Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (60)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (5)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.246)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (695)
- Traditii. Obiceiuri (22)
𝑨𝑴𝑬𝑵𝑰𝑵𝑻𝑨𝑹𝑬𝑨 𝑵𝑬𝑹𝑶𝑺𝑻𝑰𝑻𝑨
𝒅𝒆 𝒍𝒂 #capdeporc 𝒍𝒂 #capdecal/ #Níðstöng, 𝒗𝒊𝒂 #stalpuldeblestem 𝒔𝒊 #cruceaincendiata/ #cruceaaprinsa #𝒓𝒊𝒕𝒖𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 #𝒊𝒏𝒕𝒊𝒎𝒊𝒅𝒂𝒓𝒆, 𝒔𝒆𝒎𝒏𝒆 𝒔𝒊 𝒎𝒆𝒔𝒂𝒋𝒆 — „𝒍𝒂 𝒏𝒐𝒊” 𝒔𝒊 𝒊𝒏 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒎𝒊𝒊
𝒅𝒐𝒄𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒂𝒔𝒕𝒂𝒛𝒊 cuprinde:
— 𝑺𝒊𝒎𝒃𝒐𝒍𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒂𝒎𝒆𝒏𝒊𝒏𝒕𝒂𝒓𝒊𝒊 𝒔𝒊 𝒂𝒍𝒆 𝒃𝒍𝒆𝒔𝒕𝒆𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊
— 𝑶𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕𝒆 𝒔𝒊 𝒈𝒆𝒔𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒎𝒊𝒕 𝒇𝒓𝒊𝒄𝒂 𝒊𝒏 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒆 𝒔𝒊 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂
— 𝑼𝒏 𝒐𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕 𝒏𝒖 𝒂𝒓𝒆 𝒖𝒏 𝒔𝒊𝒏𝒈𝒖𝒓 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒍𝒆𝒔
— 𝑫𝒐𝒍𝒊𝒖𝒍 𝒂𝒅𝒖𝒔 𝒊𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆𝒂 𝒎𝒐𝒓𝒕𝒊𝒊 𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂𝒏𝒊𝒂
— 𝑪𝒂𝒑𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒑𝒐𝒓𝒄 𝒔𝒊 𝒂𝒎𝒆𝒏𝒊𝒏𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒆𝒙𝒑𝒍𝒊𝒄𝒊𝒕𝒂 𝒊𝒏 𝑰𝒕𝒂𝒍𝒊𝒂
— 𝑰𝒏𝒔𝒖𝒍𝒕𝒂 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒙𝒑𝒍𝒐𝒂𝒕𝒆𝒂𝒛𝒂 𝒖𝒏 𝒕𝒂𝒃𝒖 𝒓𝒆𝒍𝒊𝒈𝒊𝒐𝒔
— 𝑪𝒂𝒑𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒍 𝒔𝒊 𝒑𝒆𝒔𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒊𝒏 𝑵𝒂𝒔𝒖𝒍
— 𝑶 𝒓𝒆𝒛𝒆𝒓𝒗𝒂 𝒆𝒔𝒆𝒏𝒕𝒊𝒂𝒍𝒂.
