Repertoriul Arheologic al Vâlcii (potrivit R.A.Național)

Potrivit Repertoriului Arheologic Naţional (RAN), în România există 25.943 situri, dintre care în Vâlcea avem indexate 170. Acestea sunt:

· 
Situl arheologic Mănăstirea Hurezi de la Romanii
de Jos

 · 
Aşezarea Latene de la Râmnicu Vâlcea – str.
Pictor Tattarescu nr. 4. pe versantul de NV al dealului Petrişor, în jurul
bazinului de apă şi până la baza versantului

 · 
Centrul istoric al Râmnicului – str. prof. C.
Gibescu nr. 8. la aprox. 100 m E de C.N. Al. Lahovari şi 50 m V de Spitalul nr.
2. pe malul drept al Oltului, terasa medie a acestuia

 · 
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea – Boul de
piatră. Motelul „Capela” (către N şi V) şi botul dealului (către S şi E)

 · 
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea- Parcul
Mircea cel Bătrân

 · 
Fostul schit Inăteşti de la Râmnicu Vîlcea, în
curtea Seminarului Teologic Sfântul Nicolae

 · 
Situl arheologic de la Râureni. între DN 67 şi
albia Oltului pe o suprafaţă de 2,5 km, la S de pasarelă

 · 
Aşezarea medievală de la Goranu – La Cetate,
cartier Sticlărie, la 800 m E de DJ 703 F

 · 
Situl arheologic de la Prăjila, la S şi N de DC
129, pe versanţii nordici ai dealurilor Curături şi Dealul Mare şi pe versantul
sudic al dealului Malul Corbului

 · 
Biserica Sfinţii Voievozi de la Cheia

 · 
Biserica Cuvioasa Paraschiva de la Călineşti,
cartierul Călineşti, în cimitir

 · 
Situl arheologic de la Valea lui Stan, în
extravilan, pe DN 7A, pe platou şi în vatra satului

 · 
Aşezarea Latene de la Călimăneşti – Cozia Veche,
la V de DN 7, între pârâul Valea Pastei şi Tabăra de Copii

 · 
Ansamblul bisericii Sf. Voievozi, biserica din
Deal de la Călimăneşti

 · 
Situl arheologic de la Horezu, la 1 km N de DN
67, între satele Olari şi Ursani

 · 
Aşezarea Latene de la Coşota – Valea Bradului,
la E de localitate

 · 
Situl arheologic de la Gura Suhaşului, în vatra
localităţii

 · 
Situl arheologic de la Gura Suhaşului – Valea
Goruneilor, la NE de DC 157, pe versantul de SV al dealului, malul drept al
râului Olt

 · 
Situl arheologic de la Gura Suhaşului – Lacul
Doamnei. în cartier Trăistari. între biserică, cimitir şi cariera de tuf şi pe
panta dealului, spre lac

 · 
Aşezarea Latene de la Lunca, în vatra satului

 · 
Situl arheologic de la Ocniţa, în vatra satului

 · 
Aşezarea din epoca romană de la Roşia

 · 
Aşezarea din epoca bronzului de la Amărăşti, la
V de sat, pe malul râului Pesceana

 · 
Aşezarea Latene de la Băbeni – Dealul Rumânilor,
în spatele Gării Băbeni şi a Fabricii de cherestea, pe terasa dealului

 · 
Aşezarea romană de la Pădureţu, la SV de sat, la
limita cu comuna Şirineasa

 · 
Aşezarea Latene de la Valea Mare, între Valea
Dunavăţului şi DJ 677 A

 · 
Aşezarea Latene de la Valea Mare Schitul
medieval de la Berislăveşti, pe malul râului

 · 
Aşezarea medievală de la Berislăveşti. pe malul
stâng al pârâului Coşota, în incinta mănăstirii şi pe o rază de 200 m în jur

 · 
Aşezarea din epoca bronzului de la Berislăveşti

 · 
Aşezarea romană de la Rădăcineşti, la E de
căminul cultural, între pârâul Fântânii la N şi pârâul Tulburoasa la V, pe o
suprafaţă de 6 ha

