Istorie Locala

Luni, 27 August 2012 12:54

Enciclopedia judeţului Vâlcea

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Volumul I (Prezentare generală) din Enciclopedia judeţului Vâlcea* şi-a propus să prezinte arealul vâlcean sub diferite aspecte, atât din punct de vedere al evoluţiei în timp (diacronic), cât şi sincronic. Faţă de monografiile şi istoriile care i-au fost dedicate judeţului de-a lungul deceniilor, lucrarea de faţă se distinge prin faptul că abordează toate sectoarele vieţii economico-sociale şi culturale a judeţului: cadrul natural (geografic), istoria, demografia şi împărţirile administrative de-a lungul timpului, economia, învăţământul, cultura, viaţa spirituală (religioasă), ocrotirea sănătăţii, turismul, sportul; un amplu spaţiu se alocă personalităţilor vâlcene din trecut şi de azi, care – ele, în primul rând – au contribuit şi contribuie la dezvoltarea şi bunăstarea acestui areal geografic.

În plus, spre deosebire de alte studii monografice despre Vâlcea, au fost introduse sau li s-au acordat spaţii mai largi, unor aspecte precum trăsăturile psihologice şi de personalitate ale vâlcenilor, particularităţile lingvistice (în principal - lexicale) ale graiului locuitorilor, antroponimele şi toponimele din această veche vatră românească de cultură şi civilizaţie, activitatea partidelor politice locale, spiritul Vâlcii în cultura naţională etc.

Autorii s-au străduit să aducă la zi cercetarea şi documentarea în toate domeniile, apelând deseori la memoria arhivelor, la presa scrisă şi chiar la „banca modernă de date” numită Internet, pentru a le oferi cititorilor avizi de cunoaştere, informaţii şi aspecte noi, într-o formă de prezentare cât mai concretă şi totodată atractivă, respectând însă criteriile unei lucrări cu caracter riguros, cu note de citare a bibliografiei utilizate şi cu aparatul ştiinţific corespunzător.

Din cuprinsul Enciclopediei . . . , rezultă că de-a lungul timpului, beneficiind şi de darurile naturale – armonioasele forme de relief şi bogăţiile solului (păduri întinse, plante medicinale, pomi fructiferi, vânat, peşte ş. a.) şi ale subsolului (aur, cărbune, sare, marmoră, petrol, calcar, mică etc.) - , locuitorii din spaţiul geografic vâlcean şi-au adus contribuţii semnificative la îmbogăţirea tezaurului material şi spiritual al ţării. Pe teritoriul Vâlcii, s-au petrecut importante evenimente din istoria României, protagoniştii lor fiind – de cele mai multe ori – oamenii acestui pământ: în zona subcarpatică a munţilor, au locuit burii – unul dintre cele mai cunoscute triburi dacice, al căror centru politic, militar, economic şi cultural (Buridava) a fost identificat la Ocniţa (satul Cosota); după căderea Daciei, cuceritorii romani au mutat acest centru mai jos cu câţiva kilometri (Stolnicenii de azi, sat aparţinând de municipiul reşedinţă de judeţ); de Vâlcea, şi-au legat destinul şi activitatea politică, militară sau culturală, mai mulţi domnitori, comandanţi de oşti şi oameni politici, printre care Mircea cel Mare (ctitorul M-rii Cozia), Matei Basarab – „cel mai mare ctitor al neamului nostru” (întemeietor, printre altele, al M-rii Arnota), Constantin Brâncoveanu (ctitorul capodoperei mânăstireşti de la Hurezi), Tudor Vladimirescu (o parte din revoluţia căruia s-a desfăşurat pe teritoriul judeţului – la Râmnicu-Vâlcea, M-rea Cozia şi Drăgăşani), generalul Magheru (organizatorul vestitei tabere de la Râureni în timpul revoluţiei paşoptiste), generalul Praporgescu (căzut în luptele de la Câineni, în timpul Primului Război Mondial), I. Gh. Duca - remarcabil om politic liberal şi fost prim-ministru (legat puternic de Vâlcea, nu numai prin activitatea politică desfăşurată aici, prin culele de la Măldăreşti, ori prin Casa memorială de acolo, care îi poartă numele, ci şi prin faptul că îşi doarme somnul de veci la biserica din Urşani-Horezu); mareşalul Antonescu (trimis o vreme, cu domiciliu forţat, la M-rea Bistriţa) etc.