— 𝑼𝒏 𝒄𝒂𝒑 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒍 𝒓𝒆𝒂𝒍 𝒊𝒏 𝑺𝒊𝒄𝒊𝒍𝒊𝒂
— 𝑫𝒆𝒔𝒆𝒏𝒖𝒍 𝒄𝒂 𝒔𝒆𝒎𝒏𝒂𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒂 𝒇𝒓𝒊𝒄𝒊𝒊 𝒊𝒏 𝒔𝒄𝒓𝒊𝒔𝒐𝒓𝒊𝒍𝒆 𝑴𝒂𝒊𝒏𝒊𝒊 𝑵𝒆𝒈𝒓𝒆
— 𝑪𝒓𝒖𝒄𝒆𝒂 𝒊𝒏 𝒇𝒍𝒂𝒄𝒂𝒓𝒊 𝒔𝒊 𝒊𝒏𝒕𝒊𝒎𝒊𝒅𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒖𝒏𝒆𝒊 𝒄𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒊
— 𝑪𝒂𝒑𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒍 𝒄𝒂 𝒃𝒍𝒆𝒔𝒕𝒆𝒎 𝒊𝒏 𝑵𝒐𝒓𝒅𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆𝒗𝒂𝒍
— 𝑷𝒂𝒑𝒖𝒔𝒂 𝒔𝒊 𝒔𝒊𝒄𝒓𝒊𝒖𝒍 𝒊𝒏 𝑨𝒕𝒆𝒏𝒂 𝒂𝒏𝒕𝒊𝒄𝒂
— 𝑷𝒂𝒑𝒖𝒔𝒂 𝒄𝒖 𝒂𝒄𝒆 𝒏𝒖 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒂𝒖𝒕𝒐𝒎𝒂𝒕 𝒗𝒐𝒐𝒅𝒐𝒐
— 𝑶𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕𝒆 𝒓𝒊𝒕𝒖𝒂𝒍𝒆 𝒊𝒏𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒐 𝒑𝒆𝒓𝒔𝒐𝒂𝒏𝒂 𝒊𝒏 𝑨𝒖𝒔𝒕𝒓𝒂𝒍𝒊𝒂
— 𝑷𝒓𝒆𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒍𝒂 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒎𝒊𝒔𝒂 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒕𝒓-𝒐 𝒑𝒂𝒏𝒂 𝒂𝒍𝒃𝒂
— 𝑪𝒖𝒎 𝒇𝒖𝒏𝒄𝒕𝒊𝒐𝒏𝒆𝒂𝒛𝒂 𝒎𝒆𝒔𝒂𝒋𝒖𝒍
&&&
&&&
Simbolurile amenințării și ale blestemului
Obiecte și gesturi care transmit frică în istorie și cultură
Un cap de animal la poartă, o coroană funerară oferită unui om viu, o figurină depusă la prag sau o simplă pană pot deveni mesaje de ostilitate. Puterea lor vine din ceea ce destinatarul recunoaște în ele: moartea, rușinea, profanarea ori blestemul. Istoria acestor gesturi traversează comunități, epoci și continente, iar cinematografia le-a dat uneori o răspândire mai mare decât tradițiile din care par să provină.
Documentarea de față urmărește exemple din România, Italia, Statele Unite, lumea nordică, Antichitatea greacă și anumite contexte australiene. Sursele numerotate pot fi consultate în bibliografie. Fotografiile selectate, explicațiile lor și traducerea secvenței din Nașul se găsesc la sfârșit.
Un obiect nu are un singur înțeles
Un cap de animal, o coroană funerară sau o pană devin mesaje prin relația dintre autor, destinatar și împrejurări. Interpretarea nu poate înlocui probele. Un incident descris de presă ca fiind „în stil mafiot” nu demonstrează singur participarea unei organizații mafiote. Tot astfel, o scenă care numește un gest „sicilian” nu constituie o atestare etnografică.
Pentru a înțelege asemenea gesturi, trebuie să urmărim împreună obiectul, locul depunerii, persoana vizată și eventualele cuvinte care îl însoțesc. Uneori chiar autorul amenințării îi explică sensul. Alteori, interpretarea se sprijină pe credințe împărtășite, pe o tradiție literară sau pe imagini popularizate de cinematografie.
Doliul adus înaintea morții în România
În noaptea de 3 spre 4 iunie 2024, două coroane funerare au fost agățate de poarta unui imobil deținut de Ioan Zav, candidat independent la Primăria Gura Râului, județul Sibiu. Publicația Ora de Sibiu reproduce declarația purtătoarei de cuvânt a IPJ Sibiu: polițiștii au confirmat cele reclamate și au deschis din oficiu un dosar pentru amenințare. La momentul știrii, nu fusese înregistrată ulterior apelului 112 o plângere a celui vizat. Relatarea citată descrie stadiul inițial al anchetei. [1]
Coroana își păstrează legătura cu înmormântarea, dar este mutată la poarta unui om viu. Lectura intimidantă poate fi formulată ca anticipare simbolică a funeraliilor. Spre deosebire de un mesaj funerar adresat unei familii îndoliate, obiectul este folosit pentru a produce teamă.
