Articole filtrate după dată: Mai 2021
Fraţii Buzești
În zona localităţilor Iancu Jianu (jud. Olt) şi Lungeşti (jud. Vâlcea) se găseau curţile celor mai vestiţi muşchetari români — boierii Buzeşti.
Eroi de legendă, intraţi în folclor, în istorie, cei trei zmei ai Ţării Româneşti îi uimesc şi azi pe cercetători prin viziunea lor asupra viitorului românilor. Ei sunt aceia care l-au propus ca domnitor pe Mihai Viteazul şi tot ei îl vor omagia prin cronica lor scrisă în limba română, cunoscută drept Cronica Buzeştilor.
Se trăgeau dintr-o familie de mari boieri români neaoşi, ale căror spiţe le găsim pe la 1400. După unii cercetători, numele Buzea ar fi de origine traco-dacică.
«O alianţă neobişnuită/- Un domn salvat de ţăranii Vâlcii -/ Înainte de 26 august 1548»
Un fapt deosebit de interesant este reprezentat de bătălia de la Milostea din Vâlcea noastră. Aici, oastea domnitorului a fost ajutată de ţăranii din aşezările vâlcene la nimicirea oastei de boieri venită din Transilvania. În rândurile lor se aflau ca mercenari şi peste 1000 de secui...
&&&
Revista Casa Cărții vâlcene, nr. 1-11, integral în flipsnack
«Când îți dorești ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău» – ne încurajează un aforism atribuit lui Paulo Coelho.
Ne doream de mai multă vreme să vă oferim integral în online colecția de până în prezent a revistei «Casa Cărții vâlcene», editată de Biblioteca Județeană «Antim Ivireanul» Vâlcea - începând cu anul 2003, când încă mai funcționam în ultimul sediu de „chiriaș grăbit” (cel, din prezent, al Școlii Populare de Arte și Meserii). Publicația noastră „de cultură și informație”, pe care am înființat-o împreună cu fostul manager Dumitru Lazăr și fostul nostru coleg Marin Bulugea (la două mass media locale și la Bibliotecă) s-a dorit a fi semestrială. Am reușit aceasta doar câtă vreme director al BJAI a fost prof. Dumitru Lazăr, apoi subsemnatul (interimar), adică până la numărul aferent semestrului iulie-decembrie 2006. În istoria noastră mai recentă, revista a mai apărut, sporadic și chinuit, în 2015, 2017 și 2018 (câte un număr/ an)...
Revista Casa Cărții vâlcene, nr. 1-11, integral în flipsnack
«Când îți dorești ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău» – ne încurajează un aforism atribuit lui Paulo Coelho.
Ne doream de mai multă vreme să vă oferim integral în online colecția de până în prezent a revistei «Casa Cărții vâlcene», editată de Biblioteca Județeană «Antim Ivireanul» Vâlcea - începând cu anul 2003, când încă mai funcționam în ultimul sediu de „chiriaș grăbit” (cel, din prezent, al Școlii Populare de Arte și Meserii). Publicația noastră „de cultură și informație”, pe care am înființat-o împreună cu fostul manager Dumitru Lazăr și fostul nostru coleg Marin Bulugea (la două mass media locale și la Bibliotecă) s-a dorit a fi semestrială. Am reușit aceasta doar câtă vreme director al BJAI a fost prof. Dumitru Lazăr, apoi subsemnatul (interimar), adică până la numărul aferent semestrului iulie-decembrie 2006. În istoria noastră mai recentă, revista a mai apărut, sporadic și chinuit, în 2015, 2017 și 2018 (câte un număr/ an)...
Autorii care ne-au oferit articole pentru revistă – colegi bibliotecari, dar și multe personalități ale vieții culturale/ publice vâlcene și naționale – au făcut-o fără niciun beneficiu personal; de fapt, (toate) costurile publicației au constat doar în sume simbolice pentru tipărirea revistei în tiraje de câteva sute de exemplare; selectarea articolelor, culegerea (în cazul manuscriselor) + corectura, fotografiile și designul grafic au fost realizate de subsemnatul, la serviciu și în timpul liber. Publicarea astăzi, în online – și mai ales în «flipsnack» – a colecției revistei «Casa Cărții vâlcene» o datorăm facilității care ne-a fost oferită, pro bono publico, de către un vâlcean deosebit – precum mulți dintre cititorii și prietenii noștri - și o societate comercială; pe vâlcean și societatea comercială îi cunoaștem doar după (re)nume: Andrei Vatca (am vorbit doar pe telefon și mesagerie instant) și Flipsnack.
