Istorie Locala

Marți, 03 Iulie 2012 22:28

Brăila şi monumentele ei

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

 

Pentru localnici, dar şi pentru turiştii străini de oraş a exista şi există o Brăila a centrului şi una a periferiilor, una a construcţiilor ultramoderne şi alta a caselor tradiţionale, toate cu monumentele lor. Între acestea, Bustul împăratului Traian cel mai important a fost şi continuă să rămână bătrânul Danubiu, unul din fluviile cele mai mari ale Europei, monument natural prin care Brăila devine planetară. Străbătând oraşul de la sud la nord, acest univers lichid a atras şi atrage permanent toată lumea autohtonă sau de aiurea, ca un magnet, întocmai ca turnul Eiffel, Parisul.

În rest oraş de legendă, cu vechime seculară, fiică a Dunării, Brăila îmbină trecutul cu prezentul la tot pasul. Fără a fi un oraş muzeu, oraşul are numeroase monumente ce îi conferă un farmec deosebit, şi-1 face pe orice vizitator să se gândească cu plăcere la momentul reîntâlnirii cu el.

Pentru a-i cunoaşte farmecul propunem un număr de trasee rânduite de însăşi geometria unică a oraşului.

1. Traseul parcurilor şi pieţelor publice PIAŢA TRAIAN (Centrul vechi).

Reprezintă de fapt inima oraşului, centrul său vechi, de unde se deschid ca razele soarelui toate străzile oraşului, deci şi principalele noastre trasee.

Piaţa datează din 1833, atunci fiind pavată cu piatră cubică. S-a numit iniţial Piaţa "Sfinţii Mihail şi Gavriil" şi avea o suprafaţă de 11.000 m2. Dintre obiectivele care se găsesc în interiorul său menţionăm: I. Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" - provenită dintr-o veche moschee ce a fost transformată în anul 1832.

Din anul 1923 i s-a adăugat şi clopotniţa actuală prin bunăvoinţa lui Nedelcu Chercea. Este declarată monument istoric, fiind singurul de acest gen din ţară şi al treilea din Europa. În prezent în curs de renovare totală păstrează şi următoarele elemente turceşti: plafonul având în centrul gobecul şi streaşină de lemn prelungită numită sacec. Clădirea fostei moschei datând din 1667 o face să devină cea mai veche clădire a oraşului. Biserica dispune de o icoană din aur a "Sfântului Mihail" donată în anul 1834 de familia im­perială rusă.

II. Monumentul împăratului Traian, amintind de originea latină a poporului nostru, a fost construit din iniţiativa profesorilor liceului, "Nicolae Bălcescu" în anul 1906. Realizator a fost sculptorul Tache Dinu Pavelescu, iar arhitect, Ion Traianescu. Pe monument sunt încastrate trei basoreliefuri care amintesc despre modul de formare al poporului nostru.

III. Ceasul monumental - care reprezintă cel de al doilea simbol al Brăilei, a fost realizat în 1909 de Carol Sakas din Praga. S-a executat prin donaţia Sakas din Praga. S-a executat prin donaţia brăileanului P. Naum-Petre. Ceasul a fost recondiţionat de două ori în 1968 şi 1993. Are o înălţime de 11,5 m.

IV. Fântâna arteziană, nesemnată şi nedatată se bănuieşte însă că există de la începutul secolului (în 1923 era în funcţiune) este realizată din fontă, turnată în stil baroc.

V. Troiţa Revoluţiei - realizată de senatorul de Brăila Ionel Alexandru în 1992.

În parc se mai află arbori, declaraţi monumente ale naturii, dintre care menţionăm: magnolia originară din China, pinul alb din Spania şi merişorul originar din ţinuturile mediterane. În jurul pieţei se găseşte o serie de clădiri care adăpostesc obiective importante cum ar fi: Muzeul Brăilei, Teatrul Municipal "Măria Filotti" şi hotelul "Traian". Muzeul Brăilei, în prezent, în curs de reamenajare, datează din 1881. El avea 22 de săli ce cuprindeau numeroase exponate de valoare istorică şi documentară. În afara materialului arheologic din perioada preistorică, mai menţionăm piesele care ilustrează viaţa şi activitatea unor personalităţi locale.

Teatrul "Măria Filotti" funcţionează într-un palat datând din 1864, numit "Palatul Ionescu". În prezent a fost restaurat după cutremurul din 1977 şi reprezintă o adevărată operă de artă. Este compus dintr-o sală de spectacol cu 396 de locuitori, o sală studio cu 150 locuri şi o sală de recepţie de 120 persoane. Realizează în stil baroc, clădirea dispune de o bogată decoraţie interioară.

Anul acesta va fi organizată aici a X-a ediţie a Concursului International de Canto "Hariclea Darclée" prin pasiunea sopranei de renume internaţional Mariana Nicolesco. Concursul care a reunit mii de spectatori şi sute de concurenţi din numeroase tari ale lumii se bucură de un mare prestigiu în lumea muzicii culte.

