Ziua de naştere a domnitorului (8 aprilie), a doamnei Elisabeta de Wied (22 aprilie) şi ziua aniversării urcării pe tron (10 mai), au constituit tot atâtea prilejuri de sărbătoare pentru râmniceni şi de manifestare a simpatiei lor faţă de Carol I.
La 8 aprilie 1873, în Duminica Paştelui, la Râmnicu-Vâlcea, primarul Nicolae Iancovescu şi prefectul Constantin Budişteanu, alături de funcţionarii din cele două instituţii, comercianţii şi locuitorii din oraş, au fost prezenţi la ora 11 la episcopie, unde episcopul a oficiat un Te Deum. Sărbătoarea avea să continue în oraşul ale cărui străzi aveau să fie iluminate seara, recepţia şi primirea invitaţilor şi a felicitărilor având loc la Prefectură (5). Sărbătoarea a scos din bugetul Primăriei suma de 132 de lei, necesari pentru 20 de oca de cozonac, 3 miei fripţi, 130 de ouă roşii, 2 vedre de vin, 5 sticle de şampanie, o oca de pişcoturi, 22 de străchini, lumânări şi păcură (6).
Şi de ziua Doamnei Elisabeta s-a oficiat Te Deum-ul de la Episcopie, alocându-se pentru serbări suma de 69 de lei şi 16 bani, servindu-se doar 3 sticle de şampanie şi o oca de pişcoturi, asistenţa beneficiind seara, când s-a luminat oraşul, de 2 perechi de lăutari, al căror onorariu, plătit din banii publici, a fost de 20 de lei (7).
Aniversarea urcării pe tronul României a domnitorului Carol I, la 10 mai, a început în Râmnicu Vâlcea prin oficierea Te Deum-ului la ora 12, la episcopie, felicitările fiind primite la domiciliu prefectului (8). Oraşul a fost iluminat, la fel şi Grădina publică (parcul Zăvoi), al cărei pavilion a fost decorat cu frunză, 39 păpuşi de sfoară şi lampioane de hârtie. Aceiaşi lăutari au întreţinut atmosfera, cheltuielile Primăriei ridicându-se la suma de 126 de lei, cumpărându-se 5 sticle de şampanie, 1,5 oca de pişcoturi, 80 de străchini, lumânări de seu şi păcură (9).
Evenimentul anului 1873 la Râmnicu Vâlcea a fost însă vizita domnitorului în zilele de 24-25 mai. Pe 19 mai, Doamna Elisabeta pleacă la Neuwied cu fetiţa ei, Maria, Carol I însoţindu-le până la Turnu Severin. Călătoria s-a făcut cu vasul „Ştefan cel Mare”, familia domnitoare îmbarcându-se la Giurgiu şi urmând cursul Dunării. Satele de pe mal oferă pasagerilor o privelişte minunată, fiind pierdute în verdeaţa salcâmilor înfloriţi, al căror miros îmbată călătorii. La 21 mai, Carol debarcă la Turnu Severin, şi, împreună cu ministrul lucrărilor publice, Nicolae Kretzulescu, pornesc spre capitală pe traseul Turnu Severin - Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeş – Câmpulung (10).
Vizita la Râmnicu Vâlcea fusese anunţată prefectului C. Budişteanu de către Nicolae Kretzulescu printr-o telegramă din 19 mai, prefectul informându-l, la rândul său, pe primarul N. Iancovescu (11). Ştirea îl nelinişteşte pe Iancovescu, bugetul alocat manifestărilor fusese de 400 de lei, din care se cheltuiseră pentru zilele de 8 aprilie, 22 aprilie şi 10 mai suma de 328 de lei, având la dispoziţie doar 72 de lei (12).
