Suceava (16)
Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Suceava
Scris de SVBiblioteca
Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Suceava /
National Centre for Information and Tourism Promotion Suceava
Scurtă prezentare
CNIPT Suceava se găseşte in mun. Suceava, str. Mitropoliei nr.4, langa biblioteca I. G. Sbiera.
Date de contact:
Tel/fax: 0230 551241; 0330803124
Email: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Obiectiv general al CNIPT Suceava:
Creșterea atractivității județului Suceava ca destinație turistică
Complexul turistic şi de agrement Nada Florilor
Scris de SVBibliotecaComplexul turistic şi de agrement Nada Florilor
Pe malul iazului central de pe Şomuz, un colţ al lumii sadoveniene de ieri, un loc de tihnă şi popas, îmbie drumeţii de toate vârstele la un pahar de vorbă, la o scurtă plimbare în care puteţi admira peisajul ce este alcătuit de Complexul turistic şi de agrement Nada Florilor. În toate aceste locuri fălticenene poezia trecutului se îmbină armonios şi discret cu pulsul robust, cu ritmul energic, cu iureşul fremătător al înnoirilor zilnice.
La Nada Florilor, pe iazurile cele mari de pe Şomuz, pescuitul obişnuia să fie cea mai dintâi îndeletnicire. Breasla pescarilor a sporit în timp numericeşte şi dispunea de dotări similar cu cele ale pescarilor care scoteau peşte din Dunăre, din Brateş. Aici s-a creat însă un loc mirific, unde te poţi odihni, îţi poţi fortifica organismul. Pe apa lacului se practică canotajul de performanţă, iar dacă ai poftă să faci puţină mişcare n-ai decât să te opreşti la superbul stadion, cu o tribună de 10.000 de locuri şi cu un teren ca o masă de billiard, stadionul de pe malul lacului.
Piatra Buhei
Încă înainte de intrarea în Câmpulung Moldovenesc dinspre Suceava pe frumosul drum naţional şi european, călătorului i se dezvăluie, în stânga sa, priveliştea marelui Rarău din al cărui creştet veghează Pietrele Doamnei. Pentru potolirea setei ajungerii acolo sus, unde vârfurile stâncilor par prinse în chiotorile cerului, drumeţul o ia spre stânga prin spatele gării din Capu Satului intrând în defileul Izvorului Alb. După circa 2 km de mers se ajunge în cheile Izvorului Alb. Acestea sunt flancate, pe partea stângă în sensul urcuşului, de o impresionantă stâncă numită Piatra Buhei, iar pe partea dreaptă, de alte stânci de dimensiuni mai mici, dar la fel de impresionante. Legenda spune că aceste stânci au fost cândva împreunate, fiind zăgaz apelor ce se scurgeau de pe povârnişurile din deal.
Giumalău
Munţii Giumalău sunt o grupă muntoasă a Carpaţilor Moldo-Transilvani (Bucovinei) fiind delimitaţi la nord de depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Obcina Mestecanisului şi Obcină Feredeului spre est Obcină Voroneţului iar spre sud-est de munţii Stânişoarei. Spre sud se pot observa munţii Bistriţei, în sud-vest depresiunea Ţara Dornelor , iar spre vest Obcină Suhardului.
Cea mai mare altitudine se înregistrează pe vârful Giumalău având 1858 m.
Herghelia Lucina
Herghelia Lucina se află în cătunul Lucina din comuna Moldova-Suliţa, nord-vest faţă de Obcina Mestecăniş, între apele Moldova şi Cârlibaba, spre sud de Cheia Lucavei, la o distanţă de 45 de kilometrii de Câmpulung Moldovenesc. Aceasta este specializată pe rasa de cai huţuli, fiind şi o importantă rezervaţie floristică.
Despre această herghelie se poate spune că are o vechime destul de mare fiind înfiinţată din anul 1856 sub comanda cavalerului colonel Martin von Hermman. De la înfiinţarea ei şi până în anul 1914, herghelia a aparţinut imperiului Austro-Ungar, împreună cu herghelia Rădăuţi.
Vechea Cetate a Homorului
Vechea Cetate a Homorului încă se mai vedea, în 1896, fiind ulterior, înghițită de vegetație, de ignoranță și de nepăsare, iar descrierea ruinelor ei o datorăm lui Dimitrie I.Mitric-Bruja. Datorită acestuia aflăm că la nord-est de Humor, pe un vârf conic de munte, călătorul află ruinele unei fortărețe miraculoase. Împrejurul său, pădurea îi formează zidurile de apărare, căci cele durate, de odinioară, astăzi nu mai sunt.
SALINA CACICA
Amplasată la poalele estice ale Obcinei Mari în partea central-estică a judeţului Suceava, Salina Cacica aparține localității cu același nume (Kaczyka). Numele de "Cacica" al comunei îşi are originea din limba poloneză, „kaczika” însemnând „raţă”, pentru că în regiune existau numeroase mlaştini cu stufăriş populate de numeroase cârduri de raţe sălbatice.