Hotelul "Traian" reprezintă cea mai înaltă clădire din oraş şi dispune de 110 camere, cu un total de 220 locuri. A fost realizat în 1972 şi în prezent este în reamenajare parţială. În spatele hotelului se găsea biblioteca oraşului ce poartă numele marelui scriitor "Panait Istrati". Ea a fost transferată parţial în altă zonă, aici rămânând doar sala de lectură. În faţa acesteia se află un mic parc numit "Poligon", în care se găseşte casa artistului Petre Ştefănescu - Goangă, cât şi bustul filozofului Nae Ionescu.

PIAŢA INDEPENDENTEI (Centrul Nou)

Reprezintă noul centru al oraşului, construit în urma sistematizării zonei în anii 1970, el devenind acum locul de promenadă preferat al brăilenilor.

Dintre obiectivele din interiorul său, menţionăm:

I. Palatul politico-administrativ în care se găsesc amplasate: Prefectura judeţului, Primăria municipiului, Consiliului judeţean şi redacţia ziarului "Libertatea". Clădirea a fost realizată în anul 1977, într-un stil arhitectonic modern. Privită de pe Dunăre seamănă cu un vapor.

II. Hotelul "Belvedere", se află în legătură cu sediul administrativ. El cuprinde şi un modern restaurant. Categoria hotelului este de 2 stele, iar capacitatea de 50 locuri.

III. Statuia "Ecaterina Teodoroiu", este o operă a artistului Ionescu

Vara în timpul primului război mondial şi simbolizează eroismul ostaşului român. A fost realizată în anul 1928, din bronz turnat şi are înălţimea de 541 cm. Este amplasată aici din 1974, după ce a fost plimbată prin Calea Galaţi şi parcul Monument. IV Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Se află amplasat în faţa intrării în primăria oraşului. A fost ridicat prin donaţia cadrelor de politeţe din localitate, fiind inaugurat la 24 ianuarie 1991.

V. Monumentul "Revoluţia din Decembrie 1989", reprezintă de fapt o troiţă din metal realizată de navaliştii brăileni în 1990. La bază se află pomeniţi pe o placă de marmură albă toţi eroii-martiri ce şi-au jertfit viaţa pentru libertate, dreptate şi adevăr în acele momente.

VI. Fântâna arteziană în trepte şi pasajul pietonal sunt ultimele din interiorul pieţei. Întregul ansamblu artezian se intitulează "Fântâna luminii" şi a fost finalizat în 1992. Este realizată în întregime din crom de către C. Lucaci şi măsoară 10 m înălţime.

Zona este înconjurată şi de importante edificii publice:

I. Palatul Agriculturii în care se află sediul Direcţiei Judeţene de Agricultură. A fost realizat de arhitectul Ion Mincu într-un stil spe­cific românesc în anul 1925.

II. Casa Tineretului, finalizat în 1994 cuprinde o modernă sală de spectacole cu capacitate de 450 locuri, cât şi o discotecă. În alte săli se află amenajată Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" transferată aici temporar. Înfiinţată în 1881 este una dintre cele mai vechi şi mai mari unităţi de acest gen din ţară, având peste 250.000 de volume, printre care şi ale brăilenilor de renume ca: Anton Bacalbaşa, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, P. Panaitescu - Perpessicius şi bineînţeles ale acelui care îi poartă numele. Într-o aripă a clădirii se află Biroul de Tranzacţii şi Turism, (fostul BTT) care beneficiază de hotelul "Tineret" de 2 stele, cu o capacitate de 50 locuri.

III. Casa Finanţelor - recent finalizată, adună în interiorul ei Direcţia Financiară şi Garda Financiară. În momentul de faţă este printre puţinele clădiri de acest tip din ţară.

IV. Magazinul "Romarta" se află la parterul şi etajul întâi al unui bloc de 8 nivele situat în partea stângă a Palatului Administrativ. Tot aici îşi are sediul şi societatea de turism româno-germană "Traian" (fostul Oficiu Judeţean de Turism).

V. În partea dreaptă a Palatului se află sediul Liceului "Gheorghe Munteanu-Murgoci", care funcţionează din anul 1919 într-o fostă cazarmă militară. În prezent, este în curs de reamenajare, lucrările urmând să fie finalizate în acest an.