În domeniul economic, Vâlcea a strălucit din vechime, prin aurul exploatat din râuri (sub formă de fluturaşi), iar mai târziu, prin exploatare minieră (Valea lui Stan); prin zăcămintele imense de sare de la Ocnele Mari – cunoscute şi valorificate încă din antichitate - şi prin calcar, Râmnicul devenind vestit – în a doua jumătate a secolului XX – şi în calitate de „cetate a chimiei”; prin cărbunele descoperit în zona Berbeşti-Alunu etc. Unul dintre cele mai cunoscute şi eficiente sisteme hidroenergetice din ţară, se află pe teritoriul judeţului nostru, prin amenajarea rîurilor Olt şi Lotru, ceea ce nu numai că asigură energia electrică necesară, dar fereşte şi judeţul de catastrofalele inundaţii care se produc în alte părţi.

Cititorul – vâlcean, dar mai ales nevâlcean! – găseşte aici informaţii inedite sau mai puţin cunoscute despre spiritul iscoditor şi ingeniozitatea vâlcenilor, reflectate în numeroase descoperiri: inventarea stiloului şi stabilirea/fixarea în scris a unei bune părţi din terminologia matematică în limba română (Petrache Poenaru, originar din Beneşti-Bălceşti), introducerea obligatorie a gimnasticii în armată şi în şcolile militare, iar apoi în toate şcolile (generalul de origine vâlceană - Ioan Emanuel Florescu, 1863), elaborarea teoriei despre posibilitatea transformării omului în personalitate morală şi spirituală  (Dumitru Drăghicescu, originar din Măciuca), lansarea concepţiei cibernetico-genetice a originii cancerului şi a ipotezei existenţei ancestronului – genomul viului (Octavian Udrişte din Călimăneşti: 1962, respectiv 1988), elaborarea de tehnologii pentru separarea apei grele, a tritiului, azotului etc. (acad. Marius Peculea), proiectarea, construirea şi lansarea unei rachete aerospaţiale (Dumitru Popescu din Drăgăşani şi echipa sa) etc. 

Din punct de vedere al arhitecturii religioase (mânăstirile Cozia, Bistriţa, Govora, Arnota, Hurezi) şi al celei laice (culele Greceanu din Măldăreşti, vechile conace boiereşti păstrate, alte clădiri mărturisind despre calitatea superioară a „civilizaţiei lemnului”), judeţul Vâlcea cunoaşte o binemeritată notorietate, nu numai în plan naţional, ci – în unele cazuri - şi internaţional. În sport, de asemenea, vâlcenii au obţinut o serie de realizări de podium, la nivel naţional şi mondial, la o serie de discipline, iar în ceea ce priveşte graiul locuitorilor din arealul de referinţă şi trăsăturile psihologice şi de caracter ale acestora, autorii volumului dovedesc că şi în aceste două domenii, vâlcenii prezintă trăsături originale, care îi particularizează.

Învăţământul şi cultura vâlceană au strălucit mai întâi prin „şcolile” întemeiate în mânăstirile din judeţ, care au fost, încă de la înfiinţarea lor, adevărate focare de cultură, primele şcoli în înţelesul modern al cuvântului, apărând tot în incinta şi cu sprijinul marilor aşezăminte religioase din Vâlcea (în primul rând, Episcopia Râmnicului, dar nu numai). Tot în acest mediu, s-au ivit manifestările de început ale unor importante domenii, precum literatura (şi deopotrivă imnologia) – Pripealele călugărului Filotei de la M-rea Cozia, dreptul clerical şi laic – Pravila de la Govora (1640-1641), istoria – mineele lui Chesarie de la Râmnic (1776-1779), Hronograful lui Dionisie Eclesiarhul, Cronica lui Chiriac Râmniceanu;  lexicografia – Lexiconul slavo-român al lui Mardarie Cozianul (1649), lingvistica (Ienăchiţă Văcărescu, Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielilor gramaticii româneşti – apărută la Râmnic în 1780) ş. a. Cărţile tipărite la Râmnic (în tipografia Episcopiei) au iradiat lumina culturii – în special în secolul al XVIII-lea („veacul de aur al Râmnicului”) – în toată Peninsula Balcanică şi chiar în alte ţări nebalcanice din sud-estul Europei, ceea ce l-a îndreptăţit pe istoricul Nicolae Iorga să numească Râmnicul – „capitala tipografilor”.