Incidentul recent de la Tunari a readus asemenea gesturi în atenția publică. El oferă un punct de plecare pentru o întrebare mai largă: cum ajunge un obiect să transmită o amenințare? Comparația istorică explică mecanismele simbolice, fără să stabilească autorii ori motivele unui caz aflat în dispută.
Capul de porc și amenințarea explicită în Italia
RaiNews relata la 14 ianuarie 2016 despre o operațiune a carabinierilor din Torino, coordonată de structura antimafia a parchetului local. Între actele de intimidare atribuite grupării cercetate se afla trimiterea unui cap de porc unei victime a extorcării. Mesajul însoțitor anunța că următorul cap va fi al acesteia. [2]
În acest caz, sensul era explicitat chiar de amenințarea însoțitoare. Capul de animal anticipa violent soarta destinatarului. Formula potrivit căreia porcul ar însemna întotdeauna „trădător” nu poate explica toate incidentele.
În februarie 2023, la sediul Sampdoriei din Genova a ajuns un colet cu un cap de porc și un mesaj împotriva lui Massimo Ferrero și Antonio Romei. ANSA consemnează amenințarea că următoarele capete vor fi ale lor. [3] Cazul arată că recuzita intimidării circulă și în afara situațiilor în care avem demonstrată o comandă mafiotă. Identitatea autorilor nu se deduce din obiect.
Insulta care exploatează un tabu religios
La 25 noiembrie 2015, ANSA relata găsirea unui cap de porc în fața unui spațiu folosit pentru rugăciune de musulmani la Giugliano, lângă Napoli. Alături era o inscripție împotriva ISIS. Imamul a condamnat gestul, declarând totodată că îl considera o farsă. [4]
Asocierea porcului cu interdicția alimentară islamică explică lectura de provocare și insultă religioasă. Reacția imamului arată de ce contează și vocea celui vizat: obiectul poate fi interpretat ca provocare religioasă fără să reproducă sensul precis al unui șantaj mafiot.
Capul de cal și peștele în Nașul
În filmul lui Francis Ford Coppola, lansat în 1972, Jack Woltz este producător de cinema. Tom Hagen îl vizitează pentru rolul dorit de Johnny Fontane. După refuz, capul calului Khartoum apare în patul lui Woltz. În celălalt episod, peștele și vesta antiglonț a lui Luca Brasi anunță moartea acestuia. Clemenza explică: „Luca Brasi sleeps with the fishes.” [5–7]
Luca Brasi, omul de forță al familiei Corleone, este prezentat încă de la nunta de la începutul filmului ca o figură înfricoșătoare. Kay Adams este atunci iubita lui Michael. Tom Hagen, avocatul și consilierul familiei, își afirmă în dialog originea germano-irlandeză. [5]
Interpretativ, calul funcționează ca demonstrație de acces la intimitatea victimei și de putere asupra lucrurilor iubite. Peștele este însoțit de un obiect personal care identifică mortul; vesta, făcută să protejeze viața, devine dovada vulnerabilității sale. Acestea sunt lecturi ale construcției dramatice, nu traduceri ale unui cod penal ori etnografic.
O rezervă esențială. În interviul acordat lui Marvin R. Shanken, Coppola discută tocmai felul în care invențiile lui Puzo au fost acceptate ca realitate. Răspunsul despre pește amestecă ideea unui lucru auzit cu cea a invenției; regizorul admite că nu știe unde se termină realitatea. [8] Sursa justifică prudența, nu afirmația absolută că Puzo ar fi inventat prima dată în istorie orice asociere dintre pești și moarte. Nici expresia „mesaj sicilian” din film nu demonstrează un obicei sicilian vechi.