Prin faţa acestei pieţe trece Calea Călăraşilor, ce este denumită şi "Calea Soarelui", datorită orientării sale de la est la vest, şi tot de aici se deschide cel mai larg şi monumental bulevard al oraşului, construit în anul 1860, care astăzi se numeşte Bulevardul Independenţei. Parcul "Grădina Mare"

Reprezintă unul dintre locurile de preferinţă ale brăilenilor pentru promenadele zilnice. Suprafaţa este de 66.000 m2. Grădina a fost planificată şi realizată încă de la înfiinţarea oraşului, fiind situată pe o parte a perimetrului cetăţii turceşti. Cel care s-a ocupat de ea a fost primarul Constantin Hepites, ea datând din 1833. Acesta i-a acordat şi prima denumire de grădina "Belvedere", datorită priveliştii minunate cu care desfată ochii vizitatorului spre Dunăre, dincolo de care se profilează Munţii Dobrogei. Din 17 mai 1864 i s-a schimbat denumirea în parcul "Alexandru Ioan Cuza", tot atunci amenajându-se şi un loc permanent pentru o fanfară care să cânte săptămânal. În 1895 este construit castelul de apă, ulterior devenind restaurant cu numele de "Castelul", iar din 1929 sunt construite chioşcul cu muzică şi restaurantul "Cazino". Acest restaurant a fost desfiinţat în 1984 şi transformat în Secţie de Etnografie a Muzeului Brăila. Alături de această secţie se află Casa Memorială "Panait Istrati" inaugurată tot în 1984.

 

Atenţia turistului mai poate fi reţinută în afara frumoaselor alei, împodobite cu diferite statui şi de către ceasul floral unic în ţară, în faţa căruia se găseşte o fântână arteziană datând din anul 1914. În parc sunt amplasate din diferite timpuri busturile a trei scriitori naţionali: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu şi Panait Istrati. Intrarea în parc este străjuită de către Casa Thuringer, în care a locuit Istrati în copilăria sa, datorită faptului că mama sa lucra ca menajeră la această familie. Accesul spre această grădină se realizează uşor printr-o stradă care se desprinde lateral din Calea Galaţi. E vorba de strada Dimitrie Bolintineanu.

Parcul "Monument"

Având aceeaşi vechime cu parcul "Grădina Mare", este - menţionat pentru prima dată în 1833, cu ocazia construirii unui pod pe drumul Călăraşilor în scopul legăturii cu "Monumentul eroilor din 1828". Cu toate că în prezent el nu mai există, denumirea s-a păstrat în memoria localnicilor, parcul fiind denumit multă vreme cu acest nume.

Localizarea monumentului s-a identificat în dreptul intrării în parcul actual. Se ştie că acesta a fost realizat de arhitectul francez Villaye în 1833, şi înfăţişa o spadă cu două tăişuri, aflată pe un soclu, lângă care se găseau doi lei. Edificiul a fost distrus în toamna anului 1916 în urma ocupării oraşului de către forţele Puterilor Centrale. Cei care au considerat că a venit momentul să se răzbune pentru înfrângerea lor din urmă cu o sută de ani au fost tot foştii ocupanţi turci. Având suprafaţa de 90 ha, el este astăzi unul dintre cele mai mari parcuri din România. A purtat o perioadă şi denumirea de parcul "Kiseleff" în amintirea guvernatorului rus Pavel Kiselef care, în etapa Regulamentelor Organice, a condus tara noastră şi s-a îngrijit foarte mult şi de oraşul Brăila. După cel de-al doilea război mondial s-au amenajat în parc, o serie de obiective importante:

  1. I.Muzeul Ştiinţelor Naturii, o secţie a Muzeului Brăila, care prezintă plante şi animale specifice ţinuturilor noastre;
  2. II.

III. Stadionul Municipal cu 30.000 de locuri, a echipei de fotbal "Dacia-Unirea".

IV. Sala sporturilor, cu capacitate de 2.000 de locuri;

V. Liceul cu program sportiv;

VI. Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Pantelimon"

2. Traseul Calea Galaţi

Numită Calea Iaşilor, atunci când s-a reorganizat oraşul în primii ani după eliberarea de sub stăpânirea turcă, ea şi-a schimbat denumirea în cea actuală datorită mai strânselor legături, cu oraşul cu acelaşi nume.

Strada porneşte din centrul vechi, iar primele clădiri sunt pe dreapta. Muzeul Brăilei, care a fost prezentat şi pe stânga, Galeriile de Artă, unde expun diferiţi artişti plastici.

Pe prima stradă, la stânga, str. Polonă, se găsea sediul Ligii Naţionale a Luptătorilor din Revoluţia din Decembrie '89, iar în continuare se află Teatrul de Păpuşi "Cărăbuşi" Brăila, care s-a înfiinţat în 1951. Pe partea dreaptă se află un mic parc, pe locul căruia s-a găsit hanul Carapanu, unde a fost cazat prinţul Unirii în vizita din 1859.