De-asta ziceam, în introducere, că susținerea în atingerea unui obiectiv/ înfăptuirea unui vis vine de multe ori „de la sine”. Și vine „bine”, mai ales când ani în șir bați la „porți închise” în încercarea de a răspunde eficient și inteligent unui interes public major: constituirea în online de resurse electronice accesibile cât mai facil – de oriunde și oricând utilizatorul modern de informație are vreme de citit. Mulțumim frumos, Andrei, mulțumim frumos Flipsnack*!
În sfârșit, câteva cuvinte despre conținutul pe care îl publicăm astăzi în online: puteți găsi la linkuri episoade din odiseea construcției sediului Bibliotecii noastre – edificarea a început la sfârșitul anilor ’90 – speranțele noastre de atunci că vom avea la Râmnicu Vâlcea mai mult decât un monument arhitectonic, apoi articole pur culturale, articole de specialitate (Biblioteconomie/ Știința informării), articole de cercetare, informații privind memoria și cunoașterea locală, creații literare – proză, poezie, teatru – chiar și creații muzicale s.a.m.d. Foarte important: fiecare fișier din online are activată opțiunea „Caută”, care regăsește orice cuvânt din conținut (deci nu cuvinte-cheie); revistele pot fi descărcate ca fișier electronic, pot fi printate direct și pot fi și distribuite pe e-mail, rețele sociale s.a.m.d. Un gând frumos - unde este cazul, și o amintire pioasă - tuturor vechilor noștri colaboratori, care ne vizitau la sediul BJAI, să ne aducă manuscrisele publicate ulterior în revistă, precum și colegilor bibliotecari de la bibliotecile publice vâlcene.
&&& Așadar:
Revista Casa Cartii valcene nr. 1/2003 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-1-2003.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 2/2003 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-2-2003.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 3/2004 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-3-2004.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 4/2004 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-4-2004.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 5/2005 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-5-2005.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 6/2005 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-6-2005.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 7/2006 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-7-ianuarie-iunie-2006.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 8/ 2006 – https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-8-2007.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 9/ 2015 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/09-casa-cartii-nr-9-octombrie-2015.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 10/ 2017 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-c-r-ii-v-lcene-nr-10-2017.html
Revista Casa Cartii valcene nr. 11/ 2018 - https://www.flipsnack.com/Bibliotecivalcene/revista-casa-cartii-valcene-nr-11-2018.html
&&&
Notă: „Cu peste 6 milioane de utilizatori la nivel mondial, Flipsnack este un brand deținut de către Gabriel Ciordaș, CEO Smartware. Aplicația este un proiect IT realizat în întregime în cadrul companiei românești, care are operațiuni în Săldăbagiu de Munte, lângă Oradea. Lansarea pe piață a aplicației web Flipsnack a avut loc în anul 2011, iar acum compania sărbătorește aniversarea de 10 ani. Utilizatorii și clienții provin din toată lumea, Statele Unite reprezentând cea mai mare piață de achiziție.
În prezent, Flipsnack are printre clienți branduri mari, internaționale, cum ar fi Hilton, Pfizer, Pandora, Decathlon și HBO”.* Platforma aplicației, cu toate câte trebuie știute despre ea, este la adresa https://www.flipsnack.com/
&&&
P.S. 1: „întâmplarea” cu Andrei și Flipsnack (aplicație online pentru publicații digitale), care ne-au venit în ajutor cu softul și găzduirea care ne vor permite să vă oferim constant cărți, reviste etc. în format atât de ușor accesibil ne amintește de o firmă vizitată în urmă cu 10 ani, ai cărei „puști deștepți” făceau ce făceau încât aveau clienți precum P&G, Krafter Foods, Disney, Corona, Vocalpoint, Icon, Ruffino, Wild Turkey, Omron, Cirque du Soleil , Consumer Reports, Tetr Pak, Visa, Electrolux, HBO.**
P.S. 2: performanța firmei orădene, cu sediul în Săldăbagiu de Munte (în maghiară Hegyközszáldobágy), sat al comunei Paleu/ județul Bihor – de care mulți dintre noi nici nu aveam habar că există până deunăzi - ne face să ne întrebăm (retoric) dacă nu cumva, ca instituții aflate în serviciul public, bibliotecile nu rămân (prea mult) în urma inițiativei private și așteptărilor publicului...