Un cap de cal real în Sicilia
ANSA relata la 20 noiembrie 2024 că un antreprenor din Altofonte, în zona Palermo, găsise un cap de cal pe scaunul unui excavator. Carabinierii investigau un act de intimidare descris ca fiind de evident stil mafiot. [9]
Asemănarea cu filmul este observabilă. Ea nu dovedește singură că autorii au copiat filmul, nici că filmul a inventat folosirea rămășițelor animale în intimidare. Legătura sigură este asemănarea vizuală și funcțională dintre scenă și incident.
Desenul ca semnătură a fricii în scrisorile Mâinii Negre
Hagen History Center descrie scrisorile de extorcare asociate denumirii Black Hand în comunitățile italiene din Statele Unite la începutul secolului XX: cereri de bani însoțite de mâini înnegrite, arme, cranii și cuțite. [10]
În acest caz, obiectul amenințător poate fi înlocuit de reprezentarea sa. Desenul sugerează puterea de a ucide, iar scrisoarea o leagă de o cerere concretă. Utilizarea aceleiași semnături nu dovedește existența unei conduceri unice pentru toate asemenea acte de extorcare.
Semnul a rămas recognoscibil și în reprezentări moderne, precum ilustrația realizată de RootOfAllLight și disponibilă pe Wikimedia Commons. Aceasta reprezintă retrospectiv simbolul, fără a fi o scrisoare originală de șantaj. [11]
Crucea în flăcări și intimidarea unei comunități
În Statele Unite, arderea crucii este legată de istoria Ku Klux Klanului. FBI documentează folosirea sa în contextul terorii rasiste și rolul filmului The Birth of a Nation (1915) în reînvierea interesului pentru Klan. [12]
Un caz concret publicat de Departamentul Justiției privește arderea unei cruci în fața casei unei familii interrasiale din Tennessee, în aprilie 2012, și recunoașterea vinovăției de către un participant în 2013. [13]
Destinatarul imediat este familia, dar mesajul poate viza și apartenența la o întreagă comunitate. Acesta este un exemplu de intimidare socială și rasistă, diferit de șantajul economic, chiar dacă ambele produc frică printr-un obiect simbolic.
Capul de cal ca blestem în Nordul medieval
Un articol al arheologilor Jan Olofsson și Egil Josefson, publicat în Expedition, revista Penn Museum, discută sacrificiul cabalin și episodul din saga lui Egil: un cap de cal montat pe un par de alun, orientat spre dușmani. [14]
Aici intrăm în logica blestemului și a umilirii rituale. Sursa literară medievală trebuie deosebită de descoperirea arheologică. Articolul discută și reconstrucții ale unui sit sacrificial de la Eketorp; reconstrucția nu demonstrează că orice cap de cal ridicat pe un par avea rolul unei amenințări. Sacrificiul, protecția rituală și agresiunea simbolică pot folosi forme vizuale asemănătoare fără a avea același scop.
În saga lui Egil, capul calului este îndreptat spre ținutul dușmanilor, iar blestemul îi vizează pe regele Eirik și pe regina Gunnhild. Povestea a inspirat și sculptura lui Gustav Vigeland din Mandal, Norvegia. [20–21]
Tradiția are și ecouri contemporane. În mai 2022, Iceland Review relata despre un cap de cal montat pe un stâlp și îndreptat spre proprietatea comunității Sólsetrið, în zona capitalei islandeze. Una dintre persoanele vizate a declarat că percepea gestul ca pe o amenințare. Intervenția poliției și a autorității veterinare arată că nu era vorba doar despre o curiozitate folclorică. Relatarea nu stabilea atunci cine organizase gestul. [21]
Păpușa și sicriul în Atena antică
Sara Chiarini, într-un studiu de popularizare academică publicat de Universitatea din Hamburg, prezintă un sicriu miniatural de plumb și o figurină dintr-un cimitir atenian, datate în jurul anului 400 î.Hr. Autoarea discută și pasajul din Legile lui Platon, XI, 933a–b, despre neliniștea produsă de imagini din ceară găsite la uși, răspântii sau morminte. [15]
Este o legătură remarcabilă cu tema porții: un obiect poate provoca teamă fiindcă destinatarul îl recunoaște ca semn al unei intenții ostile. Totuși, un blestem ascuns într-un mormânt nu este neapărat un mesaj destinat să fie văzut de victimă. Funcția rituală și funcția de intimidare nu trebuie confundate.