În continuare la intersecţia cu strada Goleşti se afla cinematograf Passalaqua, actual "Central" care cu o capacitate de 1000 de locuri, fusese cel mai mare din Brăila. La intersecţia cu strada Mărăşeşti se afla o clădire acum demodată, unde a fost un important sediu al mişcării sindicale, pe care se află următoarea placă memorială:

"În această clădire, a funcţionat sediul organizaţiei muncitoreşti şi al organizaţiei socialiste locale. De aici au fost conduse acţiunile greviste din anii 1919 şi 1920 ale muncitorilor din Brăila". Înaintând ajungem la intersecţia cu Bulevardul Alexandru Ioan Cuza pe care se află la nr. 102 Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu", ce reprezintă cel mai vechi liceu real din ţară. Datând din anul 1863, de pe băncile sale s-au ridicat mari cărturari şi savanţi, dintre care enumerăm: Gh. Munteanu Murgoci, Ana Aslan, Mihail Sebastian, Panait Cerna etc. Revenind pe traseu, la intersecţia cu Bulevardul Independenţei se află sediul Clubului întreprinderii de Utilaj Greu "Promex" inaugurat în anul 1963. În faţa sa se află statuia lui Iosif Constantin Frimu. Mişcarea proletară a fost foarte puternică până la primul război, în oraş existând numeroase puncte de referinţă. Un alt astfel de punct s-a aflat pe locul blocului nr.3, din Calea Galaţi, unde se găsea Casa Poporului. Continuând traseul ajungem la faimosul pod al Brăiliţei (Mica Brăila), ce face legătura cu cartierul cu acelaşi nume. În cartier se află pe partea stângă Uzina "Progresul", înfiinţată din 1924 sub numele de "Societatea Franco-Română". Ea a produs mii de excavatoare exportate în numeroase colţuri ale lumii. În prezent uzina se află în restructurare, căutându-se diferite soluţii de salvare. Tot în cartier se află şi staţiunea arheologică "Brăiliţa" unde s-a descoperit printre altele şi cea mai mare necropolă din ţară (387 de morminte), datând din preistorie. Ieşirea din oraş se realizează prin cartierul Vidin pe Şoseaua Naţională II B, care face legătura cu oraşul Galaţi aflat la o distanţă de 30 km. De menţionat că din 1992 s-a realizat şi o altă legătură cu Galaţii pe digul Dunării, care re­duce distanţa la jumătate.

3. Traseul Bulevardul Mihai Eminescu

Această stradă reprezintă locul de promenadă preferat al localnicilor, fiind artera care măsoară şi astăzi ca şi în trecut, pulsul comercial al oraşului. Odată cu înfiinţarea oraşului, ea a primit denumirea de Strada Bucureşti, apoi de Kiseleff, de Strada Regală şi apoi Strada Republicii, iar după Revoluţie, autorităţile i-au atribuit numele actual. Clădirile sale, realizate în majoritate în a doua jumătate a secolului trecut, beneficiază de o arhitectură deosebită în stil baroc. Fiind un muzeu în aer liber, autorităţile au declarat-o zonă istorică şi au trecut la conservare prin renovarea ei. Devenind numai pasaj pietonal în care circulaţia vehiculelor este interzisă, strada beneficiază de 30 de jardi­niere şi câteva fântâni arteziene care-i conferă un farmec deosebit.

Plecând din Piaţa Traian spre vest, prima clădire pe dreapta este Teatrul Municipal "Măria Filotti" care a fost prezentat. Înaintând pe partea stângă la cinematograful "Lyra" se află sediul Societăţii Muzicale "Lyra" care are o orchestră filarmonică deosebită. Urmează pe aceeaşi parte, o clădire cu 7 etaje numită Casa Modei, care reuneşte pe artiştii locali în domeniul confecţiilor şi tricotajelor. În faţa clădirii se află bustul "Anei Aslan". Pe partea dreaptă, pe o străduţă laterală, numită Petru Maior, se află o biserică datând din 1872. Ea se numeşte "Sfinţii Petru şi Pavel" şi este construită în stil bizantin. Pe aceeaşi străduţă, dar înaintând din partea stângă a străzii Eminescu se află Sinagoga Brăilei. Realizată în perioadă interbelică, când la Brăila erau mii de evrei, mai este frecventată doar de câteva zeci de persoane. Ceva mai departe se află vechea arenă de box a oraşului, celebră în timpul fraţilor Calistrat şi Simion Cuţov. Ajungând la intersecţia cu b-dul Cuza pe stânga se află cinematograful "Popular" iar pe dreapta magazinul "Winmarkt".

Acesta are suprafaţa de 10.000 m2 şi este cel mai mare spaţiu comercial al oraşului. A fost ridicat în anul 1978 într-un stil modern. Pe partea stângă a intersecţiei cu b-dul Cuza se află biserica "Înălţarea Domnului". Ea a fost ridicată de imigraţia bulgară pe la mijlocul secolului trecut. În curtea bisericii se află un monument care aminteşte următoarele:

