Search Results for: "Bihor"

July 3, 2024

Târgul meșterilor populari din România (ediția a XV-a)

"tg"  Proiectul cultural Târgul Meșterilor Populari din România a împlinit 15 ani de când s-a impus ca un context de exprimare a creativității populare, într-un context național, cu valoare de simbol – „Ziua Imnului Național al României” – și într-un cadru natural cu încărcătură patriotică, Parcul Zăvoi al Râmnicului, unde s-a intonat, pentru prima dată, cântecul „Deșteată-te , române!”, devenit Imnul Naţional al României. Proiectul s-a consacrat, devenind centrul de întâlnire anuală a celor mai reprezentativi creatori populari din România, ilustrând toate genurile artei: cusături, țesături; broderie; pielărie, cojocărie; sculptură în lemn; ceramică; sculptură os; icoane pe lemn și sticlă; ouă încondeiate; prelucrare sticlă; pictură naivă; prelucrare materii vegetale; prelucrare metale feroase; prelucrare pietre prețioase minerale; prelucrare ceară; artă decorativă; mobilier pictat; împletituri răchită etc. Ediţia 2012 a fost consistentă, cu mulți participanți, peste 70, din județele: Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Gorj, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Timișoara, Vâlcea și Municipiul București. Remarcabil este faptul că, în acest program, se exprimă și etnicii maghiari și rromi, care se bucură de preţuirea vâlcenilor pentru harul lor artistic. CJCPCT Vâlcea a avut, de-a lungul celor 15 ediţii, un partener permanent şi eficient: Primăria municipiului Râmnicu-Vâlcea. De asemenea, a beneficiat de sprijinul conducerii CJ Vâlcea.

Read More…

Festivalul Național de Interpretare a Cântecului Popular „Lăutarul” (ediția I, Drăgășani, 28-29 iunie 2006)

"laut"  Festivalul este dedicat memoriei interpretului și dirijorului Paraschiv Oprea, originar din Drăgășani, și renumiţilor lăutari din aria folclorică a Drăgăşanilor. Partener de bază al CJCPCT Vâlcea în organizarea festivalului este Casa Municipală de Cultură „Gib Mihăiescu” Drăgășani (director: prof. Constantin Ceaușu), alături de Primăria Drăgășani (primar: ing. Gheorghe Iordache). Partener special: ing. Nicolae Sofianu, președintele Fundației „Ordinul Moșnenilor”. Juriul primei ediții a fost alcătuit din: prof. univ. dr. Sabina Ispas, directorul IEF „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, compozitorul Constantin Arvinte, Dănuț Dumitraşcu, șef serviciu CNCPCT București, prof. Elena Stoica, directorul CJCPCT Vâlcea, prof. Constantin Ceaușu, directorul CMC Drăgășani. Orchestra „Rapsodia vâlceană” (dirijor: Ionel Puia) a asigurat repetițiile cu soliști instrumentiști și vocali, cât și evoluția acestora în concurs. Au participat concurenți din județele: Alba, Argeș, Bihor, Brăila, Călărași, Cluj, Dolj, Ilfov, Maramureș, Olt, Teleorman, Timiș și Vâlcea. Marele premiu a fost câștigat de „Rapsozii Gorjului” Tg. Jiu, Gorj; Premiul I – „Rapsodia transilvană” Gherla, Cluj.

Read More…

Târgul meșterilor populari din România (ediţia a II-a, Bujoreni, 9-12 august 1999)

Fiind integrată manifestărilor prilejuite de ECLIPSA ’99, ediţia a II-a a Târgului meşterilor populari din România, găzduită de MSV Bujoreni, făcând “casă bună” cu sărbătorirea unui sfert de veac de la inagurarea acestui aşezământ de patrimoniu etnocultural (1974←). Organizat sub patronajul MC, al IJC Vâlcea, de CJCVTCP Vâlcea (fondator şi coordonator de program: etnografa Elena Stoica). Târgul s-a bucurat de o largă participare a meşterilor populari din ţară, fiind reprezentate zonele etnografice cu producţie viabilă de artă populară: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani,Braşov, Buzău, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Sibiu, Suceava,Vrancea şi, bineînţeles, Vâlcea. La deschiderea oficială a evenimetului au participat personalităţi ale vieţii publice locale: Nicolae Curcăneanu şi Gheorghe Tudor, prefectul, respectiv subprefectul judeţului, Anton Miţaru, preşedintele CJ Vâlcea, Anuţa Handolescu şi Victor Giosan, viceprimarii Râmnicului, Sanda Augustina Constantinescu, consilier-şef la IJC Vâlcea, coordonatorul întregului program al Serbărilor Eclipsei ’99, Petre Bardaşu, directorul MJ Vâlcea, etnografii Maria Netcu (MŢR), Elena Stoica (organizatorul târgului) şi Ion Oprea (gazda târgului).