Ruinele vechiului Humor
Din spusele bătrânilor reiese că pe la începutul secolului al XV-lea, în perioada domniei luiAlexandru cel Bun(1400-1432),"panul Ivan vornicul care era la Humor"a înălțat o biserică de piatră pe malul unui pârâiaș, în apropiere de confluența acestuia cu râul Humor.
Vechea Mănăstire a Humorului este menţionată documentar la 13 aprilie 1415, ca o ctitorie a unui mare boier şi dregător, vornicul Ioana sau Oana. Mănăstirea s-a bucurat de atenţia deosebită a lui Alexandru cel Bun care i-a donat o selişte şi câteva sate. În documentul din 28 decembrie 1428 se arată că hotarul mănăstirii se întindea “de la strâmtura…pe Humor, în sus, până la Varf, pe amândouă laturile!”
VILA BELVEDERE
Începând cu anul 1922 marele poet şi filozof Lucian Blaga şi-a petrecut vacanţele de vară în zona Dornelor, timp în care a vizitat obiectivele montane precum 12 Apostoli şi Pietrele Doamnei.
Lucian Blaga născut la data de 9 mai 1895 în Lancrăm, lângă Sebeş, a fost filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician şi diplomat român. Personalitate impunătoare şi polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate.
S.C. Agrement Turistic „Telescaun”
Acest vechi proiect al urbei dornene prevedea ca staţiune balneoclimaterică să fie înzestrată cu un modest mijloc de agrement numit „telescaun”, al cărei bază de plecare a fost stabilită in strada Negreşti.
Telescaunul este un mijloc de transport aerian cu tracţiune prin cablu având scaune suspendate, destinat transportului de persoane.Urcarea se realizează spre partea superioara a versantului nordic al Dealului Negru, pană la cota de 1301 metri al acestuia. În timpul urcării se pot observa Munţii Rodnei şi Munţii Călimani iar nivelul de dificultate este mediu.
Citeşte mai mult ...
Pârtia de schi Veveriţa
Domeniul schiabil Vatra Dornei este compus din 4 pârtii de schi: Pârtia Veveriţa, Pârtia Parc, Pârtia Parc 2 şi Pârtia Telescaun. Două dintre acestea beneficiază de iluminat nocturn şi instalaţie de produs zăpadă artificială. Climatul este unul subalpin cu temperatura medie în luna ianuarie de -6° C şi o medie a stratului de zăpadă de 30-50 cm. Zăpada este prezentă din decembrie până în martie. Staţiunea Vatra Dornei beneficiază de 5.4 km de pârtie omologată, pârtia Dealul Negru fiind una dintre cele mai lungi din tară.
Hotelul Carol
Hotelul Carol, numit la început Otelul I, apoi Vila Parc, iar într-un final ajuns la denumirea actuală, a fost finalizat în sezonul estival al anului 1896, lucrările începând în anul 1894. Motivarea lui Vasile Deac de a obține aprobare pentru construcție de la însuși Franz Joseph a fost de a crea un hotel balnear pentru cei ce se tratau în Stabilimentul Balnear, serveau mese zilnice la restaurantul Cazinoului și se relaxau în Parcul Municipal al orașului. Clădirea Otelului I reprezenta doar o mică parte din grandiosul plan de aducere a Târgului Vatra Dornei la nivel de stațiune europeană. De aici și motivul pentru care locul construcției s-a hotărât a fi în imediata apropiere a acestor obiective turistice.
Vila “Cembra”
Până în anul 1890, pe actualul amplasament al Vilei “Cembra” a funcţionat Hanul „Petru Rareş”, una din cele mai renumite unităţi de profil din zona Dornelor. După amenajarea restaurantelor şi a pensiunilor, hanul a pierdut din importanţă. Clădirea şi anexele destinate adăpostirii cailor şi parcării căruţelor, deşi erau interesante sub aspect architectural, vechi fiind, au rămas în paragină.
Stabilimentul balnear/The bathing establishment
Scris de SVBiblioteca
Stabilimentul balnear
În anul 1883, preocupările Administraţiei Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina se rezumau la o dezvoltare cu caracter local a băilor din Vatra-Dornei. Contele Falkenhein, ministrul care gestiona si activitatea fondului bisericesc, ignorând varianta unei staţiuni balneoclimaternice de rang european, a înaintat documentaţia la Cancelaria Împărătească în vederea obţinerii apărării supreme. La 18 august 1883, împăratul şi-a pus rezoluţia pe documentaţie sub semnatură propie: ,,Aprob construirea unui stabiliment balnear la Vatra-Dornei din veniturile domeniilor şi pădurilor fondului bisericesc ortodox din Bucovina în modul propus”. Documentaţia, astfel avizată, avea ca obiect un edificiu modest şi de importanţă locală.