___________
* https://crisana.ro/stiri/actualitate-2/dezvoltatorul-aplicatiei-flipsnack-aniverseaza-zece-ani-181188.html
** https://americabibliotecaruluinecenusiu.blogspot.com/2011/04/ziua-14-upshot-ala-si-chicago-public.html
Istoria de lângă noi/ Colonizare: studiu de caz pentru Amenajarea Lotru
Am trăit în direct o bună parte a fenomenului social al colonizării Văii Lotrului în timpul marelui şantier hidroenergetic al Amenajării „Lotru”. În Voineasa şi în Ciunget (şi pe întreg arealul vecin acestora) se amenajaseră două feluri de colonii: cele ale „constructorilor” şi cele ale… „beneficiarilor”. Numele diferit dat acestor sate în miniatură chiar impunea în peisaj idea că unele erau făcute să dureze, iar altele, doar baracamente, trădau efemeritatea cu provizoratul unei treceri ocazionale. Ba, în Voineasa şi la Puru, şi coloniile constructorilor gândite să fie durabile, se vor fi vădit, peste vreme, de unică folosinţă, adică vremelnice, doar pentru durata şantierului, numai cât acestea vor fi fost locuite de constructori, turismul sindical, impus abrupt, se va fi dovedit un jalnic eşec.
Manual de istorie a Oradiei
Autorii manualului de istorie a oraşului ”Călători prin istoria orașului” finalizat în septembrie 2018 sunt: prof. dr. Elisaveta Roșu, prof. dr. Elena Cristina Marian, prof. Antonia Silaghi, prof. Ramona Iștoc.
Consultanții științifici sunt: prof. univ Gabriel Moisa, prof univ. dr Sorin Șipoș, prof.univ.dr Aurel Chiriac, lect. univ. dr. Radu Românașu.
Tiparul a fost realizat la Editura TREIRA într-o ediție de 2000 de exemplare.
Proiectul a fost realizat în anul Centenar şi se regăseşte pe lista celor 100 de proiecte dedicate de municipalitate Centenarului Marii Unirii. "Susţinem istoria Oradiei ca materie opţională, în aşa fel încât toţi copiii să ştie trecutul oraşului” Beneficiari direcți sunt elevii de clasa a VII-a secția română, secția maghiară și secția germană.
Informația este structurată pe 13 capitole, se pornește de la aşezările neolitice studiate de arheologi, mănăstirea Varad ridicată de regele Ladislau şi luptele sângeroase din Cetate. Apoi, elevii învaţă despre influenţa iluminismului în Oradea, formarea "oraşului mare" din 1849 şi dezvoltarea fulminantă din secolul XIX. Unirea de la 1918 este tratată într-un capitol distinct, urmat de caracteristicile perioadei interbelice, anii grei din al Doilea Război Mondial şi deceniile comuniste. Ultimul capitol este dedicat interculturalităţii oraşului.
Pentru a face lecţiile mai interesante, autoarele au creat, aproape pe fiecare pagină, rubrici "Ştiaţi că...?", de unde adolescenţii vor afla diverse curiozităţi: că în 1718 a fost elaborat primul "Regulament al oraşului Oradea" ori că, după bombardamentele din 2 iunie 1944, Oradea nu a avut zile la rând apă şi lumină electrică. Şi Caietul de lucru propune exerciţii interesante. De exemplu, când învaţă despre Declaraţia de la Oradea din 1918, elevii sunt îndemnaţi să simuleze secreta şedinţă de atunci.