"2"                                                                                                 "3"

Read More…

Târgul meșterilor populari din România (ediția I, Râmnicu-Vâlcea: 1-2 august)

Primul Târg al meşterilor populari din Romania – o nouă inițiativă a CJCVTCP Vâlcea, organizată cu sprijinul CJ Vâlcea și în parteneriat cu IJC Vâlcea și Primăria Râmnicu-Vâlcea. Inițiator și coordonator de proiect: etnografa Stoica Elena, titularul sectorului de artă populară al instituţiei. Corelat cu derularea celei de a XXX-a ediții a Festivalului de folclor „Cântecele Oltului” (←), Târgul meșterilor populari din România a fost conceput ca parte integrantă a Sărbătorii „Zilei Imnului Național al României”, desfăşurată în Parcul Zăvoi din Râmnicu-Vâlcea. Prima ediție s-a bucurat de o prezență remarcabilă, fiind acoperite principalele genuri cultivate de artiștii populari: pictură naivă; pictură pe sticlă și lemn; sculptură în lemn; ouă încondeiate; măști populare; cojocărie; curelărie; împletituri din papură; țesut, cusut; ceramică; podoabe; instrumente populare; şi fiind reprezentate numeroase centre meşteşugăreşti din ţară – județele: Argeș, Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Botoșani, Bihor, Buzău, Dâmbovița, Iași, Cluj, Harghita, Mureș, Maramureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Timiș, Vrancea și Vâlcea. Cei 65 de meșteri populari participanți au beneficiat de spațiul generos pus la dispoziție de Primăria municipiului Râmnicu-Vâlcea (primar: ing. Florin Zamfirescu).

     

Read More…

Festivalul de folclor „Cântecele Oltului” (ediția a XXIV-a, Călimănești și Râmnicu-Vâlcea, 31 iulie – 2 august 1992)

O nouă ediție internațională a „Cântecelor Oltului”. Ansamblurile participante din județele riverane (Harghita, Brașov, Vâlcea), cele invitate din țară (Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj) au evoluat în compania ansamblurilor din Republica Moldova („Cununa dorului”, Briceni), Italia („Città-Farara, Sicilia) și Turcia (Adapazari). Programul festivalului a cuprins: sesiunea de comunicări și referate, parada portului popular, sărbătoarea „Ziua folclorică a Oltului”, concursul „Frumoasa Oltului” și, bineînțeles, spectacole: Călimănești, Gradina de vară Olănești, CC Băbeni,Ștrandul Ostroveni, MSV Bujoreni. Programul festivalului a fost întregit cu seri folclorice realizate de ansamblurile din Italia și Turcia în restaurantele din staţiuni. Cronicarul festivalului explora sursele prestigiului acumulat: „îFestivalulș «Cântecele Oltului” are un prestigiu, este un festival consacrat nu numai pentru că s-a axat pe valorificarea obiceiurilor, tradițiilor și ceremonialurilor, promovând spectacolul realizat pe fapte de viață folclorică î…ș, ci și datorită faptului că se adresează colectivelor artistice (de datini și obiceiuri folclorice, muzical-coregrafice) alcătuite din purtători ai tradiției, realizatori ai unor spectacole inspirate din realitatea folclorică.” (Marin BULUGEA, „Cântecele Oltului” la 24 de ani , „Oltenia”, 22 iunie – 6 iulie 1992).

Read More…

Festivalul de folclor „Cântecele Oltului” (ediția a XVIII-a, 31 iulie-3 august 1986)

            După edițiile din primii anii ’80, afectate de procesul intentat coordonatorului şi după alungarea „Cântecelor Oltului” din Ostrovul Călimănești, festivalul a cunoscut o anume revigorare, ediția 1986 beneficiind de un spor de amploare în participare și de complexitate în program. S-a reconstituit „starea olimpică” a folclorului românesc, festivalul redeschizându-se participării și altor ansambluri din zone neriverane Oltului: Alba, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Hunedoara, Iași, Mureș, Satu-Mare, Sălaj – care s-au alăturat celor din Brașov, Sibiu, Olt și Vâlcea. Totodată, organizatorii au recuperat dimensiunea științifică a festivalului, reactivând tradiția lui ca laborator de valorificare artistică a folclorului, prin funcționarea atelierului metodic, context de dezbatere critică a spectacolelor prezentate pe scena festivalului. În fine, ediția actuală a avut caracter de concurs, evoluția ansamblurilor fiind apreciată de juriul prezidat de prof. univ. dr. docent Mihai Pop (foto 2), statornic mentor al „Cântecelor Oltului”, și format din: dr. Ioan Meițoiu, dr. Alexandru Popescu, etnomuzicologul Steluța Popa și dr. Andrei Bucșan, maestru coregraf – toți fiind specialiști ai ICED. În afara reprezentațiilor și a celorlalte manifestări spectaculare, consacrate în tradiția festivalului – parada „Alaiul folcloric al Oltului” (urmărită de oaspeţii festivalului, însoţiţi de oficialii locali (foto1), sărbătoarea „Ziua folcorică a Oltului”, spectacolul „Rapsodia Oltului”, concursul „Frumoasa Oltului” – găzduite de Muzeul Satului de la Bujoreni, dar și de parcul C de C din Călimănești, programul a cuprins manifestări științifice și metodologice: expunerea „Folclorul și omul contemporan”, susținută de profesorul Mihai Pop, în cadrul Universității de Cultură Populară, sub egida AFEV; lansarea cărții „Tradiții de muncă românești” de Alexandru Popescu, în prezentarea lui Ioan St. Lazăr; colocviul metodic „Arta spectacolului folcloric”, în coordonarea lui Gheorghe Deaconu.