"Pe acest loc s-a aflat casa unde în 1869 emigranţii bulgari au pus bazele Academiei bulgare de ştiinţe". Ea a fost inaugurată în 1969. Dintre bulgarii, care se remarcă menţionăm pe: Hristo Botev şi Ivan Vazov. Despre primul aflăm că a locuit într-un han numit "Ceapâru", care a existat prin anii 1960 la intersecţia cu B-dul Independenţei. În acest loc, unde se află acum blocul A, o placă comemorativă aminteşte: "Pe acest loc a fost casa memorială Hristo Botev, poet şi revoluţionar, care a locuit în Brăila în perioada 1869-1871". Hristo Botev şi alţi revoluţionari au reuşit să captureze în anul 1871 vasul austriac Radetzky, pornind într-o campanie de eliberare a ţării sale. În ciocnirea de la Vrata cu trupele imperiului otoman, el a murit eroic în luptă, înaintând spre vest ajungem la "Piaţa Centrală" unde se află halele oraşului. Clădirile halelor au fost ridicate în 1920 de primărie. Pe partea dreaptă se găsea uzina "Laminorul" cunoscută în trecut sub denumirea de IMD, o puternică întreprindere cu profil laminat. Pe stânga se află cartierul Obor, care aminteşte de vechiul obor de cereale, ce se afla în aceste locuri. Trecând peste calea ferată, şoseaua îşi schimbă denumirea în Râmnicu Sărat. Şoseaua face legătura cu oraşul Râmnicu Sărat aflat la 56 km. de Brăila.

4. Traseul Calea Călăraşilor

Reprezintă una din străzile care şi-au păstrat denumirea de la înfiinţarea oraşului. Ea străbate oraşul de la nord la sud şi începe din Piaţa Traian, intrarea fiind flancată de băncile: BCR şi Banc Post, în curs de reamenajare. Pe strada Rubinelor se află Universitatea "Constantin Brâncoveanu". Singura de acest gen din Brăila. Universitatea a fost înfiinţată de un grup de profesori universitari de la Academia de Studii Economice Bucureşti, în frunte cu Alexandru Puiu. Clădirea a fost finalizată în 1997, până atunci ea a funcţionat în localul unei foste şcoli. Acreditată de stat, ea are mai multe profile economice. Imediat pe stânga se află sediul Băncii Naţionale a României, inaugurat în 1888. Peste drum se află Biserica Buna Vestire (Biserica Greacă). Ea a fost construită cu ajutorul coloniei greceşti din Brăila, lucrare aprobată de domnitorul Cuza şi finalizată în 1872. Stilul este bizantin cu elemente renascentiste, planul fiind realizat de arhitectul A, Ioanidis din Brusa. Dimensiunea de 43x22 metri aminteşte de Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, cu care se aseamănă. Biserica are fresce de Ghe. Tattarăscu, care a pictat şi cu­pola, iar naosul a fost început în 1901 de pictorul Kioreys şi finalizat în 1946 de pictorul Belizarie. La intersecţia cu strada Vapoarelor, pe locul sediului Pancronex, s-a aflat sediul Poştei Brăilei, care în 1828 avea 36 de cai. La stânga, pe strada Campiniu, se află Spitalul de Copii construit în 1940 şi lângă el Liceul Teoretic "Nicolae Iorga", inaugurat în 1940. În continuare, pe dreapta, se află filiala Arhivelor Statului, mutată recent în strada Plevnei şi care adăposteşte toate documentele de la 1828 încoace. La prima intersecţie, pe strada Şcolilor, se află prima şcoală din oraş înfiinţată de Ioan Penescu. Aici se află următoarea noul sediu al Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială, inaugurat în 1996.În continuare pe strada Justiţiei, la nr.2, stradă care intersectează Calea Călăraşilor în acelaşi loc cu strada Şcolilor, se află singura casă turcească conservată din oraş. Fiind monument de arhitectură clădirea conţine elemente tipice: "saceacul", adică streaşină prelungită; "gobecul", adică tavanul din lemn decorativ pe motive orientale şi inscripţie: "Ion Penescu, întemeietorul primei şcoli şi tipografii din Brăila. Animator al oraşului în perioada 1832-1844".

Scoală, acum adăposteşte Casa Corpului Didactic din Brăila. Lângă ea se află catedrala oraşului cu hramul "Sfântul Nicolae", care este şi patronul spiritual al oraşului. Ea a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi în anii 1860-1865. Având un stil ce îmbină elementele bizantine cu cele gotice, ea are formă de navă cu altarul semirotund. Pe stânga, lângă fostul sediu al Arhivelor Statului se află modernul sediu al Băncii Comerciale Române, inaugurată în 1994, iar alături, fundaţia din stejar afumat. Are o vechime de cel puţin 150 de ani.

