Istorie Locala

Miercuri, 05 Iunie 2013 12:15

Instituţiile din Drăgăşani

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Primăria: La sfârşitul secolului al XIX-lea, Drăgăşanii aveau statut de comună urbană conform clasificării prevăzute de către Legea pentru comunele urbane şi rurale din 1864.

În 1897, problema construcţiei clădirii pentru Primăria urbei Drăgăşani a făcut obiectul multor dezbateri în consiliului comunal.

Edificiul a fost realizat în august 1901, iar pe 10 decembrie, acelaşi an, a avut loc recepţia şi inaugurarea.

Primăria astfel construită, cu unele mici modernizări estetice realizate la faţadă de-a lungul anilor, a dominat piaţa oraşului până în anul 1977, dată după care clădirea a fost demolată, ca urmare a gravelor avarii aduse acesteia de către seismul acelui an. După această dată, Primăria oraşului a funcţionat într-o clădire de pe strada Gib Mihăescu.

Începând cu anul 2000, noul primar, ing. Gheorghe lordache, nedispunând de fonduri suficiente pentru construcţia unui local al Primăriei a avut iniţiativa transformării magazinului universal din centrul oraşului. Noul sediu a fost inaugurat la 29 iunie 2001.

 

Primarii oraşului Drăgăşani între anii 1931-2000

 

1931 Dumitru D. Neciu

1931-1932 N.C. Popescu-Portăreşti

1932 Nicolae Popescu

1932-1933 Dumitru D. Neciu

1934 Mihai Mateescu

1934-1937 Mihai Mihalescu

1938 Dumitru D. Neciu

1938 Mihai Mateescu

1938 Gh. N. Stoian

1938-1939 Traian Dobriţoiu

1939-1940 Mihai Mateescu

1940-1941 Ion Avrămuţ

1941-1942 Pr. C. Necşulescu

1942 Gh. Şerbănescu

1943-1946 Silviu C. Ionescu

1946-1947 Mihai Mateescu

1948 Contantin Maziliu

1948-1950 Vasile Calcan

1950 Gheorghe Ionescu

1951-1954 Vasile Dobriţoiu

1955-1965 Ioan Ungureanu

1966-1968 Petre Oiţă

1969-1972 Petre Liţă

1973-1975 Nicolae Ignat

1976-1979 Petre Liţă

1979-1980 Vasile Suciu

1980-1982 Viorel Barbu

1983-1989 Ion Ban

1989 Ion Căpitanu

1990 Nicolae Tănasie

1991-1992 Ilie Nicolae

1993-1996 Sabin Diculescu

1997 Nicoliţă Sanda

1997-2000 Ion Neacşu

2000 Gheorghe Iordache

 

Poşta: În timpul stăpânirii austriece la Drăgăşani era o vamă. Un„pecetluit” din 2 octombrie 1818 dă voie lui „kir Hristi Eftimiu să-şi facă şi dumnealui o casă pă pământul Episcopii, la moşia Drăgăşaniior, lângă dumnealui şetrarul Tudorin, drept peste drum, unde a fost poşta”. Însăşi stema judeţului Vâlcea, poştalionul cu 4 cai, evidenţiază clar faptul că pe şoseaua Drăgăşani-Sibiu, serviciul poştal era bine organizat.

Legăturile poştale între localităţile mai importante, pe căile principale, au fost reorganizate după 1831.

În toamna anului 1848, o dată cu intrarea trupelor turceşti în ţară, poşta a fost dezorganizată în special pe ruta Slatina-Drăgăşani-Râmnicu Vâlcea-Sibiu. Pe această rută erau cantoane de poştă la Drăgăşani, Zăvideni, Slăviteşti, Râmnicu Vâlcea.

Biroul telegrafo-poştal a fost reorganizat în 1872. Pentru deschiderea liniei telegrafice Râmnicu Vâlcea-Drăgăşani, în 1869, se tăiaseră 600 de stâlpi din pădurea Dobruşa. În 1874, poşta nu avea local propriu. În anul 1916, PTT Drăgăşani funcţiona în casele Giuseppe Bogardo (pe strada 1 mai). În anul 1924, poşta a fostmutată în casele farmacistului Dumitru Neciu (clădirea în care a fost Banca Naţională). În 1927 s-a mutat în casa lui Zăvoianu, iar trei ani mai târziu, în 1930, în casa lui Gh. Diaconescu.

 

Judecătoria.

Judecătoria judeţului Vâlcea şi-a început activitatea în luna august 1831.

În Plasa Oltul de Jos, în urma Legii de organizare judecătorească din 1865 s-a înfiinţat Judecătoria de pace.

În 1879 s-au înfiinţat ocoalele judecătoreşti rurale, urbane şi mixte. Ocolul judecătoresc Drăgăşani avea competenţă teritorială asupra aşezărilor rurale din plasa Oltul.