Read More…

Târgul ceramicii populare românești ,,Cocoșul de Hurez” (ediția a IX-a, Horezu, 1-3 iunie 1979)

La această ediție au participat cca 70 de meșteri olari din județele: Argeș, Bihor, Botoșani, Cluj, Harghita, Ilfov , Iași, Olt, Mureș, Harghita, Ilfov și Vâlcea. La manifestările științifice și metodice programate în cadrul târgului au participat: dr. Ion Vlăduțiu și Vasile Savonea, specialiști ICED, Tancred Bănățeanu și Silvia Zderciuc, etnografi, MSAP Bucureşti, București, Smărăndița Stanciu, reprezentantul UCECOM, Florea Nina, Eugen Deca, Petre Purcărescu și Nicolae Georgescu, muzeografi, MJ Vâlcea, Traian D. Lungu, directorul ŞPA Râmnicu-Vâlcea, Ecaterina Popa, artist plastic. În program: consfătuire metodică în ciclul tematic „Model tradițional și originalitate creatoare în ceramica populară românească”; în dezbatere: „Tehnici și forme în ceramica populară actuală”. Juriul concursului de creaţie, format din specialiștii prezenți la târg ]i reprezentanții organizatorilor, a apreciat producţia competitorilor după criteriile consacrate: autenticitatea populară, specificitatea stilistică, originalitatea și măiestria artistică, calitatea tehnică și funcționalitatea obiectelor. Meșteri vâlceni prezenţi în palmaresul: Marele premiu – Victor Vicșoreanu, Stelian Ogrezeanu; premiul I – Aurelia Ogrezeanu, Eufrosina Vicșoreanu ; premiul II – Dumitru Schiopu, Vlădești; alte premii: Ioana Mischiu, Victor Ogrezeanu, Gheorghe Iorga.

           "ogrezeanu"

 Vicşorenii și Ogrezenii – două dinastii de olari români (foto 1 și foto 2)

"vicsoreanu"

Read More…

Loviştea în date

pr. Nicolae Moga

  

Argument

            Consemnarea, pentru posteritate, a evenimentelor mai importante, care au avut loc din cele mai vechi timpuri, a fost o preocupare a multor cercetători. A lăsa tăcerea sau uitarea să se aştearnă peste trecut, însemna pentru cărturarii împătimiţi ai istoriei, în trecut, comiterea unui adevărat sacrilegiu. De la cele mai vechi anale, consemnări pe diferite cărţi, a unor evenimente, până la cronicile propriu-zise şi apoi, la primele scrieri cu caracter istoriografic, fiecare pagină scrisă a constituit un adevărat progres. Însemnarea într-un anumit loc şi timp, dar şi a unor detalii semnificative din viaţa unei colectivităţi sau a unei regiuni, a fost o permanentă preocupare a oamenilor cărţii.

Read More…

Partenie Cosma – susţinător al instituţiilor culturale româneşti

 

"Partenie
            La cumpăna veacurilor al XIX-lea şi al XX-lea ridicarea culturală a naţiunii române ardelene, temelie a tuturor celorlalte construcţii ale unui popor, reprezenta unul dintre obiectivele fundamentale ale liderilor acesteia. Şcoala, biserica, asociaţiile şi reuniunile culturale au fost cadrele în care şi prin care s-a realizat acest deziderat. Situaţia politică a Transilvaniei din acest răstimp a făcut ca susţinerea acestora să se realizeze aproape exclusiv prin subscripţiile şi donaţiile făcute de instutuţiile financiare româneşti şi de particulari. Românii au disponibilizat deci eforturi, individuale şi colective, şi au adunat fonduri pentu a le dirija spre acele domenii ale vieţii noastre naţionale care necesitau sprijin imediat. Printre aceştia s-a distins şi bihoreanul Partenie Cosma, care mai ales în calitatea sa de director al celei mai puternice şi reprezentative instituţii financiar – bancare a românilor transilvăneni, Banca „Albina”,  a gestionat şi direcţionat atent banii adunaţi în fondurile special constituite pentru susţinerea instituţiilor culturale româneşti, cadrelor didactice şi elevilor. Plecând de la aceste considerente, demersul meu se vrea o încercare de a creionare profilul unei personalităţi reper şi model veridic pentru oamenii prezentului, fie tineri, fie maturi.

     

 

 

Partenie Cosma (1937 – 1923)

Read More…