La câteva zile de la opțiunea prietenului nostru de a se retrage într-o lume mai bună, am purtat, la telefon, o convorbire cu scriitorul Constantin Mateescu, evocând tristul eveniment. Pe fondul aprecierii constante pe care o avea despre ceea ce făcuse și încă mai făcea generația noastră, memorialistul Râmnicului a formulat două observații surprinzătoare. N-ar fi trebuit să mă surprindă, întrucât nu era prima dată când pronunța „judecăți” incomode despre oamenii locului. Confruntat cu o reacție, disproporționată, la o „sentință” similară, am fost nevoit, la începutul anilor 2000, să schimb, peste noapte, la propriu, locația unei manifestări dedicate prezentării „Jurnalului” său, de la Episcopie, unde devenise, subit, indezirabil, la Primărie… - citește tot - 

«...face parte dintre acei oameni privilegiaţi, cu care Atotputernicul are un plan. Şi planul, purtând sigiliul sorţii, trebuie îndeplinit întocmai, fără clauze, fără condiţii, fără concesii. Este ca un contract cu viaţa, aşa cum îi mărturiseam în dialogul din 1999: Dacă este adevărat că individul stă sub puterea destinului, atunci tot atât de real este şi faptul că stă în puterea lui să-şi împlinească, prin trudă, un anumit destin – glorios sau anonim, performant sau mediocru. Predestinarea îmi apare, aşadar, ca o condamnare la un travaliu necontenit...»

(articolul integral)

***

«Nicolae Boierescu era, fără îndoială, figura reprezentativă a stirpei Deaconilor, iar unul dintre fiii săi, profesor doctor în filologie, autorul prezentei cărți, este unul dintre primii intelectuali din spița respectivă, vrednic creator de carte și un reputat editor, cu act de naștere într-un sat argeșean, dar cu activitate permanentă în județul Vâlcea.»

„Pornind de la «arhetipul» tatălui său, care, rostind oraţia de nuntă, povestea fascina(n)t mulţimii despre «tânărul nostru împărat» şi aleasa lui, îl văd pe Gheorghe Deaconu, în alt plan, reuşind an de an ca, din «pridvorul vâlcean», să arate lumii celor de azi şi celor de mâine, comorile de viaţă, de spiritualitate şi artă realizate de «ai locului» său, exponenţi ai neamului supravieţuind – şi prin datini, basme, doine, proverbe sau joc – «gâtuielilor»din  partea istoriei. Ca Nicolae Boierescu călare în faţa alaiului de nuntă, Gheorghe Deaconu are nu numai patima faptei, ci şi patima rostirii ei…” 

Prefaţăm Opera dramatică a lui Constantin C. Popian cu câteva gânduri, definiţii, comentarii, judecăţi asupra omului si artistului, precum si asupra operei sale, menite să reveleze câteva din enigmele si înţelesurile textelor pe care le publicăm în cele trei volume.

Începem prin a numi pe Artistul Constantin C. Popian "fiinţă necunoscută”, imitând titlul unei cărţi celebre a Dr. Alexis Carrell, Omul, fiinţă necunoscută. Constantin C. Popian (1882-1969) este o apariţie ciudată, paradoxală pe scena culturii, artei si religiei.

Managementul vieţii culturale presupune un proces complex, multidimensional, care angajează, deopotrivă, conceptele, metodele şi experienţele, rostul, sensul şi scopul acestui travaliu teoretic, metodologic şi practic fiind stimularea şi promovarea valorii. Obiectivul strategic al managementului culturii populare – profesiunea autorului şi obiectul prezentei lucrări – vizează binomul fundamental al fenomenului: raportul moştenire – creativitate. În plan fenomenologic, la nivelul structurii de suprafaţă, lucrurile sunt, în aparenţă, simple, făcând parte din mersul firesc al vieţii: generaţiile îşi transmit una alteia zestrea tradiţională, fiecare generaţie actualizând-o, performând-o, înnoind-o. Dar numai aparent, pentru că, în esenţă, la nivelul structurii de adâncime, acest „flux” este reglat de un sistem de norme care angajează nu numai existenţa, curgerea firească a tradiţiei, ca fapt de viaţă, ca realitate imediată, ci şi semnificaţia ei, valoarea de semn al unei suprarealităţi, care este lumea gândirii, a conceptelor şi modelelor. În plan axiologic, cultura tradiţională poartă amprenta corelaţiei funcţionale dintre autenticitate şi valoare, care asigură, prin mecanisme autoreglatoare, dezvoltarea creatoare a tradiţiei, perpetua remodelare şi contextualizare a tiparelor consacrate. Managementul acestui laborator de creativitate, pe făgaşul tradiţiei, dar într-un context deschis tot mai larg modernităţii, necesită, înainte de toate, cunoaşterea „gramaticii” fenomenului, a sistemului de reguli ce guvernează lumea culturii populare. O lume care, în viziunea sistemică a lui Mihai Pop, este un univers semiotic, construit la convergenţa sincroniei cu diacronia şi a paradigmaticii cu sintagmatica, un sistem de semne constituit din trei macrostructuri, toate aparţinând realităţii, dar situate la niveluri graduale în ierarhia realului: nivelul vieţii, al faptelor şi actelor; nivelul gândirii, al modelelor şi simbolurilor; nivelul comunicării, al textelor şi mesajelor. Raţiunea de a fi a acestui sistem rezidă în aspiraţia omului culturii populare de a pune lumea din jurul său în „bună rânduială”.

Delegația culturală vâlceană a fost condusă de prof. dr. Gheorghe Deaconu, directorul DJCCPCN Vâlcea, și prof. Elena Stoica, directorul CJCPCT Vâlcea. Mesajul pe care l-au purtat vâlcenii la această mare sărbătoare a românilor și a creștinătății a fost: „Cozia salută Putna”. Din delegație au făcut parte: Grupul „Rapsozii Oltului” şi o formație instrumentală din cadrul Orchestrei „Rapsodia vâlceană” – ambele colective aparţinând CJCPCT Vâlcea. Momente participative la eveniment: asistarea la Slujba solemnă săvârșită la Putna întru pomenirea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt; distribuirea a 25 de pachete cu tipărituri vâlcene către instituțiile culturale sucevene; susținerea unui spectacol pe scena instalată în incinta Sfintei Mănăstiri Putna de către grupurile menţionate, sub conducerea artistică a lui Gheorghe Deaconu şi conducerea muzicală a lui Dumitru Vulparu. 

PS: Filmul din josul paginii debutează cu o repetiţie - în condiţiile pe care le vedem (în căminul şcolar-gazdă) -, din seara precedentă evenimentului la care a participat delegaţia culturală vâlceană; filmarea a fost realizată de Valentin Șchiopu-Mateiu, bibliotecar la Secția Multimedia/ Internet a BJAI Vâlcea.