Istorie Locala

Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera” Suceava

Prima bibliotecă publică a oraşului Suceava a fost inaugurată la 12 decembrie 1923, purtând titulatura de Bibliotecă Centrală a Sucevei. Oricum, înainte de această dată au existat micile biblioteci ale societăţilor "Şcoala Română", "Clubul Român", "Reuniunea muzical-dramatică Ciprian Porumbescu", "Casa Naţională", precum şi a Liceului "Ştefan cel Mare". De asemenea, cărturarii suceveni Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, şi Vasile Bumbac aveau cele mai bogate biblioteci particulare din oraş. În acest context, iniţiativa întemeierii unei biblioteci publice "centrale" în Suceava şi a unor filiale, "cabinete de lectură", "case de citire" în perimetrul judeţului a aparţinut Societăţilor culturale "Şcoala Română" şi "Casa Naţională". Faptul apare menţionat în "Raport asupra activităţii comitetului Societăţii "Şcoala Română" din 4 octombrie 1913 "31 ianuarie 1920", dat în adunarea generală din 11 ianuarie 1920 şi tipărit de "Şcoala Română" în 1923. Astfel, din veniturile celor două societăţi au fost alocate fonduri importante, achiziţionându-se, pentru început, o serie de cărţi româneşti de la profesorii A. Daschevici şi N. Tarasievici.

Colegiul Naţional „Ştefan Cel Mare” Suceava

La 4 septembrie 1860, ca urmare a eforturilor şi solicitărilor românilor bucovineni de a avea şcoli în limba română, s-a inaugurat la Suceava, prin Ordinul nr.14805 al Ministerului Învăţământului din Austria, "Gimnaziul superior greco-oriental" care, la 2 ianuarie 1919, devine Liceul "Ştefan cel Mare". Astfel, actul de naştere al colegiului de astăzi are data 4.09.1860. Începând cu anul şcolar 1881-1882, ia fiinţă prima clasă cu predare integrală în  limba română.Impunătoarea clădire a fost ridicată la sfârşitul secolului trecut pe locul Pieţii de lemne. Iniţial, liceul a funcţionat în clădirea Primăriei (lângă Biserica Sf. Dumitru, azi Liceul de artă). În anul 1895 s-a inaugurat actualul local - o construcţie solidă, cu două etaje, cu frontonul spre stradă. Masiva construcţie a actualului Colegiu Naţional „Ştefan  cel Mare”, asemănătoare cu impunătoarea clădire a Universităţii din Cernăuţi, este construită din piatră şi cărămidă şi atrage atenţia prin sobrietate, echilibru şi simplitate.

Hanul Domnesc Suceava

Monument istoric şi cea mai veche clădire civilă medievală păstrată în oraşul Suceava, construit la începutul secolului al XVII-lea, a fost destinat găzduirii unor dregători străini, oaspeţi de seama si mari negustori.

Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic in 1775, Hanul Domnesc îşi schimba destinaţia, devenind casă de vânătoare pentru membrii familiei imperiale.

În 1962 a fost restaurat de la nivelul pivniţei până la acoperiş, urmărindu-se reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului, s-a ridicat un altul, inspirat din cuptoarele moldoveneşti.

Muzeul Bucovinei

Muzeul Sucevei a luat fiinţă în 1895 şi a căpătat statut de persoană juridică la 4 Ianuarie 1900. Colecţiile sale s-au format atât în urma lucrărilor de degajare a Cetăţii de Scaun, de pământul şi molozul depus de-a lungul timpului, dar şi de descoperirile anterioare, cât şi în urma unor donaţii ale locatarilor oraşului.

În primii ani de existenţă Muzeul Sucevei a avut mai multe sedii: o chilie de la Sfântul Ioan, cazarma Jandarmilor, Liceul de fete, Cafeneaua Armenească, sediul primăriei, pentru ca după primul război mondial să fie amenajat în Localul Casei Naţionale, în care a funcţionat până în 1967.