99

July 3, 2024

Brezoi – Turismul

Este greu de imaginat existenţa unei văi, care – pe toată lungimea ei – să întrunească o atât de mare varietate litologică, structurală, morfologică, floristică şi faunistică, a căror îmbinare armonioasă să creeze o atât de mare densitate de frumos! În sectorul oraşului Brezoi şi al zonei montane înconjurătoare, culoarul depresionar al Lotrului alcătuieşte un teritoriu cu mari posibilităţi de dezvoltare a turismului. La pitorescul natural al zonei, s-a adăugat atractivitatea lacului de acumulare de la Vidra şi a căii de acces până la Obârşia Lotrului. În mod frecvent, excursiile de odihnă şi agrement, cu vizitarea diferitelor obiective turistice, pescuitul şi vânătoarea – reprezintă principalele forme de turism practicate pe cursul inferior al Lotrului.

Read More…

Brezoi – Toponimia

Toponomastica Văii Lotrului este deosebit de bogată, atât cantitativ, cât şi din punct de vedere al încărcăturilor istorico-geografice şi semantice pe care le conţin. Vom analiza pe rând principalele toponime, oprindu-ne mai insistent asupra celor existente pe raza oraşului Brezoi.

Brezoi. Denumirea acestui oraş a fost (şi continuă să fie!) printre cele mai discutate. După cum spune o legendă locală, cele patru sate mari de pe Valea Lotrului – Brezoiu, Malaia,Voineasa şi Ciunget – ar fi fost întemeiate de patru haiduci: Breazu, Mălai, Voinea şi Ciungu. Legenda a fost preluată şi invocată încă din secolul trecut: „Se crede că şi-a luat numele de la Breazu, fondatorul său, care era frate cu Mălai şi Voinea, întemeietorii satelor Malaia şi Voineasa, ce sunt limitrofe cu Brezoiu” – citim în Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea (Alessandrescu, 1893, 52). Tot Alessandrescu preia şi explicaţia latinistă, reluată mai târziu de Philippide, conform căreia toponimul ar fi o continuare a denumirii vechii cetăţi romane Berzobia           (< Berzobis) (vezi comentariul şi trimiterea bibl., la Iordan, 1963, 81). Singura deosebire dintre cele două afirmaţii de mai înainte, este că autorul Dicţionarului . . . nu le conferă celor patru întemeitori, calitatea de haiduci! După aproape cinci decenii, asupra legendei se va opri şi marele geograf Ion Conea: „Pentru primele trei – scrie el – explicaţia s-ar putea să exprime adevărul, pentru ultimul însă… nu” (Conea, 1935, 112). Iorgu Iordan oscilează între două etimoane: <”slavul brěza – „mesteacăn” şi < ”n. pers. Brezoiu (augmentativ de la Breazu)” (Iordan, 1963, 80-81). Încă Ion Conea respinsese etimologia slavă, dintr-un motiv foarte bine întemeiat: fitonimul respectiv nefiind specifice zonei (Ion Conea, 1935, 112). Costea Marinoiu pune toponimul în legătură cu adjectivul „breaz” (Marinoiu, 2001, 67), ceea ce e discutabil, sau insuficient, întrucât el explică de unde ar putea proveni antroponimul Breazu, nu toponimul Brezoi!

Read More…

Brezoi – Evoluția demografică și împărțirile administrativ-teritoriale de-a lungul timpului

    1. EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ

         La începutul secolului al-XIX-lea, potrivit informaţiilor cuprinse în Harta rusească din anul 1835 (cu date luate pe teren în anul 1831), oraşul Brezoi avea 62 de familii. Statisticile, în special Catagrafia din anul 1838, oferă date complete asupra Brezoiului (Arh. St. Bucureşti, Catagrafia 1838, fila 68-74). La acea dată, existau în Brezoi 91 familii, cu 308 locuitoriNumărul de locuitori ai Brezoiului sporeşte simţitor în primele decenii ale secolului al-XIX-lea, odată cu dezvoltarea economică a ţării noastre după Tratatul de la Adrianopole, dar mai ales datorită refacerii şoselei pe Valea Lotrului, pe urmele vechii “Via Carolina“, care fusese distrusă de austrieci în 1739, din motive strategice. Pentru această perioadă, creşterea numerică a populaţiei s-a realizat în exclusivitate pe seama sporului natural.