O parte din aceste momente şi realizări de vârf ale locuitorilor mirificului spaţiu identitar numit Vâlcea, l-au condus pe academicianul Răzvan Theodorescu la opinia exprimată într-o excelentă conferinţă - SPIRITUL VÂLCII ÎN CULTURA NAŢIONALĂ, care constituie şi varianta de titlu a Prefeţei  la prezentul volum, opinie ce s-ar putea rezuma printr-o singură propoziţie a sa: „Spiritul acesta al Vâlcii este spiritul libertăţii ţărăneşti, al maiestăţii voievodale, al fanteziei în poveste, al independenţei româneşti”. Şi al creativităţii polivalente, desigur. Prin bogatele date şi informaţii oferite, precum şi prin ilustraţiile care însoţesc textul de aproape o mie de pagini al lucrării, autorii Enciclopediei s-au străduit să susţină cât mai pertinent concluzia renumitului istoric al culturii. (I. S.)

  

S U M M A R Y

 

The First Volume (General presentation) from The Enciclopedy of Vâlcea County, intends to present the Vâlcea Areal under different aspects, both diacronically and syncronically. Unlike the monographies and histories which have been dedicated to the county along the decades, the present work is distinguishing by the fact that it covers all the domains of the social, economical and cultural life of the county: the natural (geographical) framework, history, demography and the adninistrative division along the years, economy, education, culture, spiritual life, health protection, tourism, sports; a large space is allocated to the past and present Vâlcea personalities, the linguistic peculiarities (mainly lexical) of its inhabitants’ speech, the antroponymies and the toponymies from this large Romanian basin of culture and civilisation, the activity of the local political parties, the Vâlcea spirit in the national culture etc.

The authors have striven for updating the research and the documentation in all the domains, often resorting to the memory of the archives, to the written press and even to the ‘modern data bank’ called the Internet, in order to offer new info and aspects to the keen readers, in a most attractive and correct presentation yet following the criteria of a rigurous work, with biography quotation notes and with the appropriate scientific apparatus.

From the contents of the Enciclopedia…, it results that over the decades of time, benefitting by the natural gifts-the harmonious relief forms and the soil wealth (long forests, medical plants, fruit trees, game fish etc.) and the underground resources (gold, coal, salt, marble, oil, limestone, mica etc.), the inhabitants of Vâlcea geographical region, has brought notable contributions to the enrichement of the spititual and material thesaurus of their country. Many important historical events took place on the Valcea territory, their heroes being-most of the times-the people of this land: the Bures lived into the Sub-Carpathian zone-one of the best known Dacian tribes whose political, military, economical and cultural center (Buridava) was identified in Ocniţa (Casota village); after the falling of Dacia, the Roman conquerors moved this center some kilometers lower( today’s Stolniceni, a place belonging to the county municipality); several rulers, army commanders and political men connected their destiny, their political, social and cultural activity to Vâlcea, like Mircea the Great (the founder of the Cozia Monastery), Matei Basarab- ‘the greatest founder of our people’ (founder, among others, of the Arnota Monastery), Constantin Brâncoveanu ( founder of the monachal masterpiece from Hurezi), Tudor Vladimirescu (part of his revolution took place on the county’s territory-at Rm. Vâlcea, Cozia Monastery and Drăgăşani), General Magheru (the famous organizer of the Rîureni Camp during the 1848  Revolution) , General Praporgescu (fallen in action near Cîineni, during the First World War), Ion G. Duca - a remarkable liberal politician and former prime minister (closely connected to Vălcea, not only thanks to his plitical activity from the Măldăresti Fortifications, or into his Memorial House which bears his name, but also because he is resting in peace in the church from Urşani-Horezu), Marshall Antonescu (sent temporarily, with forced residence, to Bistriţa Monastery) etc.

Economically, Vâlcea has shone since old times, with the gold exploited in the rivers (in the shape of butterflies) and later, with the mine exploitation (Valea lui Stan); with the huge salt reserves from Ocnele-Mari - known and used since antiquity - and with limestone, Râmnic became famous in the second half of the XX century - as “The City of Chemistry”; with the coal discovered in the Berbeşti-Alunu region etc.  One of the most efficient hydro-energetical systems from the whole country is found on the territory of our county after the arrangement of the Olt and the Lotru rivers, an achievement that not only ensures the necessary  elecrical energy but it also secures the county from the terrible floods which happen somewhere else.