Sosirea domnului la Râmnic s-a produs la 24 mai, orele 5 după amiază, primarul şi funcţionarii aşteptându-l la bariera Traian sau Troian, din sudul oraşului, dinspre drumul ce duce la Ocna (13). Înainte de a ajunge la Râmnicu Vâlcea, Carol I a vizitat mânăstirile Horezu şi Bistriţa. La Mânăstirea Bistriţa, primeşte ştirea morţii, la Paris, a fostului domnitor Gheorghe Bibescu, dând ordin ca să se oficieze la Bucureşti un serviciu funebru în memoria răposatului domn. Carol I întâlneşte la Bistriţa, printre călugări, pe fratele domnului Bibescu şi un frate al fostului ministru Nicolae Golescu. Primului îi transmite ştirea morţii fratelui său, acesta primind-o cu indiferenţă (14).
Populaţia Râmnicului îşi primeşte cu entuziasm domnitorul, Carol I fiind întâmpinat cu flori. Oraşul fusese pregătit în cele mai mici detalii, în pieţe, la Palat, în Grădina publică şi la poduri fluturând 42 de steaguri tricolore mari şi mici. Au fost ridicate de meşteri sârbi şi români arcuri de triumf, vopsite de zugravii, care au trebuit să repare şi tablourile familiei domnitoare expuse în pieţe. Lampioane din lemn şi hârtie, 90 de păpuşi şi ronduri decorate cu frunze şi flori împodobeau oraşul. Pentru iluminat şi pentru încălzirea camerei în care a înnoptat Carol I, s-au achiziţionat 143 de lumânări, unele aduse special de la Bucureşti, peste 20 de oca de seu şi 7 vedre de păcură, folosindu-se 550 de sfetnice pentru lumânări şi seu. Iluminarea s-a făcut pentru Palat, Pavilionul Grădinii publice, pieţe şi arcurile de triumf. Pentru servirea mesei s-au achiziţionat 64 de străchini (15).
A doua zi, pe 25 mai, Carol I inspectează temniţa, bisericile, şcolile şi miliţia, după care trece Oltul cu pluta, constatând necesitatea unui pod (16), peste acest râu. Doi ani mai târziu, vâlcenii se bucurau la inaugurarea podului de fier de peste Olt, de la Goranu (17).
Vizita lui Carol I la Râmnicu Vâlcea a necesitat cheltuirea, din partea Primăriei, a sumei de 920 de lei, destabilizând situaţia bugetară, fapt pentru care primarul Iancovescu a solicitat, în repetate rânduri Prefecturii, decontarea acestor cheltuieli, chestiune rămasă nerezolvată (18).
Tot ca o amintire a vizitei din mai 1873, în biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Vaideeni, aflată în construcţie în acel moment, au fost pictate tablourile votive ale lui Carol I şi a Elisabetei, picturi acoperite în vremea regimului comunist şi care aşteaptă redescoperirea şi punerea lor în valoare, din partea contemporanilor.
Rezumat
Anul 1873 reprezintă pentru locuitorii oraşului Râmnicu Vâlcea, momentul întâlnirii cu domnitorul Carol I. Anterior acestei vizite, Carol I învestise un nou episcop al Râmnicului, în persoana lui Anastasie Stoenescu, căruia îi atrăgea atenţia asupra faptului că în episcopia sa, la tot pasul, trebuie să-şi aducă aminte de evlavia strămoşilor şi marea istorie a patriei.
Râmnicenii, în frunte cu primarul N. Iancovescu şi prefectul C. Budişteanu, vor sărbători cu fast zilele de naştere ale lui Carol I şi Elisabeta de Wied (8 şi 22 aprilie) şi mai ales 10 mai, ziua încoronării domnitorului. Nu lipsesc Te Deum-urile, iluminarea străzilor şi lăutari, cheltuindu-se aproape întreg bugetul alocat acestor tipuri de manifestări.
Vizita domnitorului e prilejuită de plecarea la Neuwied a Doamnei Elisabeta I şi a fiicei lor, Maria, cu vaporul pe Dunăre, Carol însoţindu-le până la Turnu Severin, de unde, prin Târgu Jiu, a ajuns la Râmnicu Vâlcea (24-25 mai 1873), şi de aici prin Curtea de Argeş şi Câmpulung, la Bucureşti.