Read More…

Brezoi/ Vâlcea – Cadrul geografic, relieful, clima reţeaua hidrografică, vegetaţia, fauna, solurile, natura ocrotită

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE

Oraşul Brezoi are o poziţie geografică complexă, făcând parte din compartimentul estic al Depresiunii Loviştei, cunoscută şi sub numele de  Depresiunea Brezoi-Titeşti. Este situat la confluenţa Lotrului cu Oltul, în plină zonă montană, la contactul unor importante unităţi montane aparţinând Carpaţilor Meridionali, respectiv Munţii Lotrului şi Munţii Căpăţânii (Grupa Parâng) la vest, Munţii Făgăraşului, respectiv  Munţii Cozia şi Ţara Loviştei la est. Matematic, Brezoiul se află la întretăierea paralelei de 450 21' latitudine nordică  cu meridianul de 240 15' longitudine estică, ceea ce-i conferă din acest punct de vedere o poziţie relativ centrală. În cadrul judeţului Vâlcea, oraşul Brezoi se află situat în partea central-nordică, fiind cea mai nordică  localitate urbană  a judeţului, la 35 km nord de Municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Read More…

Băile Govora – Turismul

Un colţ de rai retras şi liniştit, cu izvoare de ape minerale izbăvitoare, cu un Soare nu tocmai fierbinte, o pădure ce cruţă şi ozonează aerul, băi de aer puternic ionizat şi sărat, iată potenţialul natural care a îndemnat omul (societatea) în realizarea unui minunat obiectiv turistic, Staţiunea Băile Govora, pentru recreerea celor obosiţi şi surmenaţi, chiar fără afecţiuni reumatice sau ale căilor respiratorii.

Read More…

Băile Govora – Turismul balenear

Componenta economică a turismului este puternic reprezentată, atunci când vorbim despre staţiunea Băile Govora. Turismul balnear constituie ramura de bază a economiei oraşului, cea mai mare parte dintre veniturile acestuia, provenind din exploatarea potenţialului său balnear – băile curative practicate de persoanele venite aici din toată ţara, pentru a-şi trata diferite afecţiuni.

Read More…

Staţiunea Băile Govora – istoric, evoluţie

a) Perioada de pionierat

Vechile hrisoave aduc primele menţiuni despre izvoarele cu ape minerale de pe Valea Hinţei. Într-un document datat 21 septembrie 1494, emis de către Radu cel Mare în care era scris că „hotarele ocinei Hinţa, întărită lăcaşului monahal Govora sunt fixate până în Vârful care fierbe, situat pe coama dealului dintre Prăjila şi Gâtejeşti”.Astăzi acest loc poartă numele de Fierbea, situat pe teritoriul satului Gătejeşti, unde există o sondă care extrage iod (Otovescu-coord., 2002, 31).

Read More…

Băile Govora – solurile

În funcţie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor, materialul parental, formele de relief, clima şi activitatea biologică, solurile din arealul oraşului Băile Govora se înscriu în varietatea solurilor existente pe teritoriul judeţului Vâlcea.

Read More…

Băile Govora – potenţialul fitogeografic şi potenţialul zoogeografic

Potenţialul fitogeografic

Teritoriul Oraşului Băile Govora, din punct de vedere al caracteristicilor vegetale, aparţine provinciei dacice, diviziune a subregiunii euro-siberiene. Din acest motiv se disting diverse elemente de vegetaţie.

Read More…

Băile Govora – Apele

Apele din arealul oraşului Băile Govora sunt ape subterane şi ape de suprafaţă, primele dintre acestea fiind deosebit de importante pentru profilul şi importanţa staţiunii cu acelaşi nume.

a) Apele subterane

Complexitatea tectonică şi cea genetică a formaţiunilor geologice, condiţiile climatice, determină diversitatea apelor subterane. În spaţiul subcarpatic dintre Olt şi Olteţ, se cunosc cca 20 localităţi cu peste 100 izvoare naturale şi sonde, iar din cele 11 categorii de izvoare cunoscute în România, 5 categorii de ape (cloruro-sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase şi sulfatate) se regăsesc şi la Băile Govora.

Read More…