Tot pe Călăraşi se află şi fostul sediu al Prefecturii reamenajat în 1992, aici aflându-se acum localul Facultăţii de inginerie Brăila. Trecând pe lângă mai multe magazine se ajunge la Palatul Justiţiei construit în anii '80. Apoi, traversând Piaţa Independenţei despre care am relatat înainte, ajungem la Spitalul Municipal, construit în 1884. Mergând în continuare pe lângă sediul Societăţii de Construcţii "Concivia", la intersecţia cu strada Franceză, la stânga, pe această stradă, se ajunge la Uzina de Apă, construită în 1891. La intersecţia cu Bulevardul Dorobanţilor, intersecţie modernizată în anii 1990-1992 s-a început construcţia catedralei oraşului, intitulată Catedrala Eroilor, ea fiind închinată celor care şi-au jertfit viaţa în Revoluţie. Aici, pe strada Fabricilor se află mai multe unităţi economice cum ar ti: Combinatul de Prelucrare a Lemnului, Fabrica de Chibrituri şi Fabrica de Ciment "Stânca". Pe cealaltă stradă, a Celulozei se află Şantierul Naval Aker. Aici s-a realizat prima navă de pescuit oceanic din România. Odată cu intersecţia, Calea Călăraşilor se bifurcă spre dreapta în DN 2B Brăila-Bucureşti, iar înainte în DN 21 Brăila-Călăraşi. Înaintând ajungem în modernele cartiere Viziru I, II, III, adevărate mini oraşe, având blocuri de 10 etaje. Pe partea dreaptă se află monumentul caporalului Vasile Muşat. Executat din bronz, în anul 1927, de către artistul D. Bârlad, monumentul îl surprinde pe erou în luptele de la Oituz din 1917, cu un singur braţ, celălalt fiindu-i smuls de un obuz. În parcul înconjurător şi-au pierdut viaţa în zilele Revoluţiei, mai mulţi militari şi civili. Pe partea stângă în faţa unităţii se află amplasat un alt monument realizat de sculptorul S.D. Lysitis. Pe placa comemorativă se află scris: "Eroilor regimentului 78 infanterie, morţi pe câmpul de glorie şi onoare pentru înfăptuirea României Mari".

La următoarea unitate militară, tot pe stânga, se află amplasat bustul lui Matei Basarab. A fost inaugurat cu ocazia construirii noului local al unităţii în anul 1980. Ieşind din oraş, la kilometrul 5 pe stânga, se află staţiunea balneară Lacu Sărat, iar la km 10 se află platforma Combinatului Chimic de Celuloză şi Hârtie, complex economic aflat în plin proces de restructurare. Prin DN 21 se face legătura cu Slobozia (90 km) şi Călăraşi (150 km).

5. Traseul străzii împăratul Traian

Veche la fel cu oraşul, această stradă a fost tăiată în faleza înaltă reprezentând unul dintre principalele vaduri. Coborând spre port în direcţia est, aceasta este străjuită la ieşirea din Piaţa Traian, de clădirea restaurantului "Europa" pe dreapta şi hotelul "Traian" pe stânga. În continuare se află pe partea dreaptă sediul Flotei de Dunăre "Mihail Kogălniceanu". Ajungând în port pe stânga se află sediul Navromar în care sunt găzduite numeroase societăţi, iar pe dreapta este clădirea gării fluviale construită la sfârşitul secolului trecut. Pe faţada acesteia se află următoarea placă memorială:

"Această placă a fost dezvelită în amintirea evenimentelor petrecute în anul 1848, când revoluţionarii moldoveni, arestaţi şi trimişi sub escortă, printre care şi viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, au reuşit să fugă, găsind sprijin în rândul populaţiei brăilene".

Se cunoaşte că revoluţionarii: Vasile Alecsandri, Manolache Costache, V. Ghica şi Alexandru Ioan Cuza au fost arestaţi în aprilie 1848, la ordinul lui Mihail Sturza. Ei urmau să fie transportaţi la Constantinopol pentru a fi condamnaţi, reuşind să fugă de sub escortă în portul Brăila şi s-au refugiat la consulatul englez aflat pe strada împăratul Traian. S-a aranjat cu revoluţionarii brăileni să fie transportaţi pe o corabie engleză, transportul realizându-se în secret, deoarece autorităţile poliţieneşti le dăduseră de urmă şi păzeau clădirea consulatului. Cu ajutorul sacagiilor, ei au fost transportaţi într-un butoi până în port, de unde s-au îmbarcat în secret pe corabie. După aceea, pe Dunăre şi apoi prin Banat, vor ajunge să participe la Marea Adunare de la Blaj din luna mai 1848. Ulterior, cu ocazia trecerii sale pe la Brăila, în februarie 1859, domnitorul Cuza a elogiat sprijinul local. De la gara fluvială, pe malul Dunării se întinde într-o parte şi alta faleza acesteia şi un ansamblu de cheiuri, dane silozuri şi magazii. Ele s-au finalizat în ultimul deceniu al secolului trecut fiind construite de către inginerul Anghel Saligny. Cheiul are 7 km lungime şi dispune de 20 km de cale ferată. Astăzi, multe dintre magazii s-au demolat pentru a face loc "Zonei Libere" Brăila, inaugurată în 1996. În partea dreaptă a gării fluviale se află Tipografia şi alături, fosta moară "Violatos". Astăzi lipsită de echipamentul care a fost furat de trupele sovietice, adăposteşte sediul mai multor firme. Tot în zonă sunt amplasate o serie de compoziţii sculpturale moderne, dintre care se remarcă "Curcubeul" de Virgil Mihăiescu. Faleza ajunge trecând pe lângă ştrandul şi orăşelul copiilor, la modernul centru nou din Piaţa Independenţei.

