Categories
87

Inaugurarea Muzeului Arhitecturii Populare – Muzeul Satului Vâlcean (Bujoreni, 4 august 1974)

Tot ce cuprinde – case țărănești, obiecte de artă populară, unelte de muncă folosite în trecut – reprezintă pagini vibrante de istorie, documente vii de etnografie, care oglindesc setea de frumos, imaginația și spiritul inventiv al oamenilor de pe aceste meleaguri. Valoarea lor istorică, socială și estetică constituie un inepuizabil izvor de inspirație pentru creatorii contemporani.” (Vasile Roman, Un sat – document: Muzeul Arhitecturii Populare de la Bujoreni, în Mărturii și evocări. Contribuții la istoria culturii vâlcene, ediția a III-a adăugită. Editura Almarom, Râmnicu-Vâlcea, 2007, p. 257). Recunoscând, retrospectiv, că „realizarea Muzeului de la Bujoreni este o operă colectivă, creația vâlcenilor, sprijinită de instituțiile culturale centrale și județene”, ctitorul și, deopotrivă, cronicarul muzeului nominalizează pe cei implicați activ în această întemeiere culturală. Transcriem, selectiv, generoasa „listă Roman”: fondatori: Vasile Roman, președintele CJCA/CJCES, Ion Petrică, prim-vicepreședinte al CJP Vâlcea, Ștefan Babu, secretar al CPJ Vâlcea; sprijinitori: Petre Dănică, președintele CPJ Vâlcea; realizatori: Petre Purcărescu, directorul MJ Vâlcea, Elena Stoica, muzeograf și apoi vicepreședinte al CJCES, Dumitru Beldiman și Gheorghe Creangă, inspectori în cadrul CJCES Vâlcea, muzeografi: Nicolae Georgescu, Mariana Ionescu, Eugen Deca, Nina Florea, Ion Oprea; lucrători în contabilitate și administrație: Maria Badea și Demetra Ciocazan, Nicolae Guraliuc și Emil Vlăsceanu; tehnicieni: Maria Ionescu și Constanța Zamfir; meșteri constructori: Gheorghe Penduș, Vasile Petrescu, Nicolae Cocean, Ion Dincă, Nicolae Dabu, Petre Oproiu, Gheorghe Dumitrașcu, Nicolae Beregată, ajutați de Laurențiu Mărgineanu, Silvia Popescu, Elisabeta Isac, Elena Stanciu, Gheorghița Comănescu, Antonica Dincă, Maria Stroe, Ion Ganea; ingineri restauratori: C. Dumitru și C. Pancu, șefi de șantier DMI, Nicolae Fârtățescu. Consultanți științifici: Vasile Drăguț, director al Direcției Monumente Istorice din CSCA/CCES, Nicolae Ungureanu și Vasile Iacob – Direcția Muzee din CSCA/CCES, Gheorghe Focșa – director, Boris Zderciuc, Georgeta Stoica și Silvia Zderciuc – muzeografi, Muzeului Satului din București; Cornel Irimie – director, Cornel Bucur – șef de secție și Paul Niedermeier – arhitect, Muzeul Brukenthal Sibiu; Paul Stahl, șef de sector, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Paul Petrescu, șef de sector, Institutul de Istoria Artei București, Nicolae Spirescu, arhitect, București; Continuatori: Ilie Bădițescu, președinte al CJCES, Sergiu Purece, Petre Bardașu, Eugen Deca, directori ai MJ Vâlcea, Gheorghe Deaconu, șeful secţiei de etnografie a MJ Vâlcea. (Cf. Vasile Roman, Ibidem, pp. 267-268).

         "inaugurare"

Inaugurarea noului așezământ de cultură a fost marcată de alocuțiunile rostite de Vasile Roman, președintele CJCES Vâlcea, și Petre Dănică, prim-secretar al CJP, președintele CPJ Vâlcea, însoţit de ceilalţi lideri ai vieţii politice, administrative şi culturale ai vremii (foto4, de la stânga la dreapta): Vasile Roman, Nicolae Ungureanu, Direcţia Muzee din CCES, Gheorghe Focşa, directorul Muzeului Satului din Bucureşti, Gheorghe Borac, vicepreşedinte al CPJ Vâlcea, Dumitru Stoica, şef de secţie la CPJ Vâlcea, Constantin Dinculescu, secretar al CJP, Petre Dănică, Constantin Ionescu, secretar al CJP, Elena Stoica, vicepreşedinte al CJCES.

            Festivitatea inaugurală a fost urmată de vizitarea muzeului, agrementată de trecerea în revistă a obiceiurilor și datinilor populare din satele vâlcene, transpuse în tablouri folclorice de ansambluri și formații artistice reprezentative din județ.

"turn"

După vizitarea muzeului, pe ulița principală a „satului” s-a desfășurat parada portului popular, iar la Cula din centrul muzeului a avut loc un spectacol artistic, prezentat de ansamblurile participante la Festivalul de folclor „Cântecele Oltului” și un concert de muzică populară, susținut de o orchestră formată din cca 100 de instrumentiști. În final, artiștii amatori s-au prins într-o horă mare, în jurul Culei. La realizarea acestui program au contribuit ansamblurile din județele Brașov, Covasna, Sibiu și Olt, participante la „Cântecele Oltului”, formații şi grupuri folclorice reprezentative din Vâlcea: Băbeni, Boișoara, Costești, Frâncești, Horezu, Ionești, Muereasca, Runcu, Vaideeni și Râmnicu-Vâlcea. CJÎCPMAM Vâlcea a contribuit la inaugurarea noului așezământ de cultură prin “umanizarea”, transformarea “satului-document” într-un sat adevărat, plin de viață folclorică tradițională, animat de păstrătorii, purtătorii şi performerii tradiţiei populare. Realizarea acestui spectacol popular a fost coordonată de Gh. Deaconu (scenariul și conducerea artistică).

Muzeul Satului Vâlcean (aici, Şcoala primară, de tip haretian- foto1) – locul unde s-au desfăşurat numeroase acţiuni ştiinţifice, culturale şi artistice, reunite într-o manifestare devenită tradiţională – “Rapsodia plaiului vâlcean”, organizată de CJÎCPMAM / CJCVTCP în parteneriat cu MJ Vâlcea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *