episcopul Calinic al Râmnicului, în secolul al XIX-lea72.

Vaideeni – Vaideeni. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Vaideeni, comuna Vaideeni, este ctitoria locuitorilor din fostul sat Ferecaţi, zidită în anii 1870-1877; a fost modificată, pentru a deveni mai spaţioasă, construindu-se două abside laterale, în 1905-1910, când i s-a adăugat şi turla centrală73.

Milcoiu – Milcoiu. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Milcoiu, comuna Milcoiu, este ctitoria lui Constantin Odoroagă, Ion şi Petru, din anul  1875; are plan treflat şi pridvor sprijinit pe coloane de zidărie74.

Valea Mare – Valea Mare. Biserica  „Cuvioasa Paraschiva” din satul Valea Mare, comuna Valea Mare datează din anul 1880; pridvorul se sprijină pe coloane unite în partea superioară  prin arcade în formă de acoladă, iar deasupra se află una dintre turle75.

Ţepeşti – Tetoiu. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Ţepeşti, comuna Tetoiu, este ctitorită în anul 1882, de  Nae Crăpătureanu, Dumitru Căpeţ şi preotul Vasile Popescu, aceştia fiind ajutaţi şi de alţi locuitori ai satului76.

Mângureni – Nicolae Bălcescu. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Mângureni, comuna Nicolae Bălcescu, a fost construită în anul 1888 77.

Groşi – Cernişoara. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Groşi, comuna Cernişoara, este ctitorită în anul 1892-1893, de  un  mare  grup  de  preoţi,  în  frunte  cu Tudor şi ereiţa Oprea78.

Frânceşti – Frânceşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Frânceşti, comuna Frânceşti, este ctitorită de  Nicolae Teodorescu şi Mihai Frâncescu, în anul 1893; are pridvor sprijinit pe coloane unite sus în arcade79.

Ştirbeşti – Ghioroiu. Din secolul al XX-lea, se păstrează o singură biserica, „Cuvioasa Paraschiva” din satul Ştirbeşti, comuna Ghioroiu, construită în anii 1913-1919 pe vatra uneia mai vechi (1784); pictura datează din anii 1943-1945. De proporţii echilibrate, biserica impune prin eleganţă. Fiind grav afectată de cutremurul din 1977, ea a fost refăcută în anul 1981, de către credincioşii din parohie80.


Note bibliografice

 43. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 960.

44. Paul Cernovodeanu – Alvina Lazea, Monumente istorice din Oltenia şi Muntenia vizitate de  generalul Kiseleff la 1832, în „Studii şi cercetări de istoria artei ” (1973), nr. 2, pag. 343-344.

45. Constantin Bălan, op. cit., pag. 736-737.

46. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 99.

47. Arhim. Veniamin Micle, Necropola voievodului Matei Basarab – Mânăstirea Arnota, în „Oltenia”, Seria a III-a, anul VIII (2004), nr. 1, pag. 53-70.

48. Arhim. Chesarie Gheorghescu, Mânăstirea Dintr-un Lemn, Râm-nicu Vâlcea, 1979, pag. 20. 

49. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 44.

50. Şt. Andreescu, Trei veacuri de la întemeierea Mănăstirii Cornet şi a Bisericii din Benjeşti (1666-1966), în „Mitropolia Olteniei” XVIII (1966), nr. 7-8, pag. 674.

51. Constantin Bălan, op. cit., pag. 728-729.

52. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 57.

53. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, Mânăstirea Hurezi, can-delă…, 2003, pag. 29.

54. Constantin Bălan, op. cit., pag. 624.

55. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 58.

56. Ibidem, pag. 150.

57. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 101.

58. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 104.

59. Pr. Dumitru Bălaşa, Ctitoria lui Matei Morânglavu din satul Şerbă-neşti, în „Mitropolia Olteniei” XI (1959), nr. 7-8, pag. 436-445.

60 Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 153.

61. Ibidem, pag. 117.

62. Ibidem, pag. 64.

63. Ibidem, pag. 71.

64. Constantin Bălan, op. cit., pag. 506.

65. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 55.

66. Ibidem, pag. 152.

67. Constantin Bălan, op. cit., pag. 751.

68. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 107.

69. Ibidem, pag. 131.

70. Ibidem, pag. 70.

71. Ibidem, pag. 98.

72. Ibidem, pag. 127.

73. Ibidem, pag. 151.

74. Ibidem, pag. 121.

75. Ibidem, pag. 152.

76. Ibidem, pag. 147.

77. Ibidem, pag. 124.

78. Ibidem, pag. 77.

79. Ibidem, pag. 97.

80. Ibidem, pag. 101.

 

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 629-633). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”


Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Miercuri, 29 August 2012
  • Localitate: Valcea
  • Creator:
  • Subiect:
  • Descriere:
  • Editor:
  • Contributor:
  • Tip: text
  • Format:
  • Identificator:
  • Sursa:
  • Limba:
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 11 ori Ultima modificare Luni, 27 August 2012 11:29
Publicat în Valcea

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Written By

istorievalocalasm

istorievalocalasm

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Judete