6. Trasee prin cartierele oraşului

Făcând turul oraşului, de la est la vest, primul cartier aflat chiar lângă malul Dunării, dar în curs de dispariţie, este Comorofca. Locuit de către pescarii lipoveni, el a devenit celebru prin faptul că aici se năştea la 11 august 1884 Panait Istrati. Zona va fi prezentată pitoresc în diferitele povestiri despre Brăila. De aceea în 1962 regizorul francez Henry Colpi a turnat aici filmul "Codin", după povestea cu acelaşi nume de Panait Istrati. În continuare se află cartierul Brăiliţa care este despărţit de oraş printr-un pod cântat de lăutarii locali. Zona se remarcă, în afara staţiunii arheologice cu acelaşi nume şi a întreprinderii "Promex", prin modernele cartiere Vidin şi Progresul. Ajungând în partea de vest dăm de cartierul Chercea. Este cel mai vechi cartier existând şi la sfârşitul secolului trecut, fiind despărţit de oraş prin calea ferată. Aici se află Biserica "Sfânta Mina" în subsolul căreia se află busturile a doi cetăţeni de vază ai Brăilei, Nedelcu şi Ana Chercea. Acestea sunt importante prin autorul lor, care este sculptorul Frederic Storck, ce le-a lucrat în anul 1928. În fata bisericii se află un monument al eroilor primului război mondial. El a fost executat de C. Vinarette în 1936 şi reprezintă un vultur din bronz, pe un soclu de marmură. Vulturul se află situat pe o sferă din bronz realizată în atelierele lui V. Răscanu, din Bucureşti. Trecând calea ferată întâlnim cartierul Obor lângă care se găseşte cimitirul "Sfântul Constantin". În interiorul acestuia se află mai multe obiective de importanţă istorică:

1. Bustul lui Ion Suliotti, fost primar al Brăilei, se remarcă prin autorul lui, sculptorul Ion Georgescu, cel mai mare artist român de acest gen al secolului trecut.

2. Bustul lui Nicolae Perlea, realizat din bronz, îl are ca ajutor pe maestrul Dimitrie Paciurea.

3. Cimitirul cuprinde şi "Cimitirul Eroilor". Aici se află un monument amintind de cei 1307 eroi brăileni, morţi pe front în 1917. pe o plăcuţă se află cuvintele: "Moartea lor este viaţa noastră. Omagiul celor 1307 oseminte ale eroilor morţi în 1917 în Moldova şi reînhumaţi în cimitirul eroilor din Brăila în 1938".

5. Monumentul comisarului erou Alexandru Popovici, despre care am amintit. Lucrarea reprezintă o cruce de piaţă, realizată de sculptorul Panait Maina, care cuprinde următoarea inscripţie: "În acest loc, la 22 iulie 1917, comisarul Alexandru Popovici a fost executat de trupele duşmane, purtându-se ca un erou pentru neam".

6. Monumentul soldaţilor italieni. Peste 2000 de prizonieri italieni din primul război mondial, au murit în lagărul de lângă Brăila. El a fost ridicat în 1921 şi pe o plăcuţă sunt înscrise în limba italiană următoarele cuvinte: "Glorie prizonierilor de război italieni, morţi aici la Brăila, necunoscuţi de nimeni în timpul ocupaţiei germane şi un gând pios fraţilor români îngropaţi în acest loc, printre eroii lor naţionali."

7. Monumentele eroilor ruşi din războiul din 1877-78 şi al eroilor sovietici din al doilea război mondial.

8. Placa memorială Nicolae Vogoride. Fostul domn al Moldovei, a decedat în anul 1863, la Brăila. Placa cuprinde următorul text: "Supt această placă grea zace prinţul Nicolae Vogoride, săvârşit din viaţă la 1863, aprilie, 12, în al patruzeci şi şaptelea an al vârstei sale".

9. Monumentul Moise Groza, erou din 1877. Iată cele mai interesante locuri, din cartierele Brăilei. Menţionăm că pe raza oraşului, se mai găsesc răsfirate o serie de locuri interesante, marcate cu semne distinc­tive prin grija localnicilor.

Menţionăm câteva dintre acestea:

1. Bustul Anei Aslan - situat la intersecţia străzii cu acelaşi nume, cu strada Mihai Eminescu. S-a inaugurat în 1997.

2. Placa memorială Constantin Hepites, pe clădirea cu nr. 1 a străzii cu acelaşi nume. Pe ea se menţionează: "Aici a fost casa în care a locuit Constantin C. Hepites, primul medic al carantinei din Brăila şi întemeietorul primei farmacii din ţara noastră". A fost instalată în 1968 cu ocazia a 600 de ani de atestare documentară a oraşului.

