Târgul ceramicii populare românești “Cocoșul de Hurez” (ediția a VIII-a, Horezu, 2-4 iunie 1978)

iulie 3, 2024 by

Istorie Locala

 

Presa centrală a consemnat consistent evenimentul de la Horezu. Reproducem câteva opinii autorizate. Un estetician: “Când am fost prima oară în casa lor (a lui Victor Vicșoreanu, a lui Stelian Ogrezeanu), când am văzut prima oară «Cocoșul de Hurez», am avut sentimentul întâlnirii cu autenticul și frumosul. Atunci, înconjurat de aceste obiecte care își pierd valoarea utilitară și devin frumuseți în sine, m-a încercat prima dată sentimentul că aici nu amurgul reprezintă esența, ci un fel de exultanţă, exprimată prin formă și culoare. Deși emblema ceramicii de Hurezu este cocoșul, tot ceea ce se produce aici adevărat poartă amprenta unei adevărate frenezii a formei și a culorii. A unei forme căreia meșterii de aici i-au găsit ritmul.” (Valeriu RÂPEANU, Sensul căutărilor, „Contemporanul”, 24 /1649, 16 iunie 1978).

            Un evaluator: „Ajuns la cea de a opta ediție, târgul ceramiștilor din Horez a dobândit, în acest an, câteva atribute noi. Dincolo de spectaculosul implicat al unor asemenea manifestări, care reunesc în fața a mii și mii de persoane, exploziile de culoare ale ulcioarelor de Oboga, sobrietatea ceramicii de Marginea, calmul și echilibrul în formă și culoare ale produselor din Corund, inimaginabila varietate și fantezie a olarilor din Horez, dincolo de această revărsare de frumusețe și bun gust, care a atras, alături de miile de localanici, turiști din toată țara, imaginea-simbol a «Cocoșului» din acest an ar putea fi cea a predării ștafetei între generații.” Radu CONSTANTINESCU [director, CCES], Întâlnirea ceramiștilor populari, „Scânteia”, 11144, 20 iunie 1978).

            Un manager: “Angajându-se într-un dialog direct cu meșterii populari, specialiștii etnografi, criticii de artă, reprezentanții instituțiilor culturale și ai cooperativelor meșteșugărești (Gheorghe Focșa, Tancred Bănățean, Paul Petrescu, Ion Vlăduțiu, Vasile Savonea, Herbert Hoffman) au descifrat probleme și au propus soluții, aducând puncte de vedere noi, originale în ceea ce privește estetica procesului de creație populară, mai ales în lupta împotriva produselor subartistice. S-a subliniat necesitatea de a statua și a exercita, și în domeniul creației populare, o critică de artă, care, pe baza unei cunoașteri temeinice a realității, să opereze cu o scară de valori riguroasă, punând ordine în activitatea de promovare a valorilor.” (Gheorghe DEACONU, Pledoarie pentru arta veritabilă, în „Contemporanul”, 24 /1649, 16 iunie 1978).

Written By

Istorie Locala

Istorie Locala

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Judete