Search Results for: "Bihor"

July 3, 2024

Satul bihorean la început de secol XX

 "nojorid"

 Ioan silaghi, autoul monografiei Satul bihorean, şi+a început manuscrisul la vârsta de 70 de ani, ca o poveste pe care copii lui să o poată transmite copiilor lor.

Lucrarea nu are forma standard a unei monografii , ci povesteşte amănunţit viaţa cotidiană a propriei familii. 

Lucrările agricole, evenimentele zilei, sau evenimentele sociale  sunt descrise într-un limaj familiar, plin de regionalisme pe care  rareori le mai aude vizitatorul obişnuit al unui sat în secolul XXI.

Avem şansa că manuscrisul a fost publicat.

Read More…

Peşteri din judeţul Bihor

"pstera" 

Judeţul Bihor este un paradis carstic superb, vizitat de alpinişti şi speologi, de turişti montani sau de iubitorii de aventură, recunoscut încă de la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX pentru potenţialul turistic dat de fenomenele carstice excepţionale.

Bihorul cuprinde importante arii protejate cu elemente ale peisajului carstic de o valoare deosebită, cum ar fi: Parcul Natural Apuseni, situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea craiului sau situl Natura 2000 Tăşad.

Cea mai importantă arie protejată este Parcul Natural Apuseni are suprafaţa totală de peste 76.000 ha, din care aproximativ 32%, respectiv 24.280 ha se află pe teritoriul judeţului Bihor. Relieful carstic din Munţii Bihorului este un patrimoniu speologic de o rară frumuseţe, ce cuprinde renumitul Platou Carstic Padiş – inima Apusenilor.

Cele mai importante peşteri din Parcul Natural Apuseni se află în judeţul Bihor, unele încadrându-se în lista superlativelor carstice din România. Peştera Cetăţile Ponorului,  are cea mai înaltă intrare de peşteră din România, cu o înălţime de 76 m, portalul devenind imaginea emblematică pentru platoul carstic Padiş.  Avenul V5 este cea mai adâncă cavitate de pe teritoriul României cu o denivelare de – 642 m, explorarea avenului nu este încă terminată, având o dezvoltare de peste 10 km. Conţine mănunchiuri de cristale aciculare din aragonit, unele având lungimea de peste 25 cm.. Peştera din Valea Rea este din punct de vedere mineralogic printre primele 10 peşteri de pe Terra şi cuprinde 35 de minerale descrise în componenţa speleotemelor,

Read More…

Cetățile Ponorului şi Valea Galbenei -Zone protejate în Bihor

 

"evantai"

Categorii de arii protejate din Romania

Noua Lege a Ariilor Protejate (legea  nr. 49 din 7 aprilie 2011) instituie un numar de 10 categorii de arii protejate, din care cinci categorii de nivel national (corespunzatoare categoriilor I-V definite de normele Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii – IUCN) si cinci categorii speciale stabilite prin conventii internationale specifice. In aceste categorii vor fi incadrate pe viitor atit ariile protejate existente, cit si cele ce se vor institui de acum incolo.
1) REZERVATII STIINTIFICE
Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si cons

ervarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzind elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura.
2) PARCURI NATIONALE
Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national cuprinzind elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.
3) MONUMENTE ALE NATURII
 4) REZERVATII NATURALE
5) PARCURI NATURALE
6) REZERVATII ALE BIOSFEREI

 7) ZONE UMEDE DE IMPORTANTA INTERNATIONALA 
8) SITURI NATURALE ALE PATRIMONIULUI NATURAL UNIVERSALE
9) ARII SPECIALE DE CONSERVARE
10) ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA 

Vă recomandăm să accesați  http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=72&Itemid=1&lang=ro

Situată în sud-vestul şi vestul Bazinului închis Padiş – Cetăţile Ponorului, în afara acestuia, Valea Galbenei reprezintă un culoar de drenare spre Depresiunea Beiuşului a majorităţii apelor din Bazinul Padiş. Aproape pe tot parcursul ei, Valea Galbenei cuprin

de sectoare de chei înguste, mărginite de pereţi verticali şi pante abrupte, având numeroase cascade şi fiind deosebit de greu de străbătut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, porţiunea dintre Izbucul Galbenei şi confluenţa cu Valea Luncşoara, constituind un canion îngust, mărginit de pereţi verticali de peste 100 m.