 · 
Situl arheologic de la Ruda

 · 
Situl arheologic de la Teiuşu, în vatra satului

 · 
Situl arheologic de la Titireci, în vatra
satului

 · 
Fragmente din drumul austriac Via Carolina, la
400 m N. pe D.N. 7

 · 
Aşezarea din epoca romană de la Grebleşti, la V
de sat, până la albia Oltului

 · 
Aşezarea neolitică de la Râu Vadului, pe
versantul estic al Dealului Scăuelelor

 · 
Situl arheologic de la Robeşti, în vatra satului

 · 
Aşezarea romană de la Bistriţa – Ursoaica, pe
valea pârâului Bistriţa

 · 
Aşezarea hallstattiană de la Fedeleşoiu. pe
versantul vestic al Dealului Mare, până la albia Oltului

 · 
Situl arheologic de la Sânbotin, în vatra
satului, între DJ şi calea ferată

 · 
Aşezarea din epoca romană de la Frânceşti

 · 
Situl arheologic de la Cocoru, între DJ 678 A şi
Valea Topologului

 · 
Situl arheologic de la Cremenari, între vatra
satului şi firul Văii Turciturilor

 · 
Situl arheologic de la Teiu în lunca Oltului,
între sat şi malul râului, la V de localitate şi pe Dealul Teiul

 · 
Aşezarea hallstattiană de la Gheoroiu

 · 
Aşezarea din epoca bronzului de la Glăvile, în
vatra satului, pe ambele maluri ale râului Pesceana

 · 
Situl arheologic de la Olteanca, în vatra
satului

 · 
Fortificaţia hallstattiană de la Obislavu –
Dealu Muierii

 · 
Situl arheologic de la Fişcălia

 · 
Aşezarea din epoca bronzului de la Ladeşti

 · 
Situl arheologic de la Măldăreşti, la V de cule,
pe platou, în lunca pârâului Luncavăţ

 · 
Aşezarea romană de la Părăuşani

 · 
Aşezarea romană de la Stăneşti – Lunca, la S de
sat, pe valea râului Mamu

 · 
Aşezarea romană de la Stăneşti – Lunca, la S de
sat, pe valea râului Mamu

 · 
Situl arheologic de la Mateeşti, în vatra
satului

 · 
Situl arheologic de la Greci, în vatra satului

 · 
Situl arheologic de la Ştefăneşti

 · 
Aşezarea din epoca migraţiilor de la Arsanca, la
V de localitate, pe versant

 · 
Situl arheologic de la Bârseşti, în lunca
pârâului Govora, pe malul drept al apei

 · 
Situl arheologic de la Gurişoara, pe o rază de 1
km în jurul Mănăstirii Govora

 · 
Situl arheologic de la Măgura, în islaz, spre
satul Arsanca

 · 
Aşezarea hallstattiană de la Stupărei – Staţia
de transformare Stupărei, între DN 64 şi malul Oltului

 · 
Situl arheologic de la Nicolae Bălcescu – Maidan
– Hotar

 · 
Situl arheologic de la Olanu, la V de sat, pe
versanţii şi în talvegul Văii Trepteanca

 · 
Situl arheologic de la Orleşti, pe versantul
estic al Dealului Oltului

 · 
Situl arheologic de la Roeşti – Râpa Cărămizii

 · 
Situl arheologic de la Sălătrucel

 · 
Biserica parohială Intrarea în biserică a Maicii
Domnului – Vioreşti

 · 
Aşezarea de la Milostea, la V de sat, pe
versantul estic al dealului Coasta Mare

 · 
Situl arheologic de la Mogeşti

 · 
Aşezarea Latene de la Stoeneşti, în vatra
satului

 · 
Situl arheologic de la Şirineasa, pe versantul
de NE al Dealului Viilor, până lângă satul Valea Caselor din comuna Popeşti