The reader - from Vâlcea but mostly a foreigner! - finds this unusual or less known information on the inquisiting spirit and the ingenuity of the Vâlcea people, reflected into numerous discoveries: the invention of the fountain-pen, and the creation, in writing, of a good part from the mathematical  Romanian terminology (Petrache Poenaru, originated in Beneşti-Bălceşti), the compulsory practice of gymnastics in the army and in the military schools, and then, in all the schools (Vâlcea born General, Ioan Emanuel Florescu, 1863), the eleboration of a theory on the possibility of transforming the man into a moral and spiritual personality (Dumitru Drăghicescu, born in Măciuca), the launching of the cyber-genetical cancer origin conception and the hypothesis of the existence of the genome of life (Octavian Udrişte from Călimaneşti, 1962 and 1988), the elaboration of a technology of separating the heavy water, of tritilium and nitrogen etc. (Acad. Marius Peculea), the designing, the building and the launching of a spacial rocket( Dumitru Popescu from Drăgăşani and his team) etc.

From the point of view of the religious architecture (Cozia, Bistriţa, Govora, Arnota, Hurezi monasteries) and of the laic one (Greceanu Fortresses from Măldăresti, the well-preserved old landowner mansions and other buildings that stay as testimony for the high ‘wood civilization’),  the Vâlcea County knows a well deserved notoriety, not only nationally, but-sometimes-internationally. In sports, too, the people of Vâlcea, have obtained a series of top national and international achievements at different disciplines. As far as the speech of its inhabitants  and their psychological and character features concerns,  the authors of this volume point out that in this respect, the people of Vâlcea present  original qualities which make them being special.

Valcea’s education and culture have firstly shone with the ‘schools’ founded into the monasteries from the county, which, since their beginnings have been genuine culture centers and the first schools in the real sense of  modern education appeared with the support of the great religious settlements from Valcea (first of all, the Vâlcea Diocese, but not only). Within the same premises, the beginnings of some important domains like literature and immunology were born- Monk Filotei’s, from the Cozia Monastery, Internal Religious Rules , the clerical and laic law - The Govora Code of Laws (1640-1641), history - Chesarie from Valcea’s Religious Laws  (1776-1779), Dionisie Eclesiarhul’s Hronograph, Chiriac Râmniceanu’s Chronicle; lexicography - Mardarie Cozianu’s Slavonic-Romanian Lexicon (1649), linguistics (Ienachita Vacarescu’s Observations ann Notes on the Romanian Grammar Rules – Râmnic,1780) etc. The books printed into the Râmnic Diocese Typography have irradiated the light of culture - especially in the 18th century (the “gold century” of Vâlcea) –all over the Balkan Peninsula and even over the South-East Europe, which entitled the historian Nicolae Iorga to call Râmnic “the capital of the typographs”.

Part of these moments and top achievements of this mirific identity space called Vâlcea, has led the Academician Razvan Teodorescu to the opinion expressed during an excellent press conference - The Vâlcea Spirit in the National Culture, which is the substitute for the preface  from this volume, an opinion which could be summarized into one of his sentences: “This Vâlcea spirit is the spirit of the peasant liberty, of the voievodal majesty. Of the fairy-tale phantasy, of the Romanian independence”. And of the polivalent creativity, of course. By the rich data and information it offers, by the illustrations and the other annexes that accompany the text of nearly one thousand pages, the authors of the Enciclopedy have striven for sustaining the conclusion of the famous historian of culture.

 

                                      (Translated into English by Radu ALEXANDRESCU and Emilian FRÂNCU)


R E S U M É

 

Le premier volume (Présentation générale) de l’Encyclopédie du département de Vâlcea s’est proposé de présenter ce département sous tous les aspects: la perspective diachronique et la perspective synchronique. Par rapport à d’autres monographies et histoires consacrées au département de Vâlcea le long des décennies, le présent ouvrage se distingue par un autre type d’approche qui vise la quasi-unanimité des secteurs de la vie économique, sociale et culturelle du département : la géographie, l’histoire ; la démographie et les divisions administratives à travers le temps, l’économie, l’enseignement, la culture, la vie spirituelle (religieuse), la défense de la santé, le tourisme, le sport ; on réserve un espace substantiel aux anciens personnalités et à celles actuelles qui ont contribué et contribuent, tout d’abord, à  l’essor et à la prospérité de cette région. De plus, par rapport à d’autres études monographiques sur le département de Vâlcea, cet ouvrage s’arrête sur plusieurs aspects, tels que: les traits psychologiques et de personnalités des habitants de Vâlcea, les particularités linguistiques (notamment celles lexicales) du patois des habitants, les anthroponymes et les toponymes de cet ancien foyer roumain de culture et de civilisation, l’activité des partis politiques, l’esprit de Vâlcea dans la culture nationale etc.

