Istorie Locala

Vineri, 21 Septembrie 2012 13:12

Scurtă istorie a Clujului

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Dezvoltarea oraşului. Aspecte urbanistice şi edilitare

 (1316-1987)

 

 

1316

Începe construcţia Bisericii Sf. Mihail. Cetăţenii dorind o biserică corespunzătoare importanţei oraşului lor, s-a ridicat un lăcaş de cult, care a devenit a doua clădire gotică din Transilvania, ca mărime. Construcţia s-a finalizat în anul 1444.

1362

Începe menţionarea documentară a denumirii diferitelor străzi ale oraşului. Documentele menţioneză, în anul 1362, Platea Pontis (str. Regele Ferdinand de azi), apoi la 1372, Platea Mager Utcha sau Platea Ungaricali (Bulevardul 21 Decembrie 1989) etc.

1367

Clujul îşi sporeşte domeniul, ca urmare a daniei regelui Ludovic I de Anjou, prin înstăpânirea asupra Feleacului, un sat românesc (villa olachorum Felek), care va rămâne în prorpietatea oraşului până la mijlocul sec. al XIX-lea. Limitele posesiunilor oraşului se întindeau până la satele Vâlcele, Rediu, Gheorgheni, Sopor, Aiton, Pata, Sânicoară, Apahida, Someşeni, Chinteni, popeşti, Lom, Cordoş, Baciu, Tăuţi, dar oraşul a deţinut proprietăţi şi la distanţe mai mari, Liteni, Săcele, Filea de Sus, Filea de Jos sau Mărtineşti.

1397

Este amintită pentru prima dată capela sau mica biserică Sf. Iacob, la sud de Biserica Sf Mihail aflată în construcţie. În cursul secolelor XVI-XVII aceasta a fost folosită alături de Biserica Sf. Mihail, pe rând, de comunitatea maghiară, apoi săsească, pe baza unor înţelegeri

1405

În temeiul privilegiului din 2 iulie 1405 acordat de regele Sigismund de Luxemburg, oraşul este ridicat la rang de oraş liber regal şi se permite împrejmuirea cu un nou brâu de ziduri de apărare, cam de patru ori mai mare în raport cu cel anterior, a teritoriului mărit al oraşului. Noile fortificaţii au fost ridicate pe tot parcursul secolului al XV-lea şi începutul celui următor, cuprinzând în interiorul lor o suprafaţă de 45 de ha. Zidurile erau construite din blocuri mari de piatră, aveau creneluri şi metereze, balcoane de strajă, şi coridoare de apărare. La intervale aproape egale erau ridicate contraforturi şi turnuri de apărare, unele îndeplinid rolul de porţi ale oraşului. Au fost ridicate 18-22 de turnuri de apărare, respectiv porţi, întreţinute şi apărate de membri ai diferitelor bresle

1440

 În aceşti ani, sau puţin înainte de aceştia,  s-a ridicat Casa Matia (str. Matei Corvin nr.6), în care s-a născut Matia Corvin

1442

Începe construcţia bisericii şi a mănăstirii dominicane (franciscane) din Piaţa Veche (azi a Muzeului). Pe locul acesteia s-a aflat, în centrul vechii cetăţi, cea mai veche biserică a Clujului, construită în sec. al XI-lea, distrusă la 1241, în timpul invaziei mongole. În a doua parte a sec. al XIII-lea a fost construită o biserică în stilul romanicului târziu, care era biserica parohială a oraşului. Cu construcţia Bisericii Sf. Mihail, această a fost dată călugărilor din ordinul dominican, care au început construcţia clădirii mănăstirii şi reconstrucţia bisericii în stil gotic

1450

În jurul acestui an începe construcţia clădirii Parohiei catolice din Piaţa centrală (Piaţa Unirii de azi), una din cele mai vechi clădiri din Cluj

1453

S-a prefigurat sistemul stradal al oraşului. Potrivit registrului de dări existau 25 de străzi sau uliţe locuite de maghiari şi alte câteva locuite de populaţie germană şi românească. Numele derivau de la anumite particularităţi, de la ocupaţiile oamenilor, de la locuitori: Uliţa Podului, Uliţa Lungă Dinăuntrul Zidurilor, Uliţa Mijlocie, Uliţa Lupilor, Uliţa Sibiului, Uliţa Olarilor, Uliţa Cărbunelui, Uliţa Ungurilor, Uliţa Românilor, Uliţa Turzii, Uliţa Nouă etc.

1486 

Începe construcţia Bisericii minorite (reformate) cunoscută şi ca “Biserica lui Matia” din str. M. Kogălniceanu de azi. Construcţia a fost finalizată în anul 1516

1489

Un incendiu pustieşte oraşul, arzând şi Biserica Sf. Mihail

1508

Biserica abaţiei de la Cluj-Mănăştur este mărită, fiind prevăzută cu două turnuri

1534

Începe prima etapă de construcţie a casei cunoscută şi drept casa Wolphard-Kakas (Piaţa Unirii, nr.31), una din cele mai semnificative clădiri renascentiste ale Clujului.