Judecătoriile de ocol au fost reorganizate în 1908. În oraşe au rămas judecătoriile mixte, la care s-au adăugat aşa-zisele judecătorii rurale. În 1938 exista o judecătorie rurală cu sediul la Orleşti şi alta la Amărăşti.

La data de 16 februarie 1968 ia fiinţă Judecătoria Drăgăşani. La început judecătoria a funcţionat în acelaşi local cu Primăria. Înainte de primul război mondial, o moşiereasă, Vrancea, a donat moşia ei, aflată pe teritoriul comunei Drăgăşani, şi aici s-a construit un local propriu pentru judecătorie, local în care funcţionează şi astăzi.

 

Asistenţa medicală: În Drăgăşani, prima farmacie a luat fiinţă în anul 1867, de către Iulius Eitel, numită „La Salvator”.

În anul 1891-1892, bugetul spitalului din Drăgăşani avea prevăzute la cheltuieli sume pentru „medicamente” şi „cumpărare de instrumente”.

În 1911, farmacia aparţinea farmacistului Ion Balaşiu, iar în 1926 a fost cumpărată de Th. Nanei.

În 1948 farmacia a fost naţionalizată devenind Farmacia nr. 21.

În 1921 a fost înfiinţată o a doua farmacie, iar alta în 1945.

 

Asistenţa medico-sanitară: În oraşul Drăgăşani, în decursul timpului, au existat două spitale mănăstireşti: unul la Mănăstirea dintr-un Lemn şi altul la Mănăstirea Mamu.

Până la înfiinţarea spitalului din Drăgăşani, asistenţa sanitară în secolul al XIX- lea, mai ales în cazurile de epidemii, se făcea de către doctorul de la Râmnicu Vâlcea.

Nu se cunoaşte data înfiinţării spitalului din Drăgăşani. Aflăm numai că în 31 octombrie 1832 funcţiona aici un spital venerian.

În lucrările de împroprietărire, efectuate între anii 1865-1867, în Drăgăşani îl găsim pe dr. Vulturescu „cu misia de medic de arondisment”.

Un spital cu local propriu aflăm în Drăgăşani în 1895. Realizarea lui se datorează unei acţiuni filantropice din anul 1887, când proprietarul Costache Niculescu a lăsat prin testament un teren în centrul oraşului şi a depus în bonuri rurale suma de 100.000 de lei la Casa de Depuneri şi Con- semnaţiuni din Bucureşti pentru construirea unui spital.

Primăria oraşului, în calitate de locatară, considerând că terenul donat fiind în plin centrul oraşului, este impropriu aşezării unui spital, a procedat la un schimb de teren, intrând în posesia actualului teren mult mai mare, care cuprindea şi terenuri pe care s-a construit şi liceul teoretic şi care aparţinea moşierului Filipescu la data schimbului.

Inaugurarea s-a făcut în anul 1895 şi era compus dintr-un corp central cu două saloane mari, rezerve, cancelarie, sală de consultaţii şi pansamente, depozit de farmacie. Medic în această nouă clădire a spitalului a fost dr. Soiu, care a condus spitalul din anul 1895, ajutat numai de subchirurgul Ioan Constantinescu.

 

În 1925 constatăm în Drăgăşani instituţii publice de binefacere şi caritate: Spitalul comunal, Spitalul israelit, Azilul de bătrâni. Azilul comunităţii israeliene pentru '"bătrâni, Secţia societăţii IOVR, Secţia Societăţii „Ocrotirea orfanilor de război”.

În 1950 a luat fiinţă Dispensarul TBC.

În urma HCM 4320/1951, spitalul s-a unificat cu policlinica şi cabinetul medical urban, iar în 1957-1958 s-a unificat şi cu Dispensarul TBC.

În 1952 a luat fiinţă Sanepidul.

Staţia de salvare s-a înfiinţat în 1965. În 1967 s-a finalizat policlinica cu trei nivele.

În 1974 a intrat în funcţiune un cabinet stomatologic la liceul teoretic.

 

Sursa: Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea, vol. I - Oraşele, Editura Sitech, Craiova, 2009, p. 119-121.

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Duminică, 26 Mai 2019
  • Localitate: Bihor
  • Creator: Dinică Ciobotea, Cezar Avram (coordonatori), Dumitru Andronie, Ileana Marinaş (secretari Ştiinţifici), Ion Marinescu, Costea Marinoiu, Vladimir Osiac, Eugen Petrescu, Corneliu Tamaş, Nicu Vintilă.
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea
  • Contributor: Emilia Smedescu, Lucia Ciubucă
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea, vol. I - Oraşele, Editura Sitech, Craiova, 2009, p. 119-121.
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 4096 ori Ultima modificare Joi, 03 Aprilie 2014 12:37
Ești aici: Home Valcea Valcea Instituţiile din Drăgăşani