 · 
Ruinele bisericii Sfinţii Voievozi de la
Slăviteşti, la 500 m N de sat

 · 
Aşezarea hallstattiană de la Valea Mare, la N de
sat, până la limita cu comuna Mateeşti

 · 
Situl arheologic de la Vlădeşti, în vatra
satului

 · 
Aşezarea hallstattiană de la Valea Văleni, la V
de DN, la 2 km pe Valea Văleni

 · 
Aşezarea Sălcuţa de la Orleşti- Valea Sâlei

 · 
Mănăstirea Surpatele, pe un tăpşan al dealului
ce desparte văile Govora şi Otăsău, pe terasa superioară din stânga râului
Otăsău

 · 
Mănăstirea Cozia de la Căciulata, pe malul drept
al pârâului Olt, la ieşirea nordică din Căciulata

 · 
Ansamblul mănăstirii Bistriţa, la poalele
muntelui Arnota, pe malul drept al râului Bistriţa

 · 
Biserica Cuvioasa Paraschiva, Sfântul Nicolae şi
Sfinţii Apostoli de la Mariţa, pe partea dreaptă a D.J Vaideeni-Polovragi, la
cca. 300 m nord de acesta, pe platoul dealului Funduri şi pe malul drept al
pârâului Mariţa

 · 
Situl arheologic de la Buneşti, în vatra
satului, la NE de DN 67 Mănăstirea Hurezi de la Horezu

 · 
Situl arheologic de la Armăşeşti – La Ruginoasa,
la est de satul Armăşeşti şi de şoseaua Râmnicu Vâlcea – Horezu, pe malul
pârâului Ruginoasa, azi secat

 · 
Aşezarea Glina de la Blănoiu – La Răzoare, la
nord de sat, pe malul stâng al pârâului Racilor

 · 
Biserica Cuvioasa Paraschiva de la Râmnicu
Vâlcea

 · 
Biserica Sfinţii Arhangheli a boierilor
Slăviteşti, pe malul stâng al pârâului Luncavăţ, aproape de confluenţa cu
izvorul Bătrâneasca

 · 
Mănăstirea dintr-un lemn de la Dezrobiţi
(Mănăstireni), la marginea de V a satului, cartierul Mânăstireni, pe malul
drept al pârâului Otăsău

 · 
Ruinele bisericii Intrarea în Biserică de la
Turceşti

 · 
Ruinele bisericii de la Fumureni

 · 
Ruinele Schitului Sf. loan de la Românii de Jos

 · 
Ruinele bisericii Sf. Nicolae de la Sineşti, în
cătunul Ganea, aflat în partea de sud a satului

 · 
Ruinele bisericii Sf. Voievozi şi Sf. Nicolae de
la Râmnicu Vâlcea. Situl se află pe malul stâng al Oltului, în cartierul
Goranu.

 · 
Situl arheologic medieval de la Bodeşti –
Biserica schit, pe un bot de deal, în apropierea primăriei

 · 
Situl Mănăstirii Govora Adormirea Maicii
Domnului din Scărişoara, cartier Ţigănia, fosta com. Buleta, la confluenţa
pâraielor Govora şi Hinţa

 · 
Ansamblul sitului Schitului medieval Stăneşti
Vâlcea de la Stăneşti-Lunca, într-o vâlcea ce coteşte spre pârâul Mamu

 · 
Situl Bisericii Sf. loan Gură de Aur a fostei
mănăstiri Titireciu de la Lunca, Dealul Ocniţei

 · 
Aşezarea hallstattiană de la Văratici – Vârful
Stogu. Situl arheologic se află în partea de nord a satului Văratici, într-o
zonă cu alunecări de teren majore

 · 
Necropola hallstattiană de la Bistriţa –
Mănăstirea Bistriţa. Necropola se întinde în incinta mănăstirii şi mai ales pe
partea stângă a drumului ce urcă la mănăstire, la poalele munţilor Căpăţânii,
fiind înconjurată de culmi muntoase

 · 
Necropola Ferigile de la Costeşti. Necropola se
află la 1000 m sud de clădirea primăriei comunei Costeşti. de-a lungul terasei
din dreapta râului Costeşti, parţial în cimitirul actual.