1541

Clujul devine “civitas primaria”, centru politic al Principatului Transilvaniei

1545

Protestanţii distrug altarele Bisericii Sf. Mihail şi le ard în Piaţa centrală. De atunci şi până în anul 1716, biserica a aparţinut diferitor biserici protestante, după care revenit în posesia romano-catolicilor.

1556

În 15 martie, dominicanii sunt alungaţi din Piaţa Veche, oraşul demolând altarele şi amenajările interioare catolice din interiorul bisericii

1557

Cimitirul Bisericii Sf. Mihail a fost înconjurat cu un zid înalt de piatră pentru a asigura liniştea celor înmormântaţi aici

1558

Se introduc conductele de apă potabilă, din trunchiuri de brad perforate

1560

În jurul zidurilor care împrejmuiau biserica Sf. Mihail au fost construite bodegi şi spaţii comerciale

1565

Giovanandrea Gromo descria Clujul ca “un oraş comercial mare şi bogat, bine clădit, cu puternice şi străvechi ziduri şi numeroase turnuri. În afara centurii murale a acestui oraş se găsesc trei suburbii: una la sud cu o întindere de peste o milă, a doua spre nord-vest, întinsă pe două mile bune, a treia spre răsărit, destul de întinsă, dar mai mică decât celelalte două. Aceste trei suburbii au în cea mai mare parte case de lemn şi una e locuită de saşi, a doua de unguri şi a treia de români. Întregul oraş este clădit din piatră, cu cele mai frumoase case şi străzi”.

1580

La capătul srăzii Podului, azi Regele Ferdinand, în faţa Porţii Podului s-a construit un pod de piatră peste Canalul Morii

1585

La 11 martie se decide deschiderea unui nou cimitir, Cimitirul Házsongárd (Cimitirul Central) de mai târziu

1596

Un fulger a lovit biserica abaţiei Cluj-Mănăştur

1614

Consiliul oraşului adoptă o hotărâre privind construcţia podului Someş

1617

Prima reprezentare păstrată a Clujului, gravura lui George Haufnagel realizată pe baza picturii artistului belgian Egidius van der Rye

1627

Un fulger a produs explozia prafului de puşcă din depozitul din turnul sud estic, întreţinut de breasla croitorilor. Bastionul Croitorilor a fost reconstruit în intervalul 1927-1629.

1638

Începe reconstrucţia bisericii reformate (fostă minorită) cunoscută şi ca “Biserica lui Matia”, din strada M. Kogălniceanu, care a fost devastată în anul 1603 şi distrusă de explozia prafului de puşcă depozitat în turnul Croitorilor în anul 1627.

1650

Este reconstruită în stil renascentist Casa Sfatului Orăşenesc, pereţii acesteia fiind ornamentaţi cu figuri simbolice şi 60 de maxime latineşti cu caracter moralizator şi educativ

1655

Un incendiu a pustiit trei sferturi din casele oraşului. Acoperişurile din stuf şi paie au favorizat extinderea rapidă a incendiului, fapt pentru care, la scurt timp după aceasta, statutele oraşului au prevăzut angajarea a două persoane pentru supravegherea acoperişurilor

1657

Încep reparaţiile la zidurile de apărare şi bastioane (până în anul 1659)

1660

Sunt menţionate 88 de nume de uliţe sau străzi

1689

Sunt distruse 34 de case într-un incendiu

1691

Din acest an datează prima hartă a Clujului

1697

La 6 mai, un incendiu a pustiit două treimi din casele oraşului

1702

Imperialii consolidează zidurile şi bastioanele oraşului

1703

Oraşul avea 363 de case, din care 201 de piatră şi 162 case de lemn

1716

Din acest an şi până în anul 1735, se construieşte Cetăţuia care găzduieşte garnizoana imperială

1718

Începe construcţia Bisericii Piariste din Str. Universităţii, în stil baroc,  prima biserică catolică construită în Transilvania după victoria Reformei în sec. al XVI-lea, de către iezuiţi. Construcţia a fost finalizată în anul 1724. În anul 1776, biserica a intrat în posesia Piariştilor

1724

Este introdusă poşta la Cluj

1728

Începe reconstrucţia barocă a Bisericii franciscanilor (fostă dominicană) finalizată cu ridicarea turnului. Lucrarea a fost finalizată în anul 1745, când a avut loc şi sfinţirea bisericii.

1730

Este demolată biserica Sf. Iacob, care se afla pe latura sudică a Bisericii Sf. Mihail, afectată serios de un incendiu izbucnit în anul 1697

1735

Se construieşte un nou pod peste Someş (“Podul nemţilor”)

1744

Se construieşte turnul baroc al Bisericii Sf. Mihail

1744

Kornis Antal şi soţia sa au comandat ridicarea statuii Maria protectoare, în amintirea epidemiei de ciumă, în mica piaţă de la capătul străzii Universităţii (statuia e situată azi în spatele Bisericii Sf. Petru de pe strada 21 Decembrie 1989).

1747

În amintirea epidemiei de ciumă care se abătuse asupra oraşului în urmă cu opt ani, parohul clujean Biró János a ridicat în faţa bisericii Sf. Mihail din Piaţa Unirii de azi, portalul împodobit cu statui. Acesta a fost mutat ulterior în faţa Bisericii Sf. Petru de pe Strada 21 Decembrie 1989 de azi.

1750

Oraşul avea 1156 de case dintre care 563 erau “intra muros” şi restul de 593 “extra muros”

1774

Începe construcţia Palatului Bánffy, considerată cel mai important monument laic baroc din întreaga Transilvanie. Clădirea, ridicată pe latura de răsărit a Pieţei Unirii de azi, a fost finalizată în anul 1786.

1789

Se decide ca cetăţenii să construiască pe o lăţime de două braţe de la zidurile caselor, trotuare

1790

Începe demolarea zidurilor oraşului care îşi pierduseră importanţa militară şi parcelarea terenurilor de lângă acestea

1790

Sub supravegherea inginerului Friedrich Thallinger începe amenajarea străzilor şi demersurile de amenajare a Pieţei Centrale. A început pietruirea străzilor, înlocuindu-se vechea podea de grinzi şi scânduri, cu piatră.

1790

Începe construcţia Palatului Teleki. Construcţia ridicată în stilul barocului târziu, cu câteva elemente clasiciste, a fost finalizată în anul 1795. Este unul dintre cele mai frumoase palate nobiliare baroc ale Clujului.

1791

Începe construcţia Bisericii unitariene de pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989. Construcţia ridicată în stilul barocului târziu, în care se regăsesc şi elemente clasiciste, dar şi de rococo, a fost finalizată în anul 1796

1795

Începe construcţia Bisericii Ortodoxe din deal, de pe actuala stradă a Bisericii Ortodoxe. Construită în stilul barocului târziu, a fost finalizată şi sfinţită în anul 1796

1798

Este pustiită de incendiu o parte a oraşului

1801

Se reconstruieşte podul pentru uzul garnizoanei din Cetăţuie

1803

Este sfinţită prima biserică greco-catolică în str. Ioan Bob de azi

1811

Începe construcţia clădirii Teatrului din strada Kogălniceanu de azi (Farkas utca), inaugurată în anul 1821

1812

S-a înfiinţat o grădină populară în grădina Haller de pe calea Mănăştur

1822

Se execută o nouă pavare cu pietre a străzilor principale ale oraşului, cu contribuţia populaţiei şi după planul inginerului Thallinger

1823

Începe construirea Podului Mare de peste Şomeş (Vereshid), lucrare finalizată în anul 1824

1826

Este inaugurat iluminatul public

1827

Se încheie construirea drumului peste Feleac

1827

Începe amenajarea Parcului Central (pe locul numit atunci Dealul Furnicilor)

1827

Începutul iluminatului public al zonei centrale a oraşului, cu 247 de felinare fixe, păzite de 34 de lampagii

1829

Se finalizează construcţia clădirii Bisericii luterane, începută în anul 1816

1829

Se pune piatra de temelie pentru construcţia Bisericii reformate „cu două turnuri” din str. 21 Decembrie de azi [Külső Magyar Utca]. Construcţia a fost finalizată în anul 1851

1830

Strada  Podului [Híd Utca] de atunci, este pustiită de un incendiu

1831

În urma începerii acţiunii de demolare a fortificaţiilor, zidurilor şi bastioanelor oraşului şi umplerea şanţurilor, au apărut în jur de 600 de construcţii noi situate între Poarta Podului şi Piaţa Mihai Viteazul, pe latura apuseană a Pieţei Avram Iancu, între bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Bastionul Croitorilor şi în jurul Porţii Mănăşturului

1831

Este dezvelit în Piaţa Centrală, Obeliscul Carolina, în amintirea vizitei împăratului Francisc Iosif şi a împărătesei Carolina, în 1817 la Cluj. După construirea turnului neogotic al bisericii Sf. Mihail, obeliscul a fost mutat în actuala Piaţă a Muzeului.

1832

Se constituie o Comisie pentru Construcţii pentru supravegherea activităţii de construcţie pe cuprinsul oraşului şi a procesului urbanistic

1834

Construirea Cazărmii

1837

Începe construcţia turnului neogotic al Bisericii Sf. Mihail, lucrare finalizată în anul 1859

1837

Se amenajează Hotelul Biasini

1838

Consiliul oraşului dispune alinierea caselor

1839

Începe numerotarea clădirilor

1839

Un nou incendiu pustieşete zona Cetăţii Vechi şi strada Podului

1840

Se obţine aprobarea municipalităţi pentru îngrădirea Cimitirului vechi evreiesc.

1841

Se demolează Poarta Turda [Torda Kapu] a cetăţii oraşului

1842

Începe construcţia clădirii noii Primării