Profesorii au fost lăsați să hotărască ei cum vor folosi manualul: la clasă prin introducerea unei noi materii opţionale – istoria orașului sau la un "cerc" de istorie unde elevii vor participa voluntar indiferent de clasa în care învață.
«Primul Război Mondial și Marea Unire a Românilor», Ediția Centenar , vol. I-VI integral în PDF
Promisesem alaltăieri* că vom publica în online comoara de cunoaștere vâlceană constituită până în prezent în cadrul programului de cercetări istorice „Pe urmele eroilor şi martirilor neamului”.
Este vorba despre proiectul editorial pus în operă sub egida Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”/ Filiala Județeană Vâlcea & Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” – Râmnicu Vâlcea.
Cele cinci volume consistente de informații – cele mai multe publicate în premieră, mai ales în online – au fost tipărite între anii 2016-2020 (câte unul pe an) și îl au editor/ coordonator pe domnul Eugen Petrescu , președintele Filialei Vâlcea al „Cultului Eroilor”.
Cărțile, cunoscute ca «Ediția Centenar», au apărut la Editura Universiatria/ Craiova, sub titlul «Primul Război Mondial și Marea Unire a Românilor», fiecare volum având titlu secundar.
Domnitorul Carol I şi Râmnicu-Vâlcea, în anul 1873
prof. Flavius Cătălin Sîiulescu
Oraşul Râmnicu Vâlcea a fost unul dintre puţinele oraşe care au găzduit în decursul timpului mai mulţi conducători politici, începând cu Mircea cel Bătrân. Şi în secolul al XIX-lea, oraşul de pe malul Oltului a fost gazdă a unor domnitori precum Barbu Ştirbey, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I.
Vizita celui dintâi rege al românilor la Râmnicu Vâlcea a avut loc în luna mai a anului 1873, dar legăturile lui Carol I cu Vâlcea în acel an aveau să fie mai intense, fiind deschise prin învestitura episcopilor la 28 ianuarie 1873 (1). Ceremonia a avut loc în Sala tronului, în prezenţa celor doi mitropoliţi, a parlamentarilor, a unei delegaţii din partea armatei şi a miniştrilor. Episcopul Râmnicului învestit de Carol I a fost Anastasie Stoenescu (2), acesta primind din mâna domnitorului cârja de argint episcopală, odată cu urarea: „Îţi încredinţez această cârjă şi sper că vei veghea asupra turmei exarhiei tale ca un bun păstor!”. Apoi, prinţul Carol I, primind alocuţiunea de răspuns a episcopului Râmnicului, îi atrage atenţia asupra faptului că, în locurile sfinţite, în biserici şi mânăstiri, pe frumoasa vale a Oltului, la fiecare pas să-şi reamintească de evlavia strămoşilor şi de marea istorie a patriei (3). Păstorirea episcopului Anastasie Stoenescu va dura până în anul 1880, în judeţul Vâlcea fiind 409 de biserici şi mânăstiri, în care slujeau 262 de preoţi (4).
Tovărășia folcloriștilor olteni/ 1927
În zilele de 3-5 ianuarie 1927 se adunau la Ştefaneştii de lângă Drăgăşani, cele mai mari personalităţi ale Olteniei în domeniul folclorului, alături de altele venite special pentru această întrunire. Au venit G.F. Ciauşanu, N.I. Dumitraşcu, Gh.N. Dumitrescu-Bistriţa, Ion N. Popescu, Constantin Ciobanu, I.I. Buligan, Gh. Gh. Fierăscu, C.S. Nicolaescu-Plopşor, amfitrionul fiind preotul şi folcloristul Teodor Bălăşel.
Toţi aceştia răspundeau unei invitaţii adresate de C.S. Nicolaescu-Plopşor: îmi îngădui a vă aminti din nou de adunarea noastră, a folcloriştilor olteni ce se va ţine neapărat in zilele 3-4 si 5 ianuarie 1927, acasă Ia ... Teodor Bălăşel în Ştefăneşti-Vâlcea. Dată fiind marea însemnătate a discuţiilor ce vor urma, precum şi faptul că hotărârile ce se vor lua înseamnă un pas hotărâtor, cred, pentru folclorul oltean, nădăjduiesc că ne vom reîntâlni cu toţii sănătoşi.