Păpușa cu ace nu este automat voodoo
Museum of Witchcraft and Magic avertizează că numeroase obiecte numite comercial „voodoo dolls” aparțin unor tradiții britanice de magie prin imagini, cunoscute sub numele de poppets. Acele puteau fi folosite atât în practici de blestem, cât și în magie amoroasă. Muzeul leagă etichetarea generică de stereotipurile și demonizarea religiei Vodou. [16]
Denumirea corectă depinde de proveniența fiecărui obiect. O păpușă perforată nu autorizează identificarea unei religii, a unui continent sau a unui sens unic.
Obiecte rituale îndreptate spre o persoană în Australia
Science Museum Group conservă un „pointing bone”, inventar A98619, datat 1870–1920 și atribuit în fișa istorică unei comunități din nordul Australiei. Wellcome Collection are și o imagine istorică intitulată „Kurdaitcha using a pointing bone, Australia”. [17–18]
Acestea oferă obiecte și reprezentări identificabile pentru discutarea practicilor de blestem direcționat din anumite contexte aborigene. Practica nu poate fi atribuită tuturor populațiilor aborigene, iar credința în puterea obiectului nu constituie dovada unei eficiențe supranaturale. Fișele de colecție trebuie citite și în contextul istoriei lor coloniale.
Presiunea socială transmisă printr-o pană albă
Australian War Memorial explică folosirea penei albe pentru stigmatizarea bărbaților considerați lași fiindcă nu se înrolaseră. Campania britanică a început în august 1914. Au existat insigne pentru militari reformați, persoane respinse la înrolare și lucrători esențiali, tocmai pentru a împiedica asemenea acuzații. [19]
Aceasta este o formă de constrângere prin rușine și presiune socială. Nu trebuie echivalată cu amenințarea cu moartea. Este însă o bună demonstrație că obiectul nu trebuie să fie violent pentru a funcționa ca agresiune simbolică.
Cum funcționează mesajul
Exemplele descrise folosesc mecanisme diferite. Coroana funerară și capul de animal pot anticipa moartea; un obiect personal poate identifica un mort; un tabu religios poate fi exploatat pentru insultă. Stâlpul de blestem, figurina sau osul ritual presupun o relație cu lumea supranaturală, în timp ce pana albă acționează prin rușine și presiunea comunității. Crucea în flăcări transmite o amenințare încărcată de istoria violenței rasiste.
Poarta și pragul au o importanță aparte: sunt locurile unde spațiul public întâlnește viața privată. Depunerea unui obiect ostil în acel punct poate fi citită și ca demonstrație de acces la persoana vizată. Aceasta este o interpretare comparativă; intenția concretă se stabilește pentru fiecare caz prin context și probe.
Asemenea gesturi nu au un dicționar universal. Nici folosirea capului de porc nu poate fi declarată, pe baza exemplelor prezentate, un obicei românesc tradițional, iar mesajul numit ,,sicilian” într-un film rămâne o convenție artistică până când alte dovezi îi stabilesc răspândirea istorică.
Tocmai atenția la aceste diferențe ne ajută să înțelegem ce vedem, fără să confundăm legenda (filmul artistic, bunăoară) cu documentul autentic (cartea non-fiction, producția cinematografică documentară s.a.).
Imaginile și secvența video din colaj cu descrieri.
&&&
Surse și bibliografie
[1] Mădălina Roșu, „Dosar penal pentru amenințare după ce un candidat la o primărie din Mărginimea Sibiului s-a trezit cu coroane agățate pe poartă”, Ora de Sibiu, 4 iunie 2024. Declarații IPJ reproduse în articol.
[2] RaiNews, „’ndrangheta, una testa di maiale per terrorizzare le vittime: La prossima sarà la tua”, 14 ianuarie 2016. Relatare bazată pe nota carabinierilor.
[3] ANSA, „Soccer: pig’s head sent to offices of struggling Sampdoria”, 27 februarie 2023.
