Istorie Locala

Joi, 20 Septembrie 2012 18:19

Industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor in Crisana

Scris de  dr.Mariana Barna
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

IV.5 Industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor

 

            În cadrul industriei construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor erau incluse: Uzina de maşini unelte ,,Înfrăţirea’’ Oradea, Uzina de utilaj minier din oraşul Dr. Petru Groza (Ştei), Întreprinderea de echipament metalic pentru binale Oradea, Întreprinderea pentru Industria de Stat ,,Metalica’’ Oradea, Uzina de reparaţii Oradea, Uzina ,,Metalul’’ Salonta şi alte unităţi mai mici din Marghita, Aleşd şi Beiuş.

            Uzina ,,Înfrăţirea’’ Oradea[1] avea cea mai mare pondere în cadrul industriei. În anul 1902, prin asociere, lăcătuşul Tatrai Alexandru şi Klein Jaroslav, turnător, au înfiinţat, pe strada Transilvaniei, o mică întreprindere compusă dintr-un atelier de lăcătuşerie şi turnătorie. În anul 1904, turnătoria de pe strada Transilvaniei s-a mutat pe actualul teren al Uzinei ,,Înfrăţirea’’. În 1907 se mai uneşte cu un atelier de lăcătuşerie şi tinichigerie. Profilul noii fabrici se lărgeşte prin realizarea de pluguri pentru agricultură, prese pentru stors struguri, articole de lăcătuşerie şi tinichigerie pentru uz casnic. În anul 1908, inginerul Schuler Adolf şi Zsuba Martin, reîntorşi din America, au transformat aceste ateliere mici într-o întreprindere, ceea ce a permis să înceapă producţia pentru stat. Figura sub denumirea de Prima turnătorie şi fabrică de maşini unelte din Oradea, unde lucrau circa 120 de muncitori. În anul 1911 s-a construit o hală de prelucrări mecanice şi montaj, cu o suprafaţă de 1800 m². În timpul acţiunilor greviste care au cuprins întreaga monarhie austro-ungară, pe fondul greutăţilor materiale derivate din desfăşurarea războiului mondial, în Oradea anului 1918 se înfiinţează un sindicat al muncitorilor. Pe fondul relansării economiei României Întregite, vechea întreprindere se reorganizează şi ia numele de Fabrica ,,Phoebus’’. Acţionarii acestei fabrici au încheiat contracte cu statul pentru reparaţii de locomotive şi încep fabricaţia, cu un capital de 300000 lei. În anul 1926, fabrica are un capital de 100 milioane lei. Pe parcursul anilor, în cadrul fabricii au loc greve ale muncitorilor, care cereau măriri de salarii şi condiţii mai bune de lucru. În anul 1936, Fabrica ,,Phoebus’’ a fost preluată de Societatea Franco Română, iar în anul 1940 a fost evacuată şi mutată la Brăila, cu o parte dintre muncitori, punând bazele Uzinei ,,Progresul’’. La evacuare acţionarii au demontat complet acoperişul metalic de la secţia prelucrări mecanice, precum şi turnătoria de fontă. În anii următori, cât a fost cedat Ardealul, în aceste clădiri s-au instalat o serie de ateliere mici. În anul 1947 s-au asociat: Turnătoria de oţel a lui ,,Ivan’’, Lăcătuşeria ,,Fraţii Grünwald’’ - fabrică de ambalaje metalice[2], Fabrica de sobe ,,Szanto Dezideriu şi Fiul’’ - fabrică de rulouri şi sobe, Atelierul de broaşte şi uşi ,,Fulger’’, Fabrica de cărucioare de copii ,,Standard’’ şi Fabrica de avioane fără motor, aparţinând lui Molnar. Asocierea acestor întreprinderi s-a făcut la iniţiativa Comitetului Judeţean al P.C.R. Bihor şi a comisiilor sindicale, înfiinţându-se o societate pe acţiuni sub vechea denumire de ,,Phoebus’’. Obiectul de activitate al acestei societăţi era fabricarea de produse din fier şi din lemn (rulouri de metal şi lemn), maşini unelte pentru export. La 11 iunie 1948, în urma naţionalizării, s-au mai comasat o serie de întreprinderi din Oradea, luând fiinţă Întreprinderea ,,Înfrăţirea’’[3] Oradea.