 · 
Aşezarea hallstattiană de la Râmnicu Vâlcea –
Cartier Ostroveni, cartier Ostroveni, între râul Olăneşti la N, râul Olt la E.
calea ferată la V şi zona de agrement la S

 · 
Situl arheologic de la Călina-Dealul Proteşti.
Situl este localizat pe malul stâng al pârâului Grosarea, la aproximativ 500 m
vest de DN 64.

 

· 
Situl arheologic de la Buleta. Situl este
localizat la nord-est de sat, pe dealul Chiciura.

 · 
Aşezarea Coţofeni de la Găujani. Situl este
localizat la confluenta Văii Găujani cu Valea Boişoara, la est de DN7D, pe
vârful dealului Cetăţuia

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Costeşti –
Măgura Costeşti. Situl este localizat la aproximativ 860 de metri sud de
localitatea Costeşti, pe un bot de deal, în punctul Măgura Costeştilor

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Gătejeşti.
Aşezarea se află pe un bot de deal

 · 
Situl arheologic de la Govora – Dealul
Săpunarului. Situl se află pe teritoriul localităţii Govora, pe Dealul
Săpunarului

 · 
Situl arheologic de la Milostea. Situl este
localizat în câmpul Polovragilor, la V de sat, pe versantul estic al dealului
Coasta Mare.

 · 
Situl arheologic de la Cosota – Fundătura
Cosotei. Situl este localizat pe versantul nordic al oraşului, în punctul
Fundătura Cosotei.

 · 
Situl arheologic de la Ocniţa – Coasta
Ungurenilor. Situl se află la mijlocul pantei de sud-est a unui deal situat la
aproximativ 1 km est de ştrandul din Ocnele Mari şi de punctul Zdup.

 · 
Aşezarea romană de la Ocniţa – Baraj Aval. Situl
arheologic se află pe terasa stângă a pârâului Sărata, la aproximativ 300 metri
nord de cetatea Buridava

 · 
Situl arheologic de la Vaideeni – Peştera Oilor.
Situl este localizat în Peştera Oilor, de pe teritoriul localităţii Vaideeni.

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Văratici – La
Nuci. Situl este localizat pe teritoriul localităţii Văratici, în punctul La
Nuci.

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Văratici –
Dealul Vărateci. Situl este localizat pe dealul Vărateci.

 · 
Situl arheologic de la Gura Suhaşului – Zdup.
Situl se află la aproximativ 150 de metri nord-est de ştrandul Ocnele Mari, pe
partea dreaptă a drumului ce duce spre Buda, la baza dealului ce se termină cu
o poieniţă.

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Roşiile –
„Crivina”. Situl se află la 2 kilometri sud de situl din curtea
bisericii din Roşiile.

 · 
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea. Situl se
află la la V de noua cale ferată, în vatra satului Goranu.

 · 
Centrul istoric al Râmnicului – str. G-ral.
Praporgescu, nr.1. Situl se află la aproximativ 50 m N de sediul vechi al
Poştei şi 60 m N de Biserica Buna Vestire, pe malul drept al Oltului.

 · 
Vestigii neolitice de la Negreni. Situl a fost
indentificat pe partea dreaptă a drumului ce intră în satul Buleta.

 · 
Topor de piatră descoperit la Govora – Sub Coş.
Descoperirea a fost făcută pe o terasă de pe partea dreaptă a pârâului Govora.

 · 
Situl arheologic de la Govora – Treime. Situl a
fost identificat în vatra satului, în curtea săteanului Sivian Arvinte.

 · 
Aşezarea eneolitică de la Silea – Valea Silei.
Situl este localizat la vest de localitatea Silea, la baza Dealului Via Mare.
pe malul pârâului Silea.

 · 
Descoperire izolată eneolitică de la Prundeni –
La Plutonier. Descoperirea a fost făcută pe o terasă înaltă din vestul
localităţii, în punctul La Prundeni.