[4] ANSA, „Pig’s head outside Muslim place of worship near Naples”, 25 noiembrie 2015.
[5] The Godfather (1972), regia Francis Ford Coppola, scenariul Mario Puzo și Francis Ford Coppola. Transcriere online de control, fără statut de ediție critică:
[6] Movieclips, „The Horse Head — The Godfather (1/9) Movie CLIP (1972) HD”.
[7] Clip.Cafe, secvența „A Sicilian message”.
[8] Marvin R. Shanken, „The Godfather Speaks”, interviu cu Francis Ford Coppola, Cigar Aficionado, septembrie–octombrie 2003, republicat online. Mărturie directă despre raportul ficțiune–realitate.
[9] ANSA, „Intimidazione a imprenditore del Palermitano come ne Il Padrino”, 20 noiembrie 2024.
[10] Justin Dombrowski, „The Curse of the Black Hand: The 1911 Unsolved Murder of Giovanni Baptiste Arecchi”, Hagen History Center, 21 octombrie 2022.
[11] RootOfAllLight, „Black Hand.svg”, Wikimedia Commons, 2020. Ilustrație modernă, CC BY-SA 4.0.
[12] Federal Bureau of Investigation, „KKK Series”, sinteză istorică și documente.
[13] U.S. Department of Justice, „Tennessee Man Pleads Guilty to Federal Hate Crime for Cross Burning”, 2013.
[14] Jan Olofsson și Egil Josefson, „The Frontier of Archaeological Reconstruction: Horse Sacrifice at Eketorp Fort, Sweden”, Expedition, Penn Museum, 2007.
[15] Sara Chiarini, „A Coffin, a Doll, and a Curse: An Ancient Artefact from an Athenian Cemetery”, Centre for the Study of Manuscript Cultures, Universität Hamburg. Include trimitere la Platon, Legile, XI, 933a–b.
[16] Museum of Witchcraft and Magic, fișa 635, „Book ‘The Voodoo Kit’ with poppet”.
[17] Science Museum Group, „Pointing bone”, A98619, 1870–1920.
[18] Wellcome Collection, „Kurdaitcha using a pointing bone, Australia”, M0012311.
[19] Australian War Memorial, „White feather”, actualizat la 30 august 2022.
[20] Wikimedia Commons, G Vigeland Egil Skallagrimson.jpg. Fotografie a sculpturii lui Gustav Vigeland din Mandal, 19 septembrie 2009; fișier declarat în domeniul public.
[21] Larissa Kyzer, I take it as a threat Nithing Pole Erected at Local Commune, Iceland Review, 1 mai 2022, actualizat la 7 mai 2022. Include pasajul din saga lui Egil despre stâlpul de blestem.
[22] ANSA, Testa maiale davanti sede Sampdoria con minacce, februarie 2023. Relatare și fotografie ale coletului amenințător.
[23] Joe Monster, 10 interesujących faktów o Ojcu Chrzestnym. Pagina care reproduce cadrul cu Jack Woltz și capul calului.
Fotografii și explicația secvenței video
Imaginile următoare reunesc două cadre de film, fotografia unui incident real și o reprezentare artistică a unui ritual nordic. Fiecare are o funcție documentară distinctă.
Fotografia 1 Jack Woltz și capul calului
Jack Woltz descoperă în pat capul calului Khartoum. Cadru din Nașul The Godfather, 1972, regia Francis Ford Coppola. © Paramount Pictures. Sursa reproducerii Joe Monster.
Woltz este producător de cinema, interpretat de John Marley. Tom Hagen îl vizitase pentru rolul dorit de Johnny Fontane. Cadrul asociază obiectul amenințător cu reacția celui vizat. Scena poate fi citită ca o demonstrație a capacității familiei Corleone de a pătrunde în intimitatea unui om puternic.
Fotografia 2 Peștele și vesta lui Luca Brasi
Peștele și vesta antiglonț a lui Luca Brasi. Cadru din Nașul The Godfather, 1972. Paramount Pictures. Sursa capturii Clip Cafe.
