Istorie Locala

Marți, 23 Aprilie 2013 12:07

Horezu - Perioada postbelică

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Instaurarea regimului comunist în România, începând cu preliminariile din anul 1945, a determinat schimbări specifice acestui tip de regim şi la nivelul localităţii Horezu. Principala ocupare a noilor deţinători ai puterii politice a fost realizarea exproprierilor marilor suprafeţe şi naţionalizarea mijloacelor de producţie. Organizaţia de bază a Partidului Comunist Român din comuna Horezu, secretar fiind Gh. Aureliu, se angaja, în ianuarie 1946, să pună în aplicare exproprierile hotărâte de guvernul Groza în anul 1945.1 S-a trecut la rechiziţionarea clădirilor şi la naţionalizarea unităţilor economice. Comuniştii horezeni, care şi-au stabilit sediul în casa comerciantului Ion Băescu, acordau o atenţie sporită organizării festivităţilor prile­juite de sărbătoarea de la 1 mai 1946, când „nimeni nu mai lucrează, casele vor fi împodobite cu steaguri şi covoare”. După 11 iunie 1948, s-a trecut la naţionalizarea mijloacelor de producţie. A fost naţionalizată atunci Fabrica Tăbăcăria Româ­nească din Horezu. S-a realizat o inventariere a clădirilor, a proprietarilor de locuinţe şi clădiri, semnalându-se spaţiile considerate excedentare, care treceau în administrare publică.2

 

Odată cu noua organizare administrativ-teritorială din anul 1968, Horezu a devenit oraş. Consiliul Popular Provizoriu al oraşului Horezu, organismul politico-administrativ de condu­cere al localităţii, în anul 1968 era format din:

  1. 1.Racoviceanu Ion, Secretar P.C.R. - Preşedinte al Consiliului
  2. 2.Hangiu D. Dumitru - vicepreşedinte
  3. 3.Diaconu C. Carp - secretar
  4. 4.Neagu Ilie - statistician;
  5. 5.David T. Ioana - funcţionar (avea studii agricole)
  6. 6.Lemne Vladimir - şef birou contabil
  7. 7.Stoican Vasile - contabil
  8. 8.Piţescu Constantin - casier
  9. 9.Andronie Ioana - îngrijitor.3

Noul statut al localităţii a impulsionat dezvoltarea gene­rală a acesteia, fiind susţinute activităţi economice noi pe lângă cele tradiţionale, înfiinţându-se unităţi de producţie diverse, instituţii publice, acordându-se atenţie sporită şcolilor, amenajându-se spaţii de agrement. Din anul 1974, Horezu a devenit centru al ceramicii populare româneşti, găzduind an de an Târgul naţional al ceramici populare „Cocoşul de Hurez”.

După anul 1980, când Nicolae Ceauşescu a hotărât lichi­darea datoriei externe a României, cifrată la aproximativ 12 miliarde de dolari, situaţia economică a ţării s-a înrăutăţit constant, iar situaţia materială a populaţiei, nivelul de trai s-au deteriorat puternic, sporind nemulţumirea oamenilor.

Criza generală a regimului comunist s-a manifestat puternic şi în Horezu, îndeosebi după anul 1985. Lipsa unor bunuri de larg consum, cele mai multe raţionalizate, un control tot mai evident al reprezentanţilor regimului totalitar asupra oamenilor, îngrădirea până la lichidare a unor drepturi elemen­tare, precum dreptul la libera exprimare, dreptul de mişcare, posibilitatea de informare, au sporit nemulţumirea cetăţenilor din Horezu. Aşa cum se întâmplă întotdeauna, peste tot în lume în vremuri de criză şi la Horezu au apărut speculanţi şi privilegiaţi, oameni care exercitau calitatea de gestionari ai unor produse alimentare într-un mod discreţionar, asigurându-şi unele avantaje personale din activitatea respectivă. Se întâmpla astfel ca, în timp ce depozitele de produse alimentare (făina, zahăr, ulei, sare, măsline, etc.) erau pline, rafturile magazinelor alimentare să fie goale mai tot timpul; încercarea oamenilor simplii, care nu erau apropiaţi ai responsabililor de zite sau ai activiştilor de partid, de a intra în posesia depozitele ce le erau garantate prin renumita cartelă ( după raţionalizare) devenea adevărată aventură. Erau de notorietate situaţiile în care cetăteni ai localitătii nu reuşeau să găsească pâinea repartizată de asemenea prin cartela, in timp ce unii gestionari de la magazinele de pâine din oraş duceau la casele lor saci plini de pâine, pe care o foloseau pentru animale sau o vindeau preferenţial. Toate acestea se adăugau celorlate abuzuri ale reprezentanţilor regimului comunist, aflat în plină criză, sporind nemulţumirea populaţiei şi pregătind revolta ce avea să ducă la îndepărtarea sistemului dictatorial.

 

Note bibliografice

1.DJVAN Fond Celula PCR comuna Horezu, Dosar 1 ./1948f. 1

2.DJVAN, Fond Primăria Horezu. Dosar 6/1968,

3.DJVAN, Fond Primăria Horezu. Dosar 4/1968, fila 7.

 

Sursa: Valentin Ciocan, Vetuța Ciocan – Istoria Horezului, Editura Offsetcolor, Rm. Vâlcea, 2012, p. 61-63.

 

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Miercuri, 20 Februarie 2019
  • Localitate: Valcea
  • Creator: Valentin Ciocan, Vetuța Ciocan
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Județeană "Antim Ivireanul" Vâlcea
  • Contributor: Emilia Smedescu; Lucia Ciubucă.
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: : Valentin Ciocan, Vetuța Ciocan, Istoria Horezului, Editura Offsetcolor, Rm. Vâlcea, 2012, p. 61-63.
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 2051 ori Ultima modificare Sâmbătă, 14 Septembrie 2013 19:18
Ești aici: Home Valcea Valcea Horezu - Perioada postbelică