Read More…

Școala bihoreană în secolul XIX

Tuturor celor interesați de documente, de istorie și mai ales de evoluția școlilor românești  recomand lucrarea Date și documente cu privire la istoricul școalelor române din Bihor, de învățător Nicolae Firu.Lucrarea a apărut în Arad în 1910 la Tipografia Diecezană.

 Am selectat paginile de introducere si am desprins câteva fragmente  care ilustrează efortul de organizare a școlilor în secolul XIX  .
Vă invit să vă delectați cu textul și exprimarea din acea vreme.



Comitatul Bihorului ca teritor este unul din cele mai mari comitate ale ţării noastre."MDS00011"

Poporaţiunea comitatului atinge cifra de 580,000 locuitori. Români — după statistica din 1900 — sunt 256,598, dintre cari 204,543 aparţin confesiu- nei ortodoxe orientale şi 52,055 celei greco-catolice.

Atât în trecut cât şi în prezent, asupra româ­nilor din Bihor s’a scris foarte puţin şi dacă s’a şi scris ceva, tema tractată nu era de natură ca să ofere cetitorilor o ochire în viaţa culturală a Ro­mânilor de aici mai ales în ce priveşte vremurile apuse.

Din actele şi documentele, de cari se ocupă aceasta modestă broşură, cetitorul va afla, că pe vremuri când în multe părţi ale patriei noastre, im­portanţa culturei şi respective a creşterii naţionale nu a fost pătruns la sufletele celor aleşi şi sus puşi, conducătorii românilor de confesiunea greco-orientală din Bihor, purtau lupte pentru apărarea şi în­tărirea şcoalelor cu caracter confesional naţional, mergând şi străbătând cu cererile lor până la pi­cioarele tronului.

Vedem pe fruntaşii românilor din Bihor, oferindu-şi tot avutul lor, pentru crearea şi salvarea şcoalei naţionale.

Încearcă totul, se consfătuesc ei între ei, în adunările comitatenze, poartă între dânşii corespon­denţe întinse, şi nu odată fac drumul la palatul locotenenţei Domneşti din capitala ţării, pentru reali­zarea scopului măreţ, de a da şcoală unui popor bătut de veacuri si de sărăcie. Mijlocesc porunci înnalte pentru sprijinirea şi susţinerea şcolilor de pe sate, iar când cu sufletul cernit văd că sărăcia poporului pune stavilă desvoltării culturale a acestuia, îşi pun ei întreg avutul lor pe altarul învăţăturii ro­mâneşti.

Şi în adevăr, că nu numai noi românii bihoreni, ci toată suflarea românească numai cu evlavie şi cu o sfântă pietate faţă de amintirea lor putem şi e permis să pomenim numele unui Nicolae Zsiga, Emanuil Gozsdu, Alexandru Gavra, Elena Ghiba, Birta, Dimitrie F. Negrean ş. a., toţi fii ai Bihorului, cari pentru creşterea fiilor poporului românesc au creat şi au lăsat drept moştenire cele mai străluci­toare instituţiuni din câte le avem noi românii greco- orientali.

Pentru a putea trece la istoricul şcoalei noastre din Oradea-mare, am crezut de bine, ca în legătură cu acesta să fac o scurtă reprivire asupra stărilor şcolare din întreg comitatul (Bihorului până la intro­ducerea constituţiunei noastre bisericeşti-şcolare.

Am căutat să tâlcuesc datele şi documentele pe cari le-am aflat. Simţesc, că în ce priveşte aceasta reprivire vor fi multe lacune, în ce priveşte însă is­toricul şcoalei din Oradea-mare-Ujvâros, m’am silit se întrebuinţez toate documentele, cari se află atât în arhiva comitatului, cât şi la parohie, respective la şcoală. Însă precum nici la „Date şi documente pri­vitoare la istoricul bisericei gr.-or. rom. din Oradea- mare tot astfel nici acuma nu am pretenţia de a da un studiu complet şi critic, pentrucă îmi ştiu puterile mele modeste.

