Vâlcea 1988: acumulări, evaluări, confruntări

• 22-24 aprilie, Râmnicu Vâlcea, Festivalul național “Tinere talente” – ediția a X-a.
• 29 aprilie – 8 mai, Drăgășani, “Zilele culturii drăgășenene”, ediția a XI-a.
• 2-5 iunie, Horezu: “Cocoșul de Hurez”, ediția a XVIII-a.
• 12 iunie, Frâncești: “Sărbătoarea călușului”, ediția a XVIII-a.
• 19 iunie, Vaideeni: “Învârtita dorului” – ediția a XX-a.
• 24-26 iunie, Călimănești: “Permanențele Coziei” – ediția a IX-a.
• 25-26 iunie, Râmnicu Vâlcea și Muzeul Memorial “N. Bălcescu”: Concursul și festivalul de poezie patriotică “Nicolae Bălcescu” – ediția a XI-a.
• 8-10 iulie, Govora: “Florile Govorei” – ediția a XX-a.
• 25 iulie, Pietrari: “Hora costumelor” – ediția a XVIII-a.
• 25 iulie-14 august, Râmnicu Vâlcea: Cursurile muzicale de vară – ediția a XIII-a.
• 31 iulie, Tg. Mureș: “Jocul din bătrâni”: Formația de dansuri populare a CC Runcu.
• 31 iulie – 2 august, Tulcea: “Cununa cântecului românesc” – ediția a XII-a: Colectivul de dansuri populare “Avicola” Băbeni.
• 5-7 august, Râmnicu-Vâlcea, Bujoreni, Călimănești, Govora, Olănești, Băbeni: Festivalul de folclor “Cântecele Oltului” – ediția a XX-a.
• 27-28 august, Băbeni: “La izvorul fermecat” – ediția a XVI-a.
• 23-24 august, Câmpulung Muscel-Argeș: “Sus la munte la Muscel” – ediția a II-a: Ansamblul de cântece și dansuri “Plai de dor” al UJCM Vâlcea – premiul I.
• 3-4 septembrie, Strunga-Iași: “Trandafir de la Moldova” – ediția a XXII-a: Ansamblul “Plai de dor” al UJCM Vâlcea – premiul pentru originalitate și autenticitate.
• 11 septembrie, Bărbătești: “Brâul de aur” – ediția a XIX-a.
• 12-16 octombrie, Drăgășani: “Rusidava ’88” – ediția a XXIII-a.
• 26-28 octombrie, Râmnicu-Vâlcea: Concursul interjudețean de satiră și umor “Vâlcea ’88”.
• 1-30 noiembrie, Râmnicu-Vâlcea: “Artele Râmnicului” – ediția a XVIII-a.

“Sub tirania activismului, instituţia noastră a fost trecută în anii ’80, pe o linie secundară. Să nu înţelegeţi, însă, că a fost lăsată în pace, să-şi facă datoria, să-şi îndeplinească menirea. Nu! Dimpotrivă, a fost supusă unei presiuni extraordinare, fiind nevoită să asigure şi «bucătăria» muncii culturale la nivel judeţean, să efectueze o înrobitoare salahorie în teritoriu şi totodată să răspundă şi la exigenţele de dezvoltare a unor forme elevate de cultură, cărora noi înşine le pregătisem terenul prin atâtea iniţiative şi programe culturale. Nu cred că a fost vreo altă instituţie culturală mai exploatată – da, acesta e cuvântul: exploatare! – decât a noastră.” (Ion SOARE, Gheorghe Deaconu – vocaţie şi devenire, Editura Almarom, Râmnicu-Vâlcea, 1999, pp. 93-94).