3. Placa memorială "Anton Bacalbaşa" aflată pe strada Teatrului nr. 14, instalată tot cu acelaşi prilej, ea menţionează: "Pe acest loc a fost casa în care a locuit Anton Bacalbaşa, scriitor şi ziarist militant al mişcării socialiste din România".

4. Placa memorială "Dumitru Panaitescu - Perpesicius" aflată pe frontispiciul Casei Memoriale "Perpessicius", din str. Cetăţii numărul 78 care aminteşte: "În această casă s-a născut şi a trăit Dumitru Panaitescu - Perpessicius, poet, critic şi istoric literar, personalitate proeminentă a vieţii culturale româneşti, între 1891-1971".

5. Placa memorială "Gheorge Munteanu Murgoci" afişată pe frontispiciul liceului "Nicolae Bălcescu" din anul 1963.

6. Cetatea turcească şi subteranele sale secrete. Încă de la cucerirea Brăilei în 1540, turcii au început construcţia unei puternice cetăţi din cărămidă şi piatră. Cele mai vechi planuri păstrate datează din 1790 şi au aparţinut unui austriac Johan von Vermatti care prezintă cetatea, fără nici o referire la subteranele secrete, care nici până astăzi nu sunt cunoscute în întregime.

Cetatea cuprindea cinci incinte cu ziduri şi bastioane puternice ce puteau adăposti până la 10.000 de ostaşi. Perimetrul cetăţii era cuprins între străzile actuale: Bulevardul Cuza, Bulevardul Panait Istrati şi faleza Dunării. În privinţa subteranelor, adevărate catacombe, acestea aveau dimensiuni deosebite: lăţimea de 7 m, înălţimea de 4,75, ele aflându-se la adâncimea de peste 3 m. Erau realizate ca şi cetatea din ziduri din cărămidă arsă. Pe drept cuvânt se putea spune că turcii puteau să le parcurgă călare!

Lungimea variază între câteva sute de metri şi 12 km, toate pornind din inima cetăţii, situată astăzi în perimetrul străzii Cetăţii cu Citadelei. Se cunosc până în prezent doar cinci reţele subterane: Prima pornea de la punctul sus amintit, punct care prin 1890 era încă ferecat cu un grilaj de metal pentru a se împiedica pătrunderea curioşilor şi posibilitatea de a se rătăci în ele şi îşi are capătul în latura de est a actualului parc Grădina Mare.

Ieşirea a fost zidită, starea în care se află şi astăzi. Al doilea tunel începea din acelaşi loc şi îşi avea capătul deasupra parcului aflat pe partea strânsă a străzii împăratul Traian. În 1930, ieşirea din tunel era blocată cu o poartă de metal. O altă subterană se îndreaptă pe sub Bulevardul Cuza spre nord-vest, în timp ce o a patra trecea pe sub strada Sulina (actuala Panait Istrati) şi se îndrepta spre vest trecând pe sub cartierul Chercea. Ea îşi avea ieşirea tocmai la 12 km de oraş lângă comuna Siliştea, unde turcii aveau un punct înaintat de observaţii, cunoscut de localnici sub numele de Movila Nazârului.

Ultima pornind din acelaşi loc, ieşea în malul înalt al Dunării în dreptul Bulevardului Independenţei. Prin ieşirile ultimelor două tunele cu mult în afara oraşului se permitea ori o retragere secretă din cetate în caz de pericol, ori un atac prin surprindere prin căderea în spatele eventualului asediator al cetăţii. Sunt date care demonstrează că au fost folosite ambele procedee. Astfel în timpul asediului din 1770, folosindu-se ultima subterană la capătul căreia noaptea au fost aduse mai multe corăbii, turcii s-au salvat fugind pe Dunăre, spre cetatea Silistrei. Fuga a fost observată în zori, dar era prea târziu, corăbiile fiind mult prea departe. În prezent, o porţiune din această reţea, serveşte drept loc de depozitare a butoaielor cu vin a societăţii " Vinalcool" S. A. Brăila, găsindu-se în strada Cetăţii, nr.43.

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Marți, 01 Martie 2005
  • Localitate: Braila
  • Creator: Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: <p>Articolul face parte din volumul "Brăila monumentală", Editura Dunărea, Brăila, 2005 şi face o trecere în revistă a principalelor trasee, monumente, parcuri sau clădiri din oraşul Brăila</p>
  • Editor: Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila
  • Contributor: Alexandru, Ionel Ştefan
  • Tip: audio
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: romana
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 44620 ori Ultima modificare Miercuri, 18 Iulie 2012 14:09
Mai multe din această categorie: Biserici ortodoxe brăilene dispărute »
Ești aici: Home Braila Braila Brăila şi monumentele ei