În anul 1949, pe baza Deciziei[4] dată de Ministerului Industriei, s-au comasat următoarele întreprinderi: ,,Bojan Mihai’’- ţesătorie metalică, ,,Fraţii Hallas’’– lăcătuşerie şi rulori, ,,Metaloid’’ agrafe şi mărunţişuri, ,,Florencz’’ – fabrica de cântare. În anul 1948, fabrica avea două clădiri pentru secţiile de producţie, o hală pentru secţia de prelucrări mecanice şi secţia montaj, o hală pentru secţia de întreţinere şi secţia sculărie. În 1 martie 1951, prin Decizia nr. 262 din 1 martie 1951 a Ministerului Metalurgiei şi Industriei Chimice, Uzina ,,Înfrăţirea’’ rămâne să producă numai maşini unelte aşchietoare. Pentru atelierele care produceau articole de larg consum se înfiinţează Întreprinderea Metalurgică de Stat ,,Bernath Andrei’’, care se profilează pe articole de larg consum (lacăte şi broaşte de uşi). Se construieşte o turnătorie de fontă şi un atelier de forjă, treptat, utilajele vechi sunt înlocuite cu utilaje noi: strunguri şi maşini de frezat, maşini de rabotat, utilaje pentru prelucrarea roţilor dinţate etc. Prin desprinderea unor secţii din cadrul Uzinei ,,Înfrăţirea’’, în anul 1951, se înfiinţează Întreprinderea de echipament metalic pentru binale[5]. La început, aceasta producea bunuri de consum. Începând cu 1973, profilul întreprinderii s-a stabilizat pe accesorii şi mecanisme cinematice pentru toate mijloacele de transport fabricate în ţară, (autocamioane, vagoane, locomotive, vase fluviale şi maritime) şi lăcătuşerie pentru binale. Anul 1955 marcheză o nouă etapă în dezvoltarea producţiei uzinei. Atunci s-au livrat primele maşini la export, maşini-unelte de cele mai diverse tipuri, care şi-au câştigat aprecierea fiind exportate în 45 de ţări de pe glob[6]. Din anul 1963, produsele acestei uzine au participat la marile expoziţii de la Tokio, Tripolis, Göteborg, Bruxelles şi Milano.

Produsele întreprinderilor industriale care făceau parte din ramura industrială a construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor erau destinate atât pieţei interne, cât şi celei externe. Cea mai mare pondere la export a avut-o Uzina ,,Înfrăţirea’’.

La 11 octombrie 1949, prin Decizia nr. 366 dată de Ministerul Agriculturii, apoi pe baza Decretului nr. 50 din 9 februarie 1949, s-au rechiziţionat atelierele cu utilaje, clădiri şi birouri, din Oradea, strada Hübschenberger[7], proprietatea lui Andrişka Coloman. Aşa a luat fiinţă Centrul Mecanic Oradea, apoi Întreprinderea ,,Mecanica’’ Oradea[8], din strada Fabricii, nr. 8. Pe terenul aflat în Oradea, strada Karl Marx, nr. 24, a funcţionat turnătoria uzinei. Proprietarul acestei turnătorii a fost Kovacsik Ioan, care până la data de 15 iulie 1957 a fost angajatul Centrului Mecanic Oradea. Uzina de reparaţii, care se ocupa cu recondiţionarea şi montarea tractoarelor, aparţinea de sectorul socialist din regiunile Crişana şi Maramureş şi era subordonată Consiliul Superior al Agriculturii şi Trustului Uzinelor de reparaţii Bucureşti. Această uzină a funcţionat sub denumirea de Centrul Mecanic până la data de 1 ianuarie 1962, când, prin H.C.M. nr. 742 din 21 noiembrie 1961, i s-a schimbat denumirea în Uzina de Reparaţii Oradea.

Întreprinderea de maşini-unelte Marghita (I.M.U. Marghita) a luat fiinţă pe baza Decretului nr. 201 din 12 iunie 1978. Primul produs livrat a fost maşina de frezat universală pentru sculărie. Diversificarea gamei de produse cu maşini-unelte universale, speciale şi automate a început din anul 1981, pe baza unor proiecte preluate de la I.C.S.I.T. Oradea şi Bucureşti şi a unor proiecte proprii. Unitatea livra la export 40% din producţia marfă, la beneficiari externi din U.R.S.S, R.D.G., R.P. Polonă, R.S.Cehoslovacă, Irak, Albania, Pakistan[9].

 

 

 

 

 



[1]Idem, fond 112 Uzina ,,Înfrăţirea’’ Oradea, 1953 – 1970, f. 1-7

[2]Idem, fond 101 Uzina ,,Înfrăţirea’’ Oradea-Firma ,,Fraţii Grűnwald’’, Oradea, f. 1

[3]Noul nume de ,,Înfrăţirea’’ era ales de comunişti pentru a arăta ,,efortul frăţesc al muncitorilor români şi maghiari pentru dezvoltarea viitoarei uzine’’, în Familia, nr. 4/1966, p. 12

[4]Monitorul Oficial nr. 23, din 28 ianuarie 1949, Decizia nr. 135 din 22 ianuarie 1949

[5]I. O. Berindei, Gr. P. Pop, Judeţul Bihor, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1972, p. 98 - 122

[6]File de monografie bihoreană, Oradea, Consiliul Judeţean Bihor al Frontului Unităţii Socialiste, 1969

p. 11–12

[7]În prezent strada George Enescu nr. 15

[8]A.N.-D.J.Bh, fond 645 Uzina de Reparaţii Oradea, 1949-1970, f. 1-2

[9]Crisia, nr. 18/1988, p. 903-904

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Miercuri, 20 Februarie 2019
  • Localitate: Bihor
  • Creator: dr. Mariana Barna
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: <p><span style="color: #4f4f4f; line-height: 19px;">Capitolul face parte din lucrarea de doctorat :INDUSTRIALIZARE ŞI DEMOGRAFIE ÎN CENTRELE URBANE ALE CRIŞANEI (1960-1980) ,  autor, dr. Mariana Barna,  coordonator prof. univ. dr. Mihai Drecin</span></p>
  • Editor: Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai Oradea
  • Contributor: dr.Mariana Barna
  • Tip: text
  • Format: text
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: romana
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 7739 ori Ultima modificare Joi, 04 Octombrie 2012 19:31
Ești aici: Home Bihor Bihor Industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor in Crisana