99

July 3, 2024

Vâlcea – biodiversitate şi ecosisteme terestre

Biodiversitatea, termen mai nou cu  numeroase definiţii, include atât elementele caracteristice vegetale aflate în interacţiune cu factorii climatici, cu solul şi structura geologică, cât şi organismele animale (consumatori), respectiv microorganismele (reducători). În baza acestui concept, definirea ecosistemelor se face pe baza habitatelor dominate de grupările vegetale caracteristice (N. Doniţă, A. Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş, 2005). Păstrăm totuşi denumirile mai vechi care s-au constituit pe alocuri în toponime ce trebuie păstrate (gorunişuri, făgete, cerete, brădete etc.)

Read More…

Vâlcea – Cadrul natural şi fizico-geografic

Judeţul Vâlcea este, în cadrul României, un judeţ central-sudic situat la intersecţia dintre meridianul de 240 longitudine estică şi paralela de 450 latitudine nordică. Punctul de intersecţie se află pe teritoriul localităţii Copăceni, aproape de centrul judeţului. În lume, meridianul de 240 trece prin apropierea oraşelor Helsinki, Tallin, Vilnius, Kaunas şi Atena, iar paralela de 450 se dispune aproape de Torino, Bordeaux, Sinferopol (Crimeea), Minneapolis-St. Paul şi Portland (S.U.A.). Această poziţie este una extrem de favorabilă din punct de vedere al protecţiei climatice, al formelor de relief şi al biodiversităţii, care, de-a lungul timpului, au favorizat instalarea şi dezvoltarea populaţiilor umane încă din paleolitic. Mai târziu aveau să se aşeze, de regulă la ieşirea apelor din munţi, primele aşezări monahale care au devenit de-a lungul timpului veritabile monumente de artă şi cultură. Totodată s-au dezvoltat renumite staţiuni balneare şi turistice care au dus faima judeţului în toată lumea. Se poate spune că judeţul Vâlcea dispune de cele mai multe staţiuni cu ape minerale din România, precum şi de cele mai multe schituri şi mănăstiri de pe teritoriul ţării. Tot cadrul natural şi resursele hidroenergetice au făcut ca în judeţul Vâlcea să se construiască cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare ale României (Lotru-Ciunget), precum şi cele mai multe hidrocentrale  pe Râul Olt, aici obţinându-se cea mai ieftină energie electrică. În egală măsură, spre deosebire de alte zone ale ţării,  judeţul Vâlcea este un judeţ cu pericole naturale reduse (fără riscuri mari de inundaţii, cutremure sau alte calamităţi).

Read More…

Proba articol Geografie

Foto: decernare dipllome…

Judeţul Vâlcea este, în cadrul României, un judeţ central-sudic situat la intersecţia dintre meridianul de 240 longitudine estică şi paralela de 450 latitudine nordică. Punctul de intersecţie se află pe teritoriul localităţii Copăceni, aproape de centrul judeţului. În lume, meridianul de 240 trece prin apropierea oraşelor Helsinki, Tallin, Vilnius, Kaunas şi Atena, iar paralela de 450 se dispune aproape de Torino, Bordeaux, Sinferopol (Crimeea), Minneapolis-St. Paul şi Portland (S.U.A.). Această poziţie este una extrem de favorabilă din punct de vedere al protecţiei climatice, al formelor de relief şi al biodiversităţii, care, de-a lungul timpului, au favorizat instalarea şi dezvoltarea populaţiilor umane încă din paleolitic. Mai târziu aveau să se aşeze, de regulă la ieşirea apelor din munţi, primele aşezări monahale care au devenit de-a lungul timpului veritabile monumente de artă şi cultură. Totodată s-au dezvoltat renumite staţiuni balneare şi turistice care au dus faima judeţului în toată lumea. Se poate spune că judeţul Vâlcea dispune de cele mai multe staţiuni cu ape minerale din România, precum şi de cele mai multe schituri şi mănăstiri de pe teritoriul ţării. Tot cadrul natural şi resursele hidroenergetice au făcut ca în judeţul Vâlcea să se construiască cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare ale României (Lotru-Ciunget), precum şi cele mai multe hidrocentrale  pe Râul Olt, aici obţinându-se cea mai ieftină energie electrică. În egală măsură, spre deosebire de alte zone ale ţării,  judeţul Vâlcea este un judeţ cu pericole naturale reduse (fără riscuri mari de inundaţii, cutremure sau alte calamităţi).

Read More…

Vâlcea – Podoabe ale munţilor

Lacurile montane

Minunatele „ochiuri de mare”, tăurile sau iezerele, care ne îtâmpină pe cărările Munţilor Carpaţi, mai numeroase, mai întinse şi mai frumoase în căldările Retezatului sau Făgăraşului, mai puţine la număr, dar tot atât de încântătoare în restul lanţului carpatic, risipite în văgăunile Parângului, Rodnei sau Maramureşului, sunt cele mai mândre podoabe ale munţilor noştri.

Orice ar întâlni drumeţul în pelegrinările lui, nimic nu i se va părea mai impresionant ca oglinda unui iezer solitar, adăpostit de fundul unei căldări adânci, stând acolo de milenii, ferit de vânturi, înconjurat de o barieră de jnepeni, pierdut în imensitatea unor câmpuri de grohotiş sau ascuns în spatele unor creste înalte, tăiate brutal în stânca muntelui.

Read More…