87

July 3, 2024

Vechi tratamente empirice împotriva unor boli în Copăceni/ Vâlcea

prof. Dumitru Matei

«În orașele mici prezența doctorilor s-a semnalat târziu, iar la sate nici vorbă de asemenea specialiști. În Râmnicu Vâlcea, între primii medici ai orașului, amintim pe Vasile Anania, venit aici la începutul secolului al XIX-lea. Era priceput în meseria sa, filantrop și iubit de oameni, dar neinspirat, punându-se rău cu stolnicul Ioan Lahovary, deputat al districtului și proprietar al acareturilor din centrul orașului de sub poalele Capelei. Printr-un raport al medicului, din 1835, către magistratul orașului Râmnic, el aducea la cunoștința acestuia că toate ulițele și locuințele din oraș sunt murdare, periclitând sănătatea populației, asemenea murdării provenind din balta noroioasă și scursurile din gospodăria domnului stolnic Ioan Lahovary. Firește, cum era de așteptat, Lahovary a reacționat la această ofensă și doctorul Anania a fost destituit, locul lui ocupându-l R. Ziegler.»  

Read More…

Patrimoniul documentar al Culturii tradiţionale din Vâlcea 1968-2008

Managementul vieţii culturale presupune un proces complex, multidimensional, care angajează, deopotrivă, conceptele, metodele şi experienţele, rostul, sensul şi scopul acestui travaliu teoretic, metodologic şi practic fiind stimularea şi promovarea valorii. Obiectivul strategic al managementului culturii populare – profesiunea autorului şi obiectul prezentei lucrări – vizează binomul fundamental al fenomenului: raportul moştenire – creativitate. În plan fenomenologic, la nivelul structurii de suprafaţă, lucrurile sunt, în aparenţă, simple, făcând parte din mersul firesc al vieţii: generaţiile îşi transmit una alteia zestrea tradiţională, fiecare generaţie actualizând-o, performând-o, înnoind-o. Dar numai aparent, pentru că, în esenţă, la nivelul structurii de adâncime, acest „flux” este reglat de un sistem de norme care angajează nu numai existenţa, curgerea firească a tradiţiei, ca fapt de viaţă, ca realitate imediată, ci şi semnificaţia ei, valoarea de semn al unei suprarealităţi, care este lumea gândirii, a conceptelor şi modelelor. În plan axiologic, cultura tradiţională poartă amprenta corelaţiei funcţionale dintre autenticitate şi valoare, care asigură, prin mecanisme autoreglatoare, dezvoltarea creatoare a tradiţiei, perpetua remodelare şi contextualizare a tiparelor consacrate. Managementul acestui laborator de creativitate, pe făgaşul tradiţiei, dar într-un context deschis tot mai larg modernităţii, necesită, înainte de toate, cunoaşterea „gramaticii” fenomenului, a sistemului de reguli ce guvernează lumea culturii populare. O lume care, în viziunea sistemică a lui Mihai Pop, este un univers semiotic, construit la convergenţa sincroniei cu diacronia şi a paradigmaticii cu sintagmatica, un sistem de semne constituit din trei macrostructuri, toate aparţinând realităţii, dar situate la niveluri graduale în ierarhia realului: nivelul vieţii, al faptelor şi actelor; nivelul gândirii, al modelelor şi simbolurilor; nivelul comunicării, al textelor şi mesajelor. Raţiunea de a fi a acestui sistem rezidă în aspiraţia omului culturii populare de a pune lumea din jurul său în „bună rânduială”.

Read More…

Pietrari: Concursul județean „Hora Costumelor, în ochi de copil”

Arta populară românească este o minunată oglindă în care se reflectă frumuseţea României, istoria şi sufletul neamului. Manifestată sub toate aspectele, aceasta prezintă o bogăţie de comori, un izvor nesecat pentru cei ce doresc s-o cunoască.

  Moştenirea pe care o avem trebuie dusă mai departe, pentru că un popor trăieşte prin ceea ce lasă fiilor săi. Ca dascăli şi ca părinţi avem datoria morală de a cultiva în sufletele generaţiilor pe care le educăm dragostea pentru valorile care ne definesc şi ne individualizează ca popor.

  Costumele populare au rămas în lăzile de zestre ale bătrânelor, fiind din ce în ce mai rar folosite şi confecţionate. Împodobite cu mărgele, flori, altiţe şi şebac reprezintă o podoabă admirată şi preţuită de turiştii străini. Ele erau cusute numai cu arnici de cea mai bună calitate pentru a nu se decolora. Aceste tradiţii sunt pe cale de dispariţie.  