 · 
Descoperirea eneolitică de la Dobriceni.
Artefactul a fost descoperit în prundul pârâului Jgheaburi.

 · 
Descoperire izolată eneolitică de la Obogeni –
Biserică. Artefactul a fost descoperit la aproximativ 200 de metri vest de
biserică, pe partea dreaptă a şoselei, pe o pantă a Dealului Mare.

 · 
Aşezarea geto dacică Buridava de la
Coşota-Ocnele Mari. Situl arheologic se află la 2 km vest de centrul oraşului
Ocnele Mari, în unghiul format de drumul Cosotei cu pârâul Sărata, pe terasa
aluvionară de pe partea dreapta a acestuia, cu o deschidere largă către Ocniţa,
având la vest dealuri de natură tufoasă

 · 
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea – Dealul
Cetăţuia. Situl este localizat la poalele Dealului Cetăţuia. în extremitatea
nordică a acestuia, la nord-vest de drumul naţional DN Râmnicu-Vâlcea – Sibiu,
în jurul Bisericii Cetăţuia.

 · 
Situl arheologic de la Copăcelu- Valea Răii.
Situl este localizat în jurul şi la E de căminul cultural, până la Gara
Râureni, între pârâul Sărat şi calea ferată industrială.

 · 
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea-cartier
Căzăneşti. Situl este localizat în cartierul Căzăneşti, pe un bot de deal. la
nord de DN 67, pe strada Căzăneşti, între biserica Bârseşti la sud şi fostul
sediu CAP la nord, pe malul drept al râului Olt

 · 
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea – cartier
Copăcelu. Cartierul Copăcelu este situat la 6 km SV de centrul municipiului
Râmnicu Vâlcea. Situl se află în unghiul format de şoseaua ce duce spre Ocnele
Mari cu pârâul Sărata (pe terasa alovionară stângă ) în jurul căminului
cultural Copăcelu, la poalele Dealului

 · 
Aşezarea neolitică de la Stolniceni. Situl se
află la est de DN 64 şi la vest de râul Olt, în jurul cimitirului din zonă.

 · 
Aşezarea neolitică de la Olteni – Halta
Bujoreni. Situl este localizat la sud de satul Olteni, pe o terasă ce o face
Oltul la intrarea în lacul de acumulare al hitrocentralei Râmnicu-Vâlcea, în
dreptul Haltei Bujoreni.

 · 
Aşezarea neolitică de la Stupărei – La Ceşmele.
Situl se află la sud de localitatea Stupărei, pe o terasă medie a râului Olt.

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Roşiile –
Biserică. Situl este localizat pe malul vestic al râului Saşa, pe o terasă
inundabilă, la est de drumul judeţean DJ 676, în curtea bisericii din
localitate.

 · 
Descoperirile neolitice de la Scundu – Fundul
Scundului. Descoperirile au fost făcute în vatra satului Scundu.

 · 
Situl arheologic de la Grădiştea – Dealul
Grădiştei. Situl se află la 5 km V de sat, la limita cu jud. Gorj

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Veţelu –
Dealul Cugulici. Situl este localizat la aproximativ 2,5 kilometri vest de
locaitatea Modoia şi la 2,2 kilometri este de localitatea Veţelu, la hotarul
dintre comunele Cernişoara şi Copăceni, la sud de linia de cale ferată

 · 
Aşezarea de epoca bronzului de la Modoia –
Vârful Cugulici. Situl este localizat la aproximativ 2,5 kilometri vest de
locaitatea Modoia, la graniţa dintre comunele Cernişoara şi Copăceni, la sud de
linia de cale ferată care face legătura între localităţile Copăceni şi Groşi,

 · 
Necropola plană de la Costeşti – Feregi, la 1
km. nord de necropola tumulară, în centrul com. Costeşti, la poalele dealului
Mlădie (la 200m est de Primărie, la brutărie,la şcoala veche).