Les auteurs se sont efforcés de mettre à jour la recherche et la documentation dans tous les domaines, faisant appel à la mémoire des archives, au journalisme et voire à la banque moderne de données, appelée l’Internet, pour offrir aux lecteurs avides de savoir, de nouvelles informations et données, dans une forme de présentation plus concrète et, en même temps attractive, mais en respectant les critères d’un ouvrage au caractère rigoureux, avec les notes de citation de la bibliographie usitée et avec l’appareil scientifique adéquate. À partir de la table des matières de l’Encyclopédie... on peut déduire que, tout le long des années, bénéficiant aussi de data – les formes harmonieuses de relief et les richesses de la terre (forêts étendus, plantes médicinales, arbres fruitiers, chasse, poisson et alii) et du sous-sol (or, charbon, sel, marbre, pétrole, calcaire, mica etc.) –, les habitants de l’espace géographique de Vâlcea ont contribué à l’enrichissement du trésor matériel et spirituel du pays. Sur le territoire du département de Vâlcea, ont eu lieu plusieurs événements importants de l’histoire de la Roumanie, les protagonistes étant souvent les gens de cette région: dans la zone des sous-carpatique des montagnes ont habité les buri – l’un des plus connus tribus daces, dont le foyer politique, militaire, économique et culturel (Buridava) a été identifié à Ocniţa (le village de Cosota); après la chute de la Dace, les conquéreurs romains ont déplacé ce centre en bas, avec quelques km (le village actuel de Stolniceni appartenant à la ville de Râmnicu-Vâlcea); plusieurs princes, commandants et hommes politiques, tels que: Mircea cel Mare (le fondateur du Monastère Cozia), Matei Basarab – « le plus grand fondateur du peuple » (fondateur, parmi autres, du Monastère Arnota), Constantin Brâncoveanu (fondateur du chef-d’œuvre monacal de Hurezi), Tudor Vladimirescu (une partie de sa révolution s’est déroulée sur le territoire du département de Râmnicu-Vâlcea – les Monastères Cozia et Drăgăşani), le général Gheorghe Magheru (l’organisateur du fameux campement de Râureni pendant la révolution de 1848), le général Praporgescu (tombé héroïquement sur le champ de bataille de Câineni, pendant la Première Guerre Mondiale), I. G. Duca, homme politique libéral et ancien premier ministre (attaché profondément à Râmnicu-Vâlcea, non pas seulement par l’activité politique y déroulée, par les voûtes de Măldăreşti ou par le mémorial qui porte son nom, mais aussi par le fait qu’il dort son dernier sommeil à l’église de Urşani-Horezu), le maréchal Ion Antonescu (envoyé pour un laps de temps, en domicile obligatoire au Monastère Bistriţa) etc., ont attaché leur sort et leur activité politique, militaire et culturelle à la région de Vâlcea.

Dans le domaine économique, le département de Vâlcea s’est distinguée par ses qualités brillantes du temps jadis, par l’or exploité de rivières (sous la forme de paillettes) et plus tard, par l’exploitation minière (la Vallée de Stan); par les immenses gisements de sel d’ Ocnele Mari – connues et valorisés depuis l’Antiquité – et par calcaire, la ville de Râmnicu-Vâlcea devenant célèbre – durant la deuxième moitié du XXème siècle – en tant que cité de la chimie; par le charbon découvert dans la zone de Berbeşti-Alunu etc. L’un de plus connus et efficients systèmes hydro-énergétique du pays se trouve sur le territoire de notre département, par l’aménagement des rivières d’Olt et Lotru, ce qui n’assure pas seulement l’énergie électrique nécessaire, mais préserve la région d’inondations catastrophiques qui ont lieu ailleurs.

