74

July 3, 2024

Gara CFR Burdujeni Suceava

 

"DSCN49171"

 

Gara CFR Burdujeni Suceava

CFR (Romanian Railways) Burdujeni Railway Station Suceava

 

Gara CFR Burdujeni Suceava se află pe strada Nicolae Iorga nr. 7 Suceava. A fost construită de statul român în perioada 1892-1902 în satul Burdujeni (astăzi cartier al Sucevei). Nodul feroviar era de o importanţă majoră, fiind la acea vreame chiar la graniţa dintre regatul României şi Imperiul Austro-Ungar. Comparabilă ca amploare doar cu marile gări din Transilvania şi Banat, gara Burdujeni este cea mai mare gară din fostele Principate şi prezintă marele avantaj de a se fi putut păstra total nealterată până în zilele noastre.

Gara CFR Burdujeni Suceava a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-B-05470.

Read More…

Mănăstirea Zamca

"manastirea

 

Mănăstirea Zamca

Zamca Monastery

 

Situată în extremitatea vestică a Orașului Suceava, Mănăstirea Zamca este un complex medieval fortificat care a avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava. Mănăstirea Zamca a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-a-A-05485.

Read More…

Mănăstirea Hagigadar

"hagigadar"

 

Mănăstirea Hagigadar

Hagigadar Monastery

 

Situată în apropierea drumului european E85(Fălticeni-Suceava), pe partea stângă înainte de intrarea în municipiul Suceava, Mănăstirea Hagigadar este cel mai vestit loc de pelerinaj pentru armenii de pretutindeni.  Este construită de fraţii Donavachian, sfinţită în anul 1512 şi inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, având codul SV-II-a-A-05504. Fostă mănăstire de maici, Mănăstirea Hagigadar a fost și loc de reședință al episcopilor armeni. Numele acestui lăcaş provine din termenii armeni „hagiu” (dorinţă) şi „gadarel” (a împlini), adică Mănăstirea Dorinţelor.

Read More…

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni

"galeria

 

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni     

    

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni este un muzeu memorial înființat în anul 1972 în municipiul Fălticeni, județul Suceava. Muzeul este găzduit de o casă construită în 1850 și donată de scriitorii Horia și Vasile Lovinescu, care se află situată pe Str. Sucevei, nr. 91, în centrul orașului. Galeria Oamenilor de Seamă este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010 având codul de clasificare SV-II-m-B-05545.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea a apărut la Fălticeni ideea înființării unui muzeu care să evidențieze ceea ce a însemnat acest oraș pentru cultura românească, prin numărul ridicat de personalități care s-au născut, s-au format ori au creat aici. Astfel, sub directa îndrumare a cronicarului Eugen Dimitriu, la data de 16 iunie 1972 este inaugurată Galeria Oamenilor de Seamă, instituție muzeală cu titulatură originală și unică în România.

Read More…

Uliţa Rădăşenilor

"ulita

 

Uliţa Rădăşenilor

 

            Cele mai valoroase mărturii despre oamenii de altădată ai oraşului, le găsim pe această Uliţă. Oficial i se spune strada Ion Creangă, dar lumea s-a obişnuit să-i lege numele de satul către care duce,  aflat doar la 3 km. Drumul este în pantă, şerpuind spre casa lui Sadoveanu.

Mihail Sadoveanu, cel care a făcut din uliţa Rădăşenilor grădina sufletului său,  a cercetat nu o data, urmele trecerii pe aici a lui Ion Creangă, ce avea aşezare cam peste drum de Ciubotaru şi avea o căsuţă măruntă în fundul ogrăzii iar de la căsuţă, locul  se lăsa repede şi prăvălatic înspre Uliţă.

Read More…

Statuia lui Mihail Sadoveanu

"mihail

 

Statuia lui Mihail Sadoveanu

 

     Mihail Sadoveanu a reprezentat şi reprezintă pentru oraşul Fălticeni o personalitate extrem de importantă. La Fălticeni, scriitorul și-a petrecut adolescența, tinerețea și primii ani ai maturității. Avea 38 de ani când a plecat din Fălticeni și o treime din întreaga sa operă este scrisă aici.

La Fălticeni oamenii se opresc acum nu numai pentru a se duce la „Grădina liniştii”, la Sadoveanu, ci şi pentru a trăi emoţia întâlnirii cu arta atât de puternică a lui Ion Irimescu. În piaţa Adormirii, statuia lui Mihail Sadoveanu pune în lumina cele două mari spirite care au binecuvântat aceste locuri.

Read More…

Catedrala Catolică din Baia

 

"catedrala

 

Catedrala Catolică din Baia

The Catholic Cathedral from Baia

 

             Catedrala Catolică din Baia a fost o biserică romano-catolică construită la Baia în anul 1410 din porunca domnitorului Alexandru cel Bun. Ea a fost ruinată încă din secolul al XVIII-lea, ca urmare a decăderii localității și a părăsirii sale de credincioșii catolici. După cel de-al Doilea Razboi Mondial, fosta Catedrală Catolică din Baia a fost vandalizată de localnici, din ea nemairămânând în prezent decât niște ruine.

 

Biserica catolică cu hramul "Sfânta Fecioară Maria" din Baia a fost construită la începutul secolului al XV-lea din porunca voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), a cărui primă soție, Margareta, era de neam polonez și de religie catolică. Alexandru cel Bun s-a căsătorit prin 1393-1394 cu Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz din Transilvania. Construirea bisericii de către domnitor era un gest de curtoazie față de vecinii săi polonezi. Biserica "Sf. Fecioară" din Baia a devenit cea mai mare biserică catolică din Moldova de atunci, ea îndeplinind și funcțiunea de catedrală episcopală.

Read More…

Casa memorială Grigore – Vasiliu Birlic

Casa memorială Grigore – Vasiliu Birlic

 

            Pe strada Sfântul Ilie, cum s-a numit bulevardul Revoluției mai întâi, din Fălticeni, a fost casa părintească a actorului Grigore Vasiliu Birlic și a sculptorului Vasile Vasiliu-Falti. La Biserica Sfântul Ilie a existat cândva casa familiei Vasiliu. O parte din spațiu a fost folosit pentru magazin de mezeluri. Pentru a supraviețui cu copiii, părinții au făcut și negoț. Clădirea avea numărul 54 și era una simplă, cu două intrări, una pentru casa familiei, iar cealaltă pentru afacerea care îi ajuta să supraviețuiască. Mai târziu, această locuință a fost demolată, iar familia Vasiliu s-a mutat.

Read More…

Mănăstirea Moldoviţa

"manastirea

 

Mănăstirea Moldoviţa

 

Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa, face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, cod LMI SV-II-m-A-05673.01.

Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări călugăreşti, cu un important şi glorios trecut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord. Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiţia amintind de existenţa ei încă din timpul voievozilor Muşatini, care au ocrotit-o.

Sub paşnica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită şi înzestrată de ctitori, mănăstirea a dăinuit până la sfârşitul secolului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbuşit. Ruinele ei se văd şi astăzi, la circa 500 m distanţă de actuala mănăstire.

Read More…

Monumentul „Dragoş Vodă şi Zimbrul”

"monumentul

 

Monumentul „Dragoş Vodă şi Zimbrul”

 

Monumentul “Dragoş Vodă şi Zimbrul” este un monument statuar amplasat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava. A fost realizat din bronz de către sculptorul Ion Jalea (1887-1983), fiind amplasat în piaţa centrală din Câmpulung Moldovenesc, lângă noua clădire a Casei de Cultură. A fost dezvelit în anul 1978.

Read More…