 · 
Necropola medievală şi modernă de la Bistriţa –
Mănăstirea Bistriţa, în exteriorul vestic al incintei mănăstirii, în special în
jurul bisericii Bolniţei Schimbarea la faţă a Domnului,

 · 
Situl arheologic de la Bălceşti – La nord de
moară 

 · 
Situl arheologic de la Bujoreni – Culă, Situl se
află în proximitatea Culei Bujoreni, la nord de monument şi în nordul satului,
pe terenul Staţiunii de Cercetare Pomicolă Vâlcea, la 255 de metri vest de E81
şi la 2 km vest de malul Oltului şi la 100 de metri nord-est de cimitir,

 · 
Situl arheologic de la Olteni. Situl se află în
partea de nord a satului Olteni, în apropierea căii ferate.

 · 
Situl arheologic de la Lunca. Situl se află în
vatra satului, de o parte şi de alta a DN 7.

 · 
Aşezarea romană de la Bujoreni – Malul Alb.
Situl se află la est de satul Bujoreni, la cca 510 metri est de drumul E81,
între Bujoreni şi satul Malu Alb, la cca 189 de metri vest de calea ferată care
leagă Bujoreni de Sânbotin, la cca 650 de metri nord-vest de halta Bujoreni, la
N de pârâul Valea B

 · 
Situl arheologic de la Ocniţa – Dealul Cosota.
Situl este delimitat la N de pârâul Sărat, la V de drumul comunal, la E şi S de
Valea Bradului

 · 
Situl arheologic de la Râmnicu-Vâlcea –
Catedrala „Sfântul Nicolae. Situl se află la baza dealului Capela, la
marginea de vest a oraşului, pe Strada Episcopiei nr. 1, la cca 1,7 kilometri
vest de râul Olt, şi la 215 m în linie dreaptă, la vest faţă de Calea lui
Traian, principala cale de transport a municipiului.

 · 
Situl arheologic de la Câinenii Mari – Arxavia.
Situl se află pe malul drept al Oltului, la nord-vest de podul de peste Olt
care face legătură între localităţile Câinenii Mari şi Câinenii Mici, de-o
parte şi de alta a drumului DN7 şi a căii ferate dintre Câineni şi Radu
Vadului, în extravilanul localit

 · 
Turnul roman de la Câinenii Mici – Pons Vetus /
La Turnuleţe. Situl se află in intravilanul localităţii Câinenii Mici, în
partea de nord-est, la cca 300 de metri nord-est de malul stâng al Oltului, la
cca 0,33 km nord de DN7D, la poalele Muntelui Pleaşa.

 · 
Turnul roman de la Râu Vadului – R0219. Turnul
roman se află pe partea dreaptă a Oltului, la est de localitatea Râu Vadului.

 · 
Burgusul roman de la Copăceni. Fortificaţia se
găseşte la est de localitatea Copăceni, la nord de pârâul Cordoaia Mică.

 · 
Turnul roman de la Văratica. Turnul roman se
află la confluenţa râului Lotru cu Olt, la baza muntelui Cozia, la nord de
biserica localităţii.

 · 
Situl arheologic de la Drăgăşani – Capu
Dealului. Se află în partea de sud a oraşului, în cartierul Monoteşti, la est
de Strada Rahova, la nord de Strada Avram lancu şi la vest de Strada Tudor
Vladimirescu, respectiv la nord-vest de şcoală, pe un deal,

 · 
Castrul roman Castra Traiana de la Sânbotin – La
Canton. Fortificaţia se găseşte în fosta grădină a lui Gheorghe Deaconu, la
nord de valea Trant şi la est de podul de cale ferată de peste Olt.

 · 
Castrul roman de la Pripoare. Situl se află în
sudul cătului Pripoare, pe partea dreaptă a drumului DN7D, dinspre Perişani, pe
malul estic al pârâului Băiaşu, în defileul Băiaşu, între dealurile Muchia
Sturului şi Muchia Pripoarelor.

