Primul atelier fotografic din Cluj şi din Ardeal a fost deschis în anul 1852 de Veress Ferencz, fotograf și inventator, de numele căruia se leagă descoperirea mai multor procedee fotografice. S-a asociat cu pictorul Vastagh György şi, în atelierul lor de fotografie şi pictură, au realizat împreună portrete color. Pe lângă portrete, de importanţă istorică s-au dovesit fotografiile lui Veress despre Cluj şi locuri renumite din Ardeal. Primul album de fotografii de acest gen a apărut în anul 1859 cuprinzând 45 de fotografii din Cluj, urmat de alte albume despre alte 4 oraşe şi locuri. Acestea sunt probabil cele mai renumite opere ale sale.
Primul cinematograf s-a deschis la Cluj la 6 aprilie 1906, după introducerea în anul 1905 la Cluj a curentului electric. Cinematograful Apollo a fost al doilea cinematograf permanent în Transilvania, după cel din Braşov deschis în anul 1901. Sala de cinematograf se afla pe strada Regele Ferdinand de azi (Wesselényi Miklós utca, nr.17). Proprietar era Nagy Udvari András (proprietar și al unui atelier de construcţii de maşini). În 1908, Nagy Udvari András a realizat primele filmări în Cluj.
În anul 1913, a fost realizat primul film la Cluj. În acest an, au sosit la Cluj reprezentanţii firmei franceze Pathé, cu echipamentul necesar, în vederea începerii filmărilor la filmul Sárga csiko (Murgul şarg), primul film realizat la Cluj. Producţie franco-maghiară, alb-negru, dramatizare a unei opere a lui Csepreghy Ferenc, în regia lui Félix Vanyl şi după scenariul lui Janovics Jenő filmul număra printre actori, pe: Berky József, Berky Lili, Fekete Mihály, Hegyi Lili, Beke Gyula, Várkonyi Mihály, Szakács Andor, Nagy Gyula, Harsányi Rezső. Operator a fost Robert Montgobert, iar producător Janovics Jenő.
În acea perioadă, filmul s-a bucurat de un succes deosebit şi, în ianuarie 1914, filmul a fost prezentat la Budapesta, concomitent în zece cinematografe. La Cluj, filmul a fost difuzat la sfârşitul lunii ianuarie 1914.
Prima tipografie din Cluj a fost înfiinţată în anul 1550 de Heltai Gaspar. A fost cea mai activă tiparniţă din Transilvania; aici se vor tipări primele cărţi în limba maghiară. Aceasta se pare că a funcţionat în clădirea de la numărul 4, din strada Matei Corvin, unde a locuit şi Heltai Gaspar, clădirea fiind cunoscută şi sub numele de ”Casa tipografului”.