Două dorinţe aşi avea numai, una ar fi, ca aceia, cari vor luă în mână aceasta broşură, să nu-­mi contesteze buna credinţă a străduinţei mele, iar a doua, ca în cea mai scurtă vreme, broşura mea să fie înlocuită prin alta mai amplă, mai obiectivă, şi scrisă mai bine.

Oradea-mare, 1 iulie 1910.

Nicolae Firu

 învăţător

Read More…

Un bihorean la Blaj – Mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa (1820-1892)

Pe firmamentul istoriei noastre, numele Mitropolitului Ioan Vancea este scris cu litere de aur, semnele lăsate de acest ierarh care a condus destinele Bisericii Greco-Catolice româneşti, timp de aproape 30 de ani, din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, fiind vizibile şi astăzi. Un om a cărui valoare a fost dată de implicarea sa în păstorirea Bisericii încredinţate, şi de susţinerea drepturilor românilor de ambele confesiuni din Transilvania.

          Duminică, 5 august 2012, satul Văşad a îmbrăcat straie de sărbătoare, cu această ocazie, pe peretele Bisericii greco-catolice din localitate, fiind dezvelită o placă comemorativă, la împlinirea a 120 de ani de la trecerea sa la cele veşnice a Mitropolitului Ioan Vancea de Buteasa.

          Despre mitropolitul Ioan Vancea s-au scris deja câteva biografii destul de bine alcătuite şi argumentate. Între acestea, amintim pe cea semnată de Augustin Bunea „Mitropolitul Ioan Vancea. Schiţa biografică”, Blaj, 1892, Ioan Georgescu „Mitropolitul Ioan Vancea la 50 de ani de la moartea lui”, Oradea, 1942, şi, una de dată recentă, a d-lui lect. univ. dr. Ion Cârja, „Biserică şi societate în perioada păstoririi Mitropolitului Ioan Vancea (1869)”, Cluj-Napoca, 2007, care, pe lângă profilul biografic al ierarhului are în componenţă un studiu ştiinţific foarte bine alcătuit despre perioada anilor 1868-1892, când Ioan Vancea a păstorit provincia mitropolitană românească.

Read More…

Scoala în secolele XVII-XVIII în Bihor

” Drumul spre o şcoală românească începe pe vremea principelui transilvănean Gheorghe Rakoczy al II-lea (1648 -1660), care, în dorinţa sa de a extinde calvinismul prin convertirea populaţiei româneşti, a dat poruncă să fie scoasă limba slavonă din bisericile ortodoxe, iar slujbele să fie ţinute doar în limba română. Există, încă din acel timp, indicii că pe lângă bisericile ortodoxe funcţionau un fel de şcoli,…,unde se învăţa „cetirea şi scrierea cărţilor bisericeşti, cântarea..” (4)
 La începutul secolului al XVIII-lea în Bihor existau, la circa 100 de sat, doar patru sau şase şcoli. Una dintre ele era în satul Pomezeu, școala avea angajați un cantor și un dascăl, textele care se studiau erau cu scriere chirilică.
Una din cele mai vechi cărți pe care le găsim în zonă este Cartea românească de învățătură , tipărită la Iași (1643 ) pe timpul lui Vasile Lupu. Copistul local Popa Petru a făcut 7 copii după această lucrare."Carte"Carte

Read More…

Viața cotidiană a copiilor în satele bihorene la sfârşitul sec. XIX începutul sec.XX

În viaţa comunităţior săteşti copiii participau la toate activităţile  gospodăreşti, şi la toate evenimentele

c"cpatulomunităţii.  Exista foarte puţin timp de joacă tot parcursul unei zile fiind programat în funcţie de şcoală, lucrările agricole care erau în curs , sau de îngrijirea zilnică a animalelor sau a grădinii.