 · 
Situl arheologic din epoca romană de la loneşti
– Pons Aluti. Situl arheologi se află în vestul localităţii loneşti, pe malul
drept al Oltului, pe partea stângă a drumului DC106 spre Bucşani,

 · 
Castrul roman de la Jiblea Veche – La Gaitini.
Situl se află la sud de Jiblea Veche şi la est de Jiblea Nouă, astăzi
componente ale oraşului Călimăneşti, în vecinătatea confluenţei cu pârâul
Seaca, la sud de Strada Gării, la vest de Strada Anton Pann, la est de calea
ferată şi la nord de Strada Câmpul

 · 
Castrul roman de la Costeşti

 · 
Situl arheologic de la Căzăneşti – Săveasca.
Situl este localizat la nord de DN67 sau Strada Căzăneşti, de-a lungul străzii
Săveasca.

 · 
Situl arheologic de la Căzăneşti – La Pluta.
Situl se află în extravilanul localităţii Căzăneşti, la sud-vest, la graniţa
dintre UAT Râmnicu-Vâlcea şi Mihăeşti, la sud de Strada Principală a satului
Buleta, la est de drumul comunal DC128.

 · 
Tumulul izolat 150 de la Costeşti – Ferigile.
Tumulul este situat pe coasta domoală a dealului Mlădie, în curtea lui Vasile
Jidoveanu, în zona necropolei plane.

 · 
Castrul de marş de epocă romană de la Voineasa –
Crac-Găuri. Castrul se găseşte la limita vestică a judeţului Vâlcea, la vest de
localitatea Voineasa şi la mai mult de 3 km de Transalpina.

 · 
Castrul roman de la Titeşti – Dealul Cazanului.
Castrul se află la confluenţa pârâului Barbului cu pârâul Titeşti, la 800 m
vest de sat, pe panta de vest a Dealului Cazanului.

 · 
Situl arheologic de epocă romană de la Racoviţa
– Praetorium II. Situl se află la sud de localitatea Racoviţă şi de Valea
Satului, la circa 210 metri est de râul Olt, la 150 de metri vest de drumul
comunal DC8, la 85 metri nord de drumul judeţean DJ 703P şi la arca 92 metri
nord-vest de primăria din Copăceni.

 · 
Situl arheologic de epocă romană de la Copăceni
– La moară. Situl se află pe malul stâng al Oltului, pe o terasă înaltă, la
nord de Hidrocentrala Cornetu, de-o parte şi de alta a drumului DJ703P, la est
de localitatea Copăceni, pe islazul localităţii.

 · 
Drumul de epocă romană de la Copăceni – Drumul
carului. Drumul se găseşte paralel cu malul estic al Oltului, la sud-vest de
localitatea Copăceni.

 · 
Situl arheologic de epocă romană de la
Rădăcineşti – Cetate. Situl arheologic se găseşte în curtea căminului cultural,
delimitat la sud de pârâul Fântânii, la nord şi vest de pârâul Tulburoasa, la
est de drumul comunal.

 · 
Turnul de supraveghere de epocă romană de la
Păuşa – Turnul lui Teofil. Turnul se găseşte în Pădurea Roşia, pe malul stâng
al Oltului, la nord de localitatea Păuşa şi de podul peste Olt de la Căciulata.

 · 
Castrul de epocă romană de la Păuşa – Poiana
Bivolari. Cetatea patrulateră (Arutela) se găseşte la nord de localitatea
Păuşa, pe malul stâng al Oltului, la 50 m sud de Hidrocentrala Turnu şi la
circa 200 m la est de Mănăstirea Cozia, la „Poiana Bivolari”

 · 
Situl arheologic de epocă romană de la
Stolniceni – Buridava Romană. Situl se află la circa 7 km sud de Râmnicu
Vâlcea, vis-a-vis de Combinatul Chimic Govora, pe partea stângă a străzii
Buridava, la circa 400 m la est de DN 64 Vâlcea-Drăgăşani, pe malul drept al
Oltului, la circa 100 m de acesta.

 Sursa și mai multe amănunte/ posibilități de sortare a informațiilor