Sorin Oane/ #PovestileRimnicului – ,,Judecata de Apoi” de la Biserica „Buna Vestire”

,,Judecata de Apoi” de la Biserica „Buna Vestire”. Biserica „Buna Vestire” din
Rîmnic are în pridvor o excelentă frescă Judecata de Apoi”. Este o imitaţie fidelă după
ceea ce făcuse meşterul Constantinos la Mănăstirea Hurezi. Din păcate, nu cunoaştem
numele artistului. Acest lucru este fie o dovadă a modestiei creştine a acestuia, fie un
indicator al statutului lui social inferior. Trebuie să fi fost însă un meşter din celebra
şcoală hurezeană.
Conform credinţei creştine, Judecata de Apoi este o judecată universală care se petrece
la a doua venire a lui Hristos, cînd toţi oamenii învie şi se decide soarta definitivă a
fiecăruia. Ideea finală este cea a despărţirii celor drepţi, de cei răi. Să trecem la analiza
acestei fresce.

Scena este descrisă perfect de Anton-Maria del Chiaro în cartea sa de memorii: ,,La
intrarea în biserică, pe stînga faţadei, e înfăţişat Paradisul, cu înconjur de zid şi cu o
singură poartă încuiată, iar Sf. Petru, gata s-o deschidă, are îndărîtul tui nenumăraţi
sfinţi şi sfinte, cari stau să intre în slava cerească. Pe un loc care corespunde cu Infernul, adică la dreapta intrării în biserică, e zugrăvită o balenă, care aruncă flăcări dintr- o gură
de infern şi provenite dintr-un fulger care porneşte de lîngă picioarele Atotputernicului,
unde apare deasemenea un şarpe cu coada în gură, care simbolizează vecinicia. Aproape
de gura balenei stau diavolii cu furcile în mînă, zmulgînd sufletele pe care le aruncă în
gura infernală a balenei Ceva mai jos sînt înfăţişate cîteva păcate mortale, din acele ce
trimet pe făptuitori în infern, iar de partea opusă, virtuţi, prin care se dobîndeşte
paradisul”. (388)

Să o luăm metodic. Explicarea picturii „Raiul sub forma unei cetăţi„:

1. În registrul de sus îi vedem pe cei 12 apostoli care asistă la judecată.

2. În poziţie centrală este Maica Domnului în Rai, între sfinţii arhangheli Mihail şi
Gavril. Cei doi sînt conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor spre Rai.

3. Se distinge apoi scena celor 10 fecioare (5 înţelepte şi 5 neînţelepte). Ce ne spune
povestea? Toate cele 10 fecioare aveau candele şi în acestea exista ceva untdelemn,
dar numai 5 fecioare şi-au luat untdelemn de rezervă. Candelele reprezintă în
această pildă sufletul omului în care poţi să pui „lichide spirituale” (idei, principii de
viaţă, sentimente, credinţă, înţelepciune, Duh Sfînt etc). Cele 5 fecioare neînţelepte
nu aveau însă ulei de rezervă şi candelele lor urmau să se stingă. Cele cinci fecioare
înţelepte sînt în Rai, iar celelalte cinci fecioare (nechibzuite) sînt în afara zidurilor.

4. În stînga scenei este un bărbat cu o cruce în braţe. Este unul dintre cei doi tîlhari
răstigniţi alături de Hristos, cel care, în ultimul ceas al vieţii şi-a dat seama de
greşelile sale şi i-a părut rău pentru ele. Văzînd în sufletul lui căinţă, Isus i-a spus: ,,Azi vei fi cu mine în rai”. 

 5. În registrul de mai jos sînt cei trei patriarhi ai credinţei din Vechiul Testament –
Avraam, Isaac şi lacov. Cei trei reprezintă natura trinitară a lui Dumnezeu. Avraam
este aici un substitut al lui Dumnezeu-Tatăl, el fiind numit de multe ori în Vechiul
Testament, părintele tuturor celor care cred. Isaac a fost fiul lui Avraam (născut
supranatural), care a fost oferit divinităţii pe Muntele Moriah – deci este o
reprezentare a lui Dumnezeu-Fiul. Iar lacov este părintele naţiunii lui Israel (lui
lacov i se schimbă numele în Israel, pentru că a îndrăznit să se lupte cu Dumnezeu
şi a ieşit biruitor; Israel = „Cel ce luptă cu Dumnezeii. Deci, lacov reprezintă Sfîntul
Duh, soldatul lui Hristos care se războieşte cu puterile nevăzute ale diavolilor. (389)

6. La poarta cetăţii este Sfîntul Apostol Petru cu cheile cetăţii şi cu o mulţime de sfinţi
în spatele lui. Cheile simbolizează tainele bisericii (preoţia, botezul, spovedania,
maslul. ..). Alături de cetele de sfinţi sînt profeţi, apostoli, asceţi, mucenici, ierarhi, şi
femei.

7. Fresca mai înfăţişează pe aceasta parte a ei: 

A) Moartea unui om drept

B) Pilda cu paiul şi bîrna (De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu
observi bîrna din ochiul tău?!– Matei, 7); 

C) Proorocul Daniel – din a cărui profeţie este inspirată scena „Judecăţii de
Apoi” şi

D) Grupul oamenilor bolnavi, dar mulţumiţi cu soarta lor! Ideea era că boala
nu trebuie înţeleasă ca o pedeapsă de la Dumnezeu, ci ca posibilitatea de
a ne reconsidera viaţa. 

…………………………………………………………………………………………….

În dreapta intrării în biserică, în pridvorul deschis, este reprezentat Iadul. 