Râmnicu Vâlcea îşi întâmpină domnitorul împodobit şi iluminat, cheltuielile ajungând la suma de 920 de lei. Carol I a vizitat temniţa, şcolile, bisericile şi miliţia, primind flori şi ovaţii din partea locuitorilor. Constatând lipsa unui pod peste Olt, Carol i-a măsuri, în 1875 fiind inaugurat podul de fier de la Goranu. Ca un ecou al vizitei, în biserica Sf. Ioan Botezătorul din Vaideeni, construită în acea vreme, sunt pictaţi în pronaos Carol I şi Elisabeta, pictura fiind acoperită în vremea regimului comunist şi aşteptând redescoperirea ei.
Charles I and Râmnicu Vâlcea, in 1873
1873 represents for the inhabitants of Rm.Valcea the moment of the meeting with the ruler Charles I. Prior to this visit, Charles I had invested Anastasie Stoenescu with the title of bishop, drawing the latter's attention to the fact that, everywhere in his bishopry, he was bound to remember his ancestors' piety/devotion and the great history of the country.
N. Iancovescu, the mayor, C. Budisteanu the prefect, together with the local people will pompously celebrate the birthdays of Charles I and Elizabeth of Wied (8th and 22nd April) and especially the 10h May, the ruler's coronation day, with Te Deum-s, lit-up streets and fiddlers, which meant spending almost the whole budget allotted to this type of manifestations.
The ruler's visit is occasioned by the voyage on the Danube made by Elizabeth I and their daughter Mary. Charles I accompanied them to Turnu Severin, then he reached Râmnicu Vâlcea, via Tg. Jiu and finally Bucharest, via Curtea de Arges and Campulung.
Râmnicu Vâlcea welcomes its glorious ruler and the amount of money spent on this event rises to 920 lei. Charles I visits the dungeon, schools, churches and the militia, receiving flowers and considerable acclaim from the locals.
Noticing the necessity of a bridge across the Olt, Charles I takes measures and, as a result, in 1875 they inaugurate the iron bridge from Goranu in1875. After this visit, the figures of Charles I and Elizabeth are painted in the narthex of the church John the Baptist from Vaideeni, which was built at the time. The painting was completely covered during the communist regime, at present still waiting to be rediscovered.
Sursă originală articol: https://www.academia.edu/5579199/Domnitorul_Carol_I_si_Valcea_in_1973
_________
(1) Memoriile regelui Carol I de un martor ocular, vol II, Bucureşti, Editura "Scripta", 1993, p. 262.
p. 262
(2) Corneliu Tamaş. Smarand Ţana, Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui, Râmnicu Vâlcea, Editura „Conphys”, 2004, p. 181.
(3) Memoriile regelui Carol I de un martor ocular, vol II, Bucureşti, Editura "Scripta", 1993, p. 263
(4) Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în continuare DJVAN), fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 128/ 1874, f. 10.
(5) DJVAN, fond Primăria Râmnicu Vâlcea, dos. 3/ 1873, f. 7
(6) Ibidem, f. 9.
(7) Ibidem, f. 11.
(8) Ibidem, f. 14.
(9 Ibidem, f. 16.
(10) Memoriile regelui Carol I, de un martor ocular, vol II, Bucureşti, Editura "Scripta", 1993, p1p. 270-272.
(11) DJANV, fond Primăria Râmnicu Vâlcea, dos. 3/ 1873, f. 19.
(12) Ibidem, f. 21.
(13) Ibidem, f. 22.
(14) Memoriile regelui Carol I, de un martor ocular, vol II, Bucureşti, Editura "Scripta", 1993, pp. 271-272.
(15) DJANV, fond Primăria Râmnicu Vâlcea, dos. 3/ 1873, f. 28.
(16) Memoriile regelui Carol I, de un martor ocular, vol II, Bucureşti, Editura "Scripta", 1993, p. 272.
(17) DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 62/ 1876, f. 126
(18) DJVAN, fond Primăria Râmnicu Vâlcea, dos. 3/ 1873, f. 21 şi urm.
