Istorie Locala

Dumitru Bondoc

 

Ctitorită în anul 1492 de către marele boier oltean, banul Barbu Craiovescu, Mănăstirea Bistriţa Olteană s-a afirmat secole de-a rândul ca unul dintre cele mai puternice focare de cultură din Ţara Românească şi chiar din toate teritoriile locuite de români. Este documentat faptul că pe întreg parcursul veacului al XVI-lea a fiinţat în acest mare centru monahal o Şcoală de cultură slavonă,[1] care avea ca năstavnici[2] călugări cărturari de prestigiu, precum egumenii Macarie şi Misail sau ierodiaconul Teofil şi al cărei strălucit produs a fost însuşi voievodul Neagoe Basarab, nepotul Craioveştilor, care a lăsat moştenire culturii române monumentala operă de pedagogie creştină Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Şcoala slavonă a fost bine reprezentată şi printr-o serie de scriitori şi copişti formaţi în mănăstire, precum Iacob monahul, Stan logofătul şi grămăticii Dragomir şi Dieniş.

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Afişez elemetele după tag: Mari copíști ai mânăstirilor vâlcene ieromonahul Ioachim Bărbătescu de la Mănăstirea Bistrița (17481810)