Obiectul personal identifică omul despre care este vorba, iar peștele completează mesajul anunțării morții. Semnificația este explicată în dialogul filmului. Prezența acestei explicații în scenariu nu dovedește singură un cod sicilian universal.
Pagina sursă a cadrului și a secvenței
Fotografia 3 Capul de porc de la sediul Sampdoriei
Genova, februarie 2023. Cap de porc trimis la sediul Sampdoriei împreună cu un bilet amenințător. Sursa ANSA. Drepturi rezervate.
Mesajul îl viza pe Massimo Ferrero și pe Antonio Romei și anunța că următoarele capete vor fi ale lor. În acest caz, semnificația amenințării este precizată de cuvintele care însoțesc obiectul. Fotografia documentează un incident italian și nu reprezintă cazul de la Tunari. [3, 22]
Relatarea ANSA și fotografia originală
Fotografia 4 Stâlpul de blestem în cultura nordică
Egil ridicând stâlpul de blestem cu cap de cal níðstöng. Sculptură de Gustav Vigeland, Mandal, Norvegia. Fotografie din 2009 disponibilă pe Wikimedia Commons, domeniul public.
Sculptura evocă episodul din saga lui Egil în care capul calului este orientat spre ținutul dușmanilor, iar blestemul îi vizează pe regele Eirik și pe regina Gunnhild. Imaginea este o reprezentare artistică modernă a ritualului descris într-un text medieval. Ea nu este fotografia unui act de intimidare contemporan. [20–21]
Fișa imaginii și informațiile despre drepturi
Clipul cu peștele și traducerea replicilor
Secvența de aproximativ 7,7 secunde începe cu reacția lui Sonny și continuă cu peștele și vesta lui Luca Brasi. Dialogul explică obiectele primite de familia Corleone și anunță moartea omului său de forță.
Replica în engleză „What the hell is this?” se traduce prin „Ce naiba e asta?”. Răspunsul „It’s a Sicilian message. It means Luca Brasi sleeps with the fishes.” se traduce prin „Este un mesaj sicilian. Înseamnă că Luca Brasi doarme cu peștii.”
Expresia doarme cu peștii sugerează că omul a fost ucis, iar trupul său a fost aruncat în apă. În film, sensul este anunțarea morții lui Luca Brasi; formularea este figurată. Cuvintele explică mesajul din pachet, fără să constituie în sine o atestare a unei tradiții istorice.
Secvența din film pe Clip Cafe
Secvență din Nașul/ The Godfather, 1972, regia Francis Ford Coppola. Paramount Pictures.
Alte resurse vizuale documentare
Coroanele funerare de la Gura Râului. Fotografii și relatare privind incidentul din noaptea de 3 spre 4 iunie 2024. Sursa reproduce declarațiile IPJ Sibiu.
Simbolul Black Hand. Ilustrație modernă realizată de RootOfAllLight în 2020, cu licență CC BY SA 4.0. Nu este o scrisoare originală de extorcare.
Sicriul și figurina din Atena. Studiul Sarei Chiarini include imagini ale obiectelor de la Muzeul Arheologic Kerameikos și creditele fotografiilor.
Osul ritual australian. Obiectul A98619 din colecția Science Museum Group, datat 1870–1920. Imaginea este indicată cu licență CC BY NC SA 4.0.
Pana albă. Imagine și context istoric oferite de Australian War Memorial pentru simbolul stigmatizării celor considerați lași.
Crucea în flăcări. Pagina istorică FBI conține fotografii și documente despre Ku Klux Klan.
Alte cadre cu Woltz. Articolul Infobae reproduce imagini din scena capului de cal.
Secvența capului de cal. Clipul Movieclips și galeria Rotten Tomatoes identifică scena din film.
Fotogaleria Sampdoria. Galerie ANSA din 25 februarie 2023 privind coletul cu capul de porc.
Creditele și licențele privesc fiecare imagine în parte. Fotografiile de presă și cadrele de film sunt indicate cu sursa și titularul drepturilor; disponibilitatea online nu le transformă în imagini cu licență liberă.
Written By
Valentin Smedescu