Viaţa de familie era organizată după principiul gospodăriei închise, familia trăia din bunurile pe care le producea , foarte puţine lucruri puteau fi cumpărate.

 

Am selectat din   monografii ale satelor bihorene cîteva tablouri care să ilustreze activităţi casnice sau de timp liber ale copiilor şi tinerilor din sat.

 

 

Monografia satului  Oşand , localizat sud vestul judeţului în Câmpia Crişurilor (atestare din 1773) are un capitol în care prezintă  viaţa copiilor în  familiile locale   la începutul secolului XX.


 Îmbrăcămintea copiilor consta din haine de pânză, opincuţe în picioare, mai târziu cizme de cauciuc. În loc de ghiozdan se foloseau traiste ţesute în casă, în care "copilul avea manualele 1-2 caiete, 1 penar din lemn care se încheia printr-un liniar. Penarul conţinea un creion şi un toc cu peniţă pentru"stergare scrisul cu cerneală. De multe ori tocul se făcea din tuleu de porumb, o bucată de tulpină dinspre vârf în care se înfigea peniţa cumpărată.

 

 

Read More…

Jandarmeria vâlceană – repere istorice

”…anul 1850 găsește județul Vâlcea sub efectul legiuirii din 30 iulie 1850, a lui Barbu Vodă Știrbei, pentru organizarea dorobanților din județe. Potrivit acestei legi, dorobanțul era ales de către săteni dintre cei mai vrednici pentru asemenea slujbă și se angaja, pe șase ani, după depunerea jurământului militar…”

Ilie Gorjan

Read More…

Forme de propagandă legionară după asasinarea lui I.G. Duca

prof. dr. Sorin Oane

După asasinarea lui Duca, Garda de Fier a fost dizolvată. Sub numele de Partidul „Totul pentru țară” ea își făcea însă reapariția în public, în 20 martie 1935, ca organizație legală, sub conducerea bătrânului general Zizi Cantacuzino-Grănicerul, în timp ce adevăratul șef, Codreanu, era ținut intenționat în umbră. Acest partid a ales să facă un alt fel de propagandă. Nu publica ziare și nu făcea propagandă, în adevăratul sens al cuvântului, încercând să se diferențieze de celelalte partide care „activau” doar oratoric.

Read More…

Florentin Smarandache și seducția polimorfismului

Analize, interpretări, cronici, articole, note și recenzii de Alex Balog, Marian Barbu, George Băjenaru, Adrian Botez, Mircea Brenciu, Ada Cârstoiu, Petre Cichirdan, Paul Courget, Ioan Danilă, Daniel Deleanu, Doina Drăgan, Doina Drăguț, Ştefan Dumitrescu, Radu Enescu, Eugen Evu, Ovidiu Ghidirmic, Eva Halus, Dumitru Ichim, Ion Iorga-Simăn, Cezar Ivănescu, Charles T. Le, Jean-Michel Levenard, Alexandru Lungu, Constantin Manea, Nicolae Novac, Ion Părăianu, Marian Pătrașcu, Andrei Pogány, Constantin M. Popa, Marian Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Emilia Popescu-Diculescu, Marin Popescu-Diculescu, Titu Popescu, Khalil Rais, Ion Rotaru, Nicolae Rusu, Gheorghe Săvoiu, Jawad Ben Serghini, Mircea Sever, Cecilia Sherban, Ion Soare, Dan Tărchilă, Mirela Teodorescu, Gheorghe Tomozei, T. Topoloveanu, Marian Ţaicu, Al. Florin Ţene, Geo Vasile, Andrușa R. Vătuiu, Mihail I. Vlad, Ion Radu Zăgreanu ș.a. 

 Editori: Al. Florin Țene, Andrușa R. Vătuiu

Florentin Smarandache și seducția polimorfismului  – Volumul poate fi vizualizat la https://drive.google.com/file/d/0B-G7vrM7m93sSHFoRE1ibTFFWTg/view?usp=sharing

 

Read More…