1. În partea Iadului este pictat rîul de foc care intră în gura balenei. El mistuie păcatul,
îl arde. Rîul acesta porneşte de sub picioarele judecătorului Isus Hristos, prezent în pictură în locul cel mai de su s (alături de cei 12 apostoli). (390) În rîul de foc sînt
păcătoşii (anticristul, păgînul, preotul păcătos, călugărul păcătos, desfrînatul, cel ce
ia mită, femeia care îşi ucide pruncul în pîntec, desfrînata, beţivul, iubitorul de
arginţi, sodomistul, femeia care face farmece, trădătorul, hoţul, băcanul păcătos,
croitorul incorect, îm păratul tiran). De fapt, păcătoşii sînt cei care au încălcat
poruncile dumnezeieşti (Decalogul), poruncile bisericeşti, sau sînt cei care şi-au
necinstit profesia sau funcţia. Înşiruirea păcatelor continuă şi în afara rîului de foc. 

2. Moartea bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr (Luca 16,19-31). Sărmanul Lazăr,
după ce a zăcut, nebăgat de seamă, la uşa bogatului şi cîinii i-au lins plăgile,
cunoaşte moartea celor drepţi şi este purtat de îngeri în sînul lui Avram. Bogatul
nemilostiv este arătat la masă ospătîndu-se, după care este arătat pe patul de
moarte, străpuns de un arhanghel şi tîrît de diavoli în Iad. 

3. Muierea care se sulimăneşte (curva), călare pe un diavol (aluzie la „curva din
Babilon”, cf. Apocalipsa 17,1-18).

4. Cine doarme duminica şi nu merge la biserică cînd este slujbă.

5. Alţi păcătoşi sînt duşi de draci în lanţuri către Iad (gura balenei).

6. Aproape de gura balenei este un drac care ţine în braţe un om. Este Satana,
căpetenia dracilor, iar cel pe care îl ţine la piept este luda, cel care l-a vîndut pe
Isus.

7. În partea de sus a scenei este Moise arătînd cetelor de credincioşi înfricoşătoarea
judecată care îi aşteaptă. Este reprezentat cu aură de sfînt ţinînd în mînă un
pergament cu profeţia venirii Mîntuitorului, ce avea să împlinească Vechiul
Testament.

8. În registrele de mai jos are loc învierea morţilor din morminte.

9. Se vede apoi balanţa care cîntăreşte faptele oamenilor. Omul, reprezentat sub
chipul unui copilaş, se află aşezat între cele două talere ale balanţei. Faptele sale
săvîrşite în viaţă sînt înfăţişate sub form a unor suluri de hîrtie. Pe talerul din
dreapta se afla aşezate sulurile de hîrtie cu faptele rele. Pe talerul din stînga se află
aşezate sulurile de hîrtie cu faptele bune. Un diavol se străduieşte să tragă în jos
talerul cu faptele rele.

Credinciosul este invitat să privească fresca şi să mediteze la cuvintele: „fiecare cum îşi
aşterne aşa doarme”. Acţiunile au mereu consecinţe.

Scena centrală, cea din vîrf, este intitulată ,,hetimasia tronului”.

Termenul „hetimasia” desemnează pregătirea Tronului Judecăţii. Sînt două scene aici: 

1. în centru este Isus Judecătorul, avînd în dreapta sa pe Maica Dom nului, iar în stînga
sa pe loan Botezătorul; cei doi sînt .mijlocitori”, avocaţi ai oam enilor la această m are
judecată. Ei sînt înconjuraţi de îngeri. 

2. Sub acest registru este prezentat, în centru, tronul pregătit pentru judecată şi cei
12 apostoli, de o parte şi de alta. Tronul închipuie pe Dumnezeu-Tatăl, crucea şi
evanghelia de pe el, pe Dumnezeu-Fiul, iar porum belul de lîngă cruce, pe Sfîntul
Duh. Protopărinţii Adam şi Eva sînt surprinşi în faţa tronului. 

NB.

Tema .Judecaţii de Apoi” se regăseşte şi la Mănăstirea Cozia, pridvorul mănăstirii fiind
din vremea lui Brîncoveanu, la Schitul .Bradu” (Vîlcea), ridicat între 1766-1787, de către
călugărul Sava lezereanul, dar şi la Bisericuţa din loneştii  Govorii, ctitorită în 1770, dar pictată în 1836 de către zugravul Gheorghe din Lăpuşata. Şi exemplele pot continua.

Sursă selecție: #SorinOane în #PovestileRamnicului 2025: ,,Judecata de Apoi” de la Biserica „Buna Vestire”.

&&&

În conexiune: în pridvorul Schitului/ Mănăstirii Bradu (Gurguiata/ Băile Olănești), vedem de asemenea ,,Judecata de apoi”; un album foto cu mai multe imagini ale lăcașului de cult și zonei – la această legătură.

_______________
388 Anton-Maria del Chiaro, op.cit, p. 24-25. 

389 Mark Fenison, The God of Abraham, the God of Isaac, the GodofJacob, blog „O voce baptistă din
Bucureşti„, postare din 18 decembrie 2016, online.

390 Adrian Moraru, Motivul Judecata de Apoi” în tradiţia filozofico-religioasă românească, în
„Anuar ştiinţific: Muzică, Teatru, Arte Plastice, nr. 1, 2013, p. 136.  
___________
  #memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #Valcea #Educație #ramnicuvalcea #JudetulValcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #SorinOane #PovestileRamnicului #PoveștileRîmnicului #BunaVestire #SchitulBradu #ManastireaBradu #Gurguiata #Olăneşti #Judecatadeapoi