În localitatea Pietrari se desfăşoară anual o manifestare culturală organizată de Comunitatea locală prin reprezentanţii săi, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea. Această manifestare, „HORA COSTUMELOR”,  promovează costumul popular confecţionat de meşterii populari sau de ţesătoarele satului, realizat în războiul de ţesut sau cusut.

Read More…

Festivalul folcloric judeţean „Copăceneanul”, ed. a II-a, Copăceni/ Vâlcea/ 2018

Duminicǎ, 15 aprilie 2018, s-au desfǎșurat activitǎțile dedicate  Zilei comunei  Copǎceni. Ȋn straie de sǎrbǎtoare, membrii comunitǎții, ȋmpreunǎ cu oficialitǎțile locale și județene au luat parte la tedeumul oficiat la Casa de culturǎ, de cǎtre preoții parohi  Veniamin Avram și Bucur Avram. Acest  moment solemn a fost  urmat de alocuțiunile președintelui Consiliului Județean Vâlcea, domnul  Constantin Rǎdulescu,  primarului  comunei Copǎceni, domnul Tȋmplǎrescu Gheorghe Tironel şi directorului Scolii Gimnaziale, sat Ulmetu, comuna Copaceni, Tȋmplǎrescu Gheorghe.

Read More…

Folclor din Cernişoara, de col. ing. Gheorghe Constantinescu

Cuvânt înainte

            Niciun ținut din lumea asta nu poate exista izolat, fără comunicare și fără să schimbe valori. Așa se întâmplă și cu ținutul cernișorean, ale cărui valori vin din vechime, individualizându-l, scoțându-i în evidență originalitatea și specificitatea locului.

            În lumea satului cernișorean, încă se mai păstrează nealterate mesajele vechimii, ale înaintașilor noștrii dar aceste mesaje, deja, riscă să se rupă de trecut. De aceea am considerat că este de datoria mea, ca edil al acestei localități, să mă implic pentru a determina autorul, fiu de nădejde ai comunei, să aștearnă pe hârtie aceste mesaje, pentru că ce rămâne scris    într-o carte se păstrează cu o anumită autenticitate, pe când cele nescrise se împrospătează, primind amprenta „lumii noi” în care trăim.

Read More…

Drăgăşani – Cultura/ viaţa culturală: tradiţii şi obiceiuri, creaţia populară, portul popular, folcloriştii

De la început, se poate aprecia că pentru un oraş relativ mic cum este Drăgăşaniul, cultura dezvoltată şi promovată aici, fie aceasta populară sau scrisă, a fost şi continuă să fie surprinzător de diversă şi de bogată, cu manifestări de prestigiu şi cu personalităţi de valoare în toate domeniile vieţii spirituale. Vom trece în revistă, în continuare, principalele performanţe, pe domenii (şi/sau sub-domenii), iar în cadrul lor, cronologic. Asupra reprezentanţilor acestora, se va insista mai mult, la capitolul Personalităţi drăgăşănene.

Read More…

„In memoriam… Constantin Popian”- 130 de ani de la naștere

Evenimentul a fost organizat de CJCPCT Vâlcea în parteneriat cu MJ „Aurelian Sacerdoțeanu” și Forumul Cultural al Râmnicului. La evocare au contribuit: Claudiu Tulugea, directorul MJ Vâlcea, Bogdan Popian, nepotul Maestrului, ing. Dumitru Bondoc, prof. Nelu Barbu, conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, prof. dr. Gheorghe Deaconu. A urmat un moment dramatic, susținut de elevi ai CN de Informatică „Matei Basarab” Râmnicu-Vâlcea, care au lecturat texte dramatice din opera lui Constantin Popian; coordonator, Bogdan Popian, referent CJCPCT Vâlcea. Vizionarea filmului „Constantin Popian – «Opera și viața»”, realizat de Amalia și Bogdan Boari, CJCPCT Vâlcea, a încheiat evenimentul. Moderator a fost prof. Elena Stoica, directorul CJCPCT Vâlcea.

