Categories
75

Ansamblul Episcopal Râmnicu Vâlcea

 

Ansamblul episcopal se compune din:

–   Catedrala Episcopală “Sfântul Nicolae” (1850 – 1856) – cod: VL-II-m-A-09614.01, pictată în stil renascentist de pictorul Gheorghe Tattarăscu;

–  Palatul episcopal (1850, ref. în 1889) – cod: VL-II-m-A- 09614.02;

–  Paraclisul “Sfântul Grigorie Teologul” (1750 – 1751) – cod: VL-II-m-A-09614.03, având, ca elemente artistice integrate, pictura murală (frescă) realizată de zugravul Grigorie Raniţe în 1753- 1754, (restaurată în 1969 de pictorul Treistoreanu) şi un remarcabil iconostas de factură brâncovenească, din lemn aurit sculptat în relief înalt;

–    Biserica – bolniţă “Adormirea Maicii Domnului” (1745, 20 octombrie) – cod: VL-II-m-A-09614.04; pictată în 1747

–   1748 de Gheorghie ereu şi Badia ierodiaconul;

–    Clădiri anexe (sec. XIX – XX) – cod: VL-II-m-A- 09614.05;

–   Pivniţele şi clădirile fostei tipografii (sec. XVI – XIX) – cod: VL-II-m-A-09614.06;

–   Turnul clopotniţă (sec. XVI – XIX) – cod: VL-II-m-A-09614.07;

–    Fântâna de piatră a episcopului Filaret (1784, septembrie 1) – cod: ^ VL-III-m-B-09982;

 

–   Crucea de piatră (1656, martie 9) ridicată de voievodul Constantin Şerban şi doamna sa Bălaşa, în timpul episcopului Dionisie (1653 – 1657?) – cod: VL-II-m-B-10002.

După anul 1949, sub conducerea episcopului Iosif, la Episcopia Râmnicului s-au executat lucrări ample de restaurare: consolidarea Paraclisului “Sfântul Grigorie Teologul”, acoperirea Catedralei cu tablă de aramă, restaurarea picturii din Catedrală, Bolniţă şi Paraclis, sistematizarea verticală a întregului ansamblu şi refacerea împrejmuirilor.

Ansamblul episcopal al Râmnicului se remarcă prin armonia distribuirii volumelor arhitectonice, construite în diverse etape şi epoci, într-un sit peisagistic conceput cu acurateţe şi subordonat funcţiunilor unui centru eparhial. Edificiile istorice şi noile construcţii realizate în ultimile două decenii sub păstorirea episcopului Gherasim Cristea, îndeosebi Centrul Cultural Eparhial respiră împreună într-un tot unitar. Din punct de vedere artistic, în contrapunct cu fresca păstrând factura brâncovenească, din Paraclisului “Grigorie Teologul”, care prin pictura exterioară, înfăţişând prooroci şi sibile, marchează momentul preluării decoraţiei exterioare în pictarea bisericilor din Vâlcea şi cu cea din bolniţa Episcopiei, amplul ansamblu pictat de Gheorghe Tattarăscu în Catedrala Episcopală, reflectă schimbarea discursului plastic în conceperea şi desfăşurarea compoziţiilor cu tematică religioasă.

Note bibliografice

1 Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul istoric Vâlcea (sec. XIV- 1848), Editura Academiei Române, Bucureşti 2005, p. 33.

2 Constantin Bălan, op. cit., p. 853.-referitor la întregirea, de către T. G. Bulat, a inscripției deteriorate din pisania provenită de la Episcopia Râmnicului, datată în 1749 – în Vechile inscripții ale Episcopiei Râmnicu-Vâlcea, RI, IX (1923), p. 118.

3 Constantin Bălan, op. cit., p. 52.

4 Constantin Bălan, op. cit., p. 811.

 

Sursa: Ligia Elena Rizea, Ioana Ene – Monumente istorice din județul Vâlce: Repertoriu și cronologie, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2007, p.9-10.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *