Suceava (55)
Casa memorială „Nicolae Labiș”
Inaugurată în 1975, Casa memorială este amenajată în locuinţa din centrul satului Mălini, în care a trăit poetul Nicolae Labiș (1935-1956).
"Acolo era un tei, dincolo un cireş enorm cu cireşe pietroase şi un altul cu cireşe amare. Aici erau nişte plante agăţătoare, tot cerdacul era acoperit de plante, erau flori. Nu erau treptele astea. În faţă era grădiniţa cu flori. Aveam o fântână cu roată. În grădina din spatele casei, de pe deal, era arţarul în care fratele meu făcuse o bibliotecă" spune Margareta Labiş.
Casa Memorială Mihail Sadoveanu (Casa din deal)
Scris de SVBiblioteca
Casa Memorială Mihail Sadoveanu
(Casa din deal)
Mihail Sadoveanu Memorial House (The House on the Hill)
Situată pe strada Ion Creangă, la numărul 68, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, cunoscută drept, Casa din deal, a fost clădită de un meşter din Buneşti, după schiţa făcută de marele scriitor. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. Păşind pragul, veţi găsi o casă încăpătoare, înconjurată de o curte în care scriitorul a plantat o alee de tei şi pomi fructiferi, pentru viitoarea grădină a liniştii.
Mihail Sadoveanu a petrecut la Fălticeni cele mai importante perioade din viaţă, iar aici a scris mare parte din opera sa, oraşul Fălticeni reprezentând perioada de formare şi consacrare a scriitorului.
Biserica Oprişeni
Biserica cu hramul Sfinții Mihail şi Gavril a fost construită din piatră şi cărămidă între anii 1855 şi 1861, “cu banii Mănăstirii Slatina … de către arendaşul Vasile Canta, a cărei lucrare a fost făcută cu locuitori din Oprişeni şi Rădăşeni”.
Ctitorul era fiul spătarului Neculae Canta şi tatăl lui Matei Cantacuzino, renumit avocat şi profesor ieşean. Mai înainte existase aici o biserică din lemn, de la care s-a păstrat Sfânta Masă, salvată prin restaurare, cu o cruce de fier. Între anii 1920-1930, din iniţiativa lui PetruT. Ionescu; s-a păstrat o icoană, Moise cu oile, făcută de Sozana Monahie, în anul 1818, la data de 20 februarie, precum şi garnitura Catapeteasmei.
Stâlpul lui Vodă ( Crucea tătarilor sau Piatra tătarilor)
Scris de SVBiblioteca
Stâlpul lui Vodă ( Crucea tătarilor sau Piatra tătarilor)
Localizare: comuna Vama, judeul Suceava, România ( zona Bucovina)
Acest obiectiv, de la mijlocul sec XIX va fi numit şi ,, Crucea tătarilor’ de către oameni de cultură germano-austrieci care nu vroiau să vadă în inscripţie că a fost înalţat în amintirea victoriei moldovenilor, turcilor şi tătarilor împotriva austriecilor. Conform descoperirilor profesorului Eugen Kozak, denumirea de ,,Monumentul Tătarilor ‘’ este nepotivită, confuzia dintre luptele de la 1716 si 1717 persistând din două motive :
$1a.) Identitatea, în conştiinţa românilor, dintre cruce şi stâlp, amândouă cu rol funerar.
$1b.) Confruntarea seculară cu tătarii prădalnici, ultimele datând din 1783.
Monumentul „Dragoş Vodă şi Zimbrul”
Monumentul “Dragoş Vodă şi Zimbrul” este un monument statuar amplasat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava. A fost realizat din bronz de către sculptorul Ion Jalea (1887-1983), fiind amplasat în piaţa centrală din Câmpulung Moldovenesc, lângă noua clădire a Casei de Cultură. A fost dezvelit în anul 1978.
Mănăstirea Moldoviţa
Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa, face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, cod LMI SV-II-m-A-05673.01.
Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări călugăreşti, cu un important şi glorios trecut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord. Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiţia amintind de existenţa ei încă din timpul voievozilor Muşatini, care au ocrotit-o.
Sub paşnica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită şi înzestrată de ctitori, mănăstirea a dăinuit până la sfârşitul secolului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbuşit. Ruinele ei se văd şi astăzi, la circa 500 m distanţă de actuala mănăstire.
Cimitirul evreiesc din Vama
Cimitirul evreiesc se află în Prisaca Dornei, Comuna Vama, pe DN 17, în apropriere de râul Moldova. În 1873, în timpul primarului Gavril Toma, evreilor din Vama şi imprejurimi li s-a dat o bucată de pământ pentru cimitir, sub Dealul Barbuşca, peste podul Alb.
Secole de-a rândul, evreii şi-au găsit adăpost în Rusia, apoi în Polonia şi Germania, dar în secolul al XVIII-lea, din cauza prigoanei la care au fost supuşi, au trecut în număr mare şi în Moldova, stabilindu-se în oraşe, târguri şi sate, beneficiind de toleranţă religioasă, dar şi economică. La începutul stăpânirii habsburgice, în Vama erau doar două familii de evrei, însă odată cu trecerea timpului numărul acestora a crescut ca urmare a sporului natural, dar şi a emigrărilor din Galiţia, în tot secolul al XIX-lea. Evrei s-au făcut remercaţi prin simţul lor negustoresc, existând în acea perioadă numeroase cârciumi, chioşcuri, dar şi ca buni meşteri: croitori, cizmari, fierari.
Cimitirul evreiesc Câmpulung Moldovenesc
În ultimii doi ani, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi-a îndreptat atenţia spre asigurarea întreţinerii corespunzătoare a cimitirelor evreieşti, în condiţii cât mai bune. De-a lungul a foarte mulţi ani, natura şi trecerea vremii au marcat vizibil aspectul cimitirelor evreieşti – vegetaţia a crescut, în multe dintre acestea fiind abundentă şi acoperind pietrele tombale.
,,Să ne facem datoria faţă de părinţi, de străbuni,
păstrând patrimoniul spiritual sacru evreiesc – cimitirele şi
sinagogile – în bune condiţii, pentru ca generaţiile care ne
vor urma să fi e mândre de această moştenire nepreţuită.”
Aceste cuvinte sunt spuse de care Dr. Aurel VAINER, Preşedintele FCER (Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România). Acesta a ajutat la dezvoltarea patrimoniului sacru evreiesc moştenit de la evreii care au trăit şi trăiesc de secole în România.
Catedrala ortodoxa Adormirea Maicii Domnului
Scris de SVBiblioteca
Catedrala ortodoxa Adormirea Maicii Domnului
THE ASSUMPTION ORTHODOX CATHEDRAL
Istoric
După anexarea nord-vestului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), în Câmpulung s-a aşezat o garnizoană militară austriacă comandată de Franz Pizelli. Printre militarii garnizoanei se afla şi un român transilvănean pe nume Stoian. Acesta, împreună cu alţi militari, au primit ordinul să dărâme schitul din Poiana Sihăstriei, construit în anul 1541 de către domnitorul Petru Rareş într-o poiană de la poalele Munţilor Rarău. După legendă, Stoian ar fi orbit ca pedeapsă divină.
Având remuşcări pentru ceea ce a făcut, Stoian a înălţat după anul 1781 o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta se afla la drumul mare, într-un loc din spatele actualei biserici. În anul 1794 i s-a constituit sesia parohială compusă din 24 de hectare de pământ "în hotarul comunei Sadova cu Breaza, pe Runculeţ, lângă pârâul Neagra".
În 1823, diaconul Miron Ciupârcă a construit pe terenul donat de Petru Grigorean o biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Biserica ,,Sfântul Dumitru” Câmpulung Moldovenesc
Scris de SVBiblioteca
Biserica ,,Sfântul Dumitru”Câmpulung Moldovenesc
Este situată pe str. Ion Ştefureac, nr.7, pe drumul care face legătura între Gara Câmpulung şi centrul civic al oraşului.
Greco-catolicismul s-a răspândit la Câmpulung Moldovenesc la sfârşitul sec. XVIII și începutul sec. XIX prin venirea populaţiei de etnie ucraineană în Bucovina (jud. Suceava) pentru a găsi un loc de muncă, mai ales că în Bucovina trăiau diferite etnii: evrei, germani, poloni şi ucraineni. După ce s-au stabilit în (judeţul) Câmpulung, neavând biserică au frecventat liturghiile în biserica romano-catolică care s-a construit în anul 1815.
Citeşte mai mult ...
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc
Scris de SVBibliotecaBiserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc
Biserica "Înălţarea Domnului" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică romano-catolică construită în anul 1815. Ea se află pe Calea Transilvaniei nr. 31A, în centrul oraşului.
În prezent, Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc este a doua biserică catolică ca vechime, în funcţiune, după cea din Gura Humorului (construită în 1811). Hramul bisericii este Înălţarea Domnului şi se sărbătoreşte la 40 de zile după Paşti.
Parohia romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost înfiinţată în anul 1785, după evidenţele Episcopiei de Iaşi.
Biserica din lemn de la Capu Satului
Primele aşezări în Câmpulung Moldovenesc au fost construite pe Valea Caselor.
După cum consemna preotul Vasile Mândrilă, parohal Bisericii ,,Naşterea Maicii Domnului” (1793-1816), această zonă era vatra Câmpulungului Moldovenesc, ea fiind cunoscută astăzi sub denumirea de Capu Satului.
Prima biserică din lemn în această zonă, cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului”, a fost ridicată în anul 1751, din iniţiativa preotului Petru Şandru împreună cu vornicul Nicolae Cogălniceanu şi Grigore Piticari. Populaţia zonei înmulţindu-se, biserica a devenit neîncăpătoare şi atunci obştea a hotărât s-o desfacă şi s-o dăruiască parohiei Bucşoaia (mai1855).
Biserica ,,Sf. Nicolae” Câmpulung Moldovenesc
Scris de SVBibliotecaBiserica ,,Sf. Nicolae” Câmpulung Moldovenesc
Localizare: Calea Bucovinei, nr.24, lângă Parcul central al Municipiului.
În centrul vechiului Câmpulung a fost ridicată în anul 1698 o biserică din lemn cu hramul "Sf. Nicolae", numită şi ,,Biserică Domnească” de către Toader Calmăşul, vornic al Câmpulungului, tatăl lui Ioan Calimahi, Domn al Moldovei (1758-1761), întemeitor al dinastiei Calimahilor. Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Calimachi a acordat privilegii şi scutiri de dări câmpulungenilor.
Prin decizia 1802/10/22 martie 1887 a Consistoriului Arhiepiscopesc s-a aprobat desfacerea bisericii vechi, care împreună cu iconostasul s-au cedat parohiei satului Ciumârna.
Mănăstirea Voroneţ
Mănăstiea Voroneţ este unul din cele mai de seamă monumente feudale din nordul Moldovei. Îmbinând într-un chip fericit realizări artistice din timpul domniilor lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, oglindind înflorirea culturală a Moldovei pe o durată de aproape şase decenii, acest monument oferă aspecte dintre cele mai semnificative din evoluţia stilului moldovenesc în arhitectură şi în pictură.
Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţeste inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO , cod LMI SV-II-m-A-05675.01.