Read More…

Salonul Național al Cărții de Etnologie (ediția a XIII-a)

"et1" Cea de a XIII-a ediție a Salonului s-a desfășurat la Sala Universitarilor din BJ „Antim Ivireanul” și a debutat cu salutul gazdelor, prof. Augustina Sanda Constantinescu, director al Bibliotecii, și prof. Elena Stoica, director al CJCPCT Vâlcea, care au subliniat importanța manifestării în context național și au mulțumit instituțiilor de cultură care participă cu lucrări la proiect din 12 județe (Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Dolj, Galați, Hunedoara, Iași, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea), cât și editurilor reprezentate în expoziție. Moderatorul întâlnirii a fost conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr. Au fost lansate următoarele volume: Citite de mine … Folclor, Etnologie, Antropologie, repere ale cercetării (1967-2007), vol I-II, de prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, CNCPCT, 2008, 2011; Profesorul Nicolae Constantinescu la 70 de ani – autobiografie, București, Editura Detectiv, 2012; O lume în imagini… și Cetele de tineret: ceata de feciori de prof. univ. dr. Ilie Moise, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. Momentul culminant al evenimentului l-a constituit aniversarea profesorului Nicolae Constantinescu, la 70 de ani. Cercetător de marcă și dascăl de prestigiu, succesor al profesorului Mihai Pop la Catedra de etnologie şi folclor a Universității din București, Nicolae Constantinescu a fost și a rămas, vreme de peste patru decenii, unul dintre cei mai devotaţi şi productivi cercetători ai culturii tradiționale din Vâlcea.

Read More…

Festivalul tinerilor interpreți de folclor „Pridvorul tinereții” (ediția a XV-a)

"fes1"  Proiectul cultural „Pridvorul tinereții” – Festivalul de interpretare a cântecului și dansului popular – a ajuns la cea de a XV-a ediție, prilej de evaluare a performanțelor repurtate de câştigătorii competiţiei. Ca în toți cei 11 ani, CJCPCT Vâlcea a avut parteneri loiali: familia profesorilor Maria și Valentin Toană Burugă (Școala Crețeni), Primăria comunei Crețeni, IȘJ Vâlcea. Toți au înțeles obiectivul acestui proiect, într-un spațiu cultural din care a pornit învățătorul Ilie Zugrăvescu, animatorul cultural, culegătorul de folclor şi rapsodul popular, mentorul tinerilor interpreţi de folclor. Dintre cei care au evoluat pe scena „Pridvorului tinereţii”, au confirmat mai ales elevii profesorilor Maria și Valentin Toană Burugă: Elena Cuculici, profesor de muzică; Anghelina Mihai, elevă la CN „Gib Mihăiescu”. Ediția a XV-a a reunit tineri soliști vocali și instrumentiști și formații de dansuri din localitățile: Copăceni, Galicea, Drăgoești, Nicolae Bălcescu, Șușani, Mădulari, Crețeni, Valea Mare. Coordonatorul acestui proiect menit să întinerească mişcarea artistică din Vâlcea: prof. Elena Stoica, directorul CJCPCT Vâlcea.

Read More…

Târgul meșterilor populari din România (ediția a XV-a)

"tg"  Proiectul cultural Târgul Meșterilor Populari din România a împlinit 15 ani de când s-a impus ca un context de exprimare a creativității populare, într-un context național, cu valoare de simbol – „Ziua Imnului Național al României” – și într-un cadru natural cu încărcătură patriotică, Parcul Zăvoi al Râmnicului, unde s-a intonat, pentru prima dată, cântecul „Deșteată-te , române!”, devenit Imnul Naţional al României. Proiectul s-a consacrat, devenind centrul de întâlnire anuală a celor mai reprezentativi creatori populari din România, ilustrând toate genurile artei: cusături, țesături; broderie; pielărie, cojocărie; sculptură în lemn; ceramică; sculptură os; icoane pe lemn și sticlă; ouă încondeiate; prelucrare sticlă; pictură naivă; prelucrare materii vegetale; prelucrare metale feroase; prelucrare pietre prețioase minerale; prelucrare ceară; artă decorativă; mobilier pictat; împletituri răchită etc. Ediţia 2012 a fost consistentă, cu mulți participanți, peste 70, din județele: Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Gorj, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Timișoara, Vâlcea și Municipiul București. Remarcabil este faptul că, în acest program, se exprimă și etnicii maghiari și rromi, care se bucură de preţuirea vâlcenilor pentru harul lor artistic. CJCPCT Vâlcea a avut, de-a lungul celor 15 ediţii, un partener permanent şi eficient: Primăria municipiului Râmnicu-Vâlcea. De asemenea, a beneficiat de sprijinul conducerii CJ Vâlcea.

Read More…