Le lecteur – du département de Vâlcea, mais surtout celui qui n’en provient pas – y trouve d’informations inédites ou moins connues sur l’esprit chercheur et l’ingéniosité des habitants de Vâlcea, réfléchis dans de nombreuses découvertes: l’invention du stylo et l’établissement/la fixation par écrit d’une grande partie de la terminologie mathématique en roumain (Petrache Poenaru, originaire de Beneşti-Bălceşti), l’introduction obligatoire de la gymnastique en armée et dans les écoles militaires et puis dans toutes les écoles (le général originaire du département de Vâlcea, Ioan Emanuel Florescu, 1863), l’élaboration de la théorie sur la possibilité de la transformation de l’homme en personnalité morale et spirituelle (Dumitru Drăghicescu, originaire de Măciuca), le lancement de la conception cybernético-génétique de l’origine du cancer et de l’hypothèse de l’existence de l’ancestron (en roumain) – génome du vivant (Octavian Udrişte de Călimăneşti: 1962, 1988), l’élaboration de technologies pour la séparation de l’eau lourde, de tritium, de l’azote (académicien Marius Peculea), la projection, la construction et le lancement d’une raquette aérospatiale (Dumitru Popescu de Drăgăşani et son équipe) etc.

Du point de vue de l’architecture religieuse (les Monastères Cozia, Bistriţa, Govora, Arnota, Hurezi) et de celle laïque (les voûtes Greceanu de Măldăreşti, les anciens manoirs des boyards, d’autres bâtiments avouant sur la qualité supérieure de la civilisation du bois), le département de Vâlcea connaît une notoriété bien méritée, non pas seulement sur le plan national, mais aussi – en certains cas – sur le plan international. C’est dans le sport que les habitants de Vâlcea ont obtenu des réalisations notables, au niveau national et mondial, dans plusieurs disciplines et quant au patois des habitants de ce département et à leurs traits psychologiques et de caractère, les auteurs de ce volume démontrent la compétence de ces gens-là dans ces deux domaines, leurs traits saillants.

L’enseignement et la culture du département de Vâlcea ont connu un grand essor tout d’abord par les écoles fondées dans les monastères de cette région qui ont été, dès leur fondation, de véritables foyers de culture, les premières écoles; dans le sens moderne du terme, faisant leur apparition dans l’enceinte et avec l’appui des grandes institutions religieuses de Vâlcea (l’Évêché de Râmnicu-Vâlcea). C’est dans ce milieu qu’ont paru les manifestations de début des importants domaines, tels que la littérature (et l’hymnologie aussi) – Pripealele du moine Filotei du Monastère Cozia, le droit clérical et laïque – Pravila de la Govora (1640-1641) (La loi de Govora), l’histoire – Mineele (Ménologes) de Chesarie de Râmnic (1776-1779), Hronograf de Dionisie Eclesiarhul, La Chronique de Chiriac Râmniceanu ; la lexicographie – Le Lexicon slavo-roumain de Mardarie Cozianul (1649), la linguistique (Ienăchiţă Văcărescu, Observations sur les règles et les buts de la grammaires roumaine, parue à Râmnicu-Vâlcea, en 1780) et alii. Les livres imprimés à Râmnic (dans la typographie de l’Évêché) ont irradié la lumière de la culture – notamment au XVIIIème siècle (le siècle d’or de Râmnic) – dans toute la Péninsule Balkanique et même dans d’autres pays non-balkaniques de sud-est de l’Europe, ce qui a déterminé l’historien Nicolae Iorga à appeler la ville de Râmnicu-Vâlcea la capitale des typographies.

Une partie de ces moments et accomplissements des habitants du mirifique espace identitaire appelé Vâlcea, ont conduit l’académicien Răzvan Theodorescu à exprimer une opinion dans une excellente conférence – L’Esprit du département de Vâlcea dans la culture nationale qui tient lieu de préface du volume, opinion qui pourrait se résumer par une seule proposition : « cet esprit de Vâlcea, c’est l’esprit de la liberté paysanne, de la majesté princière, de la fantaisie dans le récit, de l’indépendance roumaine ». Et de la créativité polyvalente, bien sûr. Par les riches données et les informations fournies, par les illustrations et les autres annexes qui accompagnent le texte de presque une mille de pages, les auteurs de l’Encyclopédie ont essayé de soutenir le plus pertinent que possible la conclusion du renommé historien de la culture.

 

(Traduction en français par Constantin MIHAI)


* Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010. Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.” 


Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Miercuri, 20 Februarie 2019
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 62210 ori Ultima modificare Luni, 27 August 2012 13:08
Ești aici: Home Valcea Valcea Enciclopedia judeţului Vâlcea