Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (60)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (5)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.247)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (715)
- Traditii. Obiceiuri (22)
- Vâlcea — recuperare Joomla (149)
- Arhitectura peisagista (1)
- Cladiri. Monumente (1)
- Geografie. Turism (1)
- Istorie (119)
- Personalitati. Genealogii (7)
- Recomandarile bibliotecarului (7)
- Resurse utile (10)
- Traditii. Obiceiuri (3)
Horezu – Perioada postbelică
Instaurarea regimului comunist în România, începând cu 1945, a determinat schimbări specifice acestui tip de regim, şi la nivelul localităţii Horezu. Principala preocupare a noilor deţinători ai puterii politice, a fost realizarea exproprierilor marilor suprafeţe de pământ şi naţionalizarea mijloacelor de producţie.
„Organizaţia de bază” a Partidului Comunist Român din comuna Horezu, secretar fiind Gh. Aureliu, se angaja în ianuarie 1946, să pună în aplicare exproprierile hotărâte de guvernul Groza în anul 194558. S-a trecut la rechiziţionarea clădirilor şi la naţionalizarea unităţilor economice. Comuniştii horezeni, care şi-au stabilit sediul în casa comerciantului Ion Băescu, acordau o atenţie sporită organizării festivităţilor prilejuite de sărbătoarea de la 1 mai 1946. cand „nimeni nu mai lucrează, casele vor fi împodobite cu steaguri şi covoare”59. După 11 iunie 1948, s-a trecut la naţionalizarea mijloacelor de producţie. A fost naţionalizată atunci, şi Fabrica „Tăbăcăria Românească” din Horezu.
Odată cu noua organizare administrativ-teritorială din anul 1968, Horezu a devenit oraş. Noul statut al localităţii a impulsionat dezvoltarea generală a acesteia, fiind susţinute activităţi economice noi, pe lângă cele tradiţionale, înfiinţându-se unităţi de producţie diverse, instituţii publice, acordându-se atenţie sporită şcolilor şi amenajându-se spaţii de agrement. Din anul 1974, Horezu a devenit centru al ceramicii populare româneşti, găzduind an de an Târgul naţional al ceramicii populare, intitulat „Cocoşul de Hurez”.
Note:
58. DJVAN, Fond Celula PCR – comuna Horezu, dos. 1/1948, f. 1.
59. Ibidem, f. 4.
Proveniența textului
Sursa textului: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol II Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012
Contributor indicat în arhiva Joomla: Valentin Smedescu
Data înregistrării Joomla: 2019-02-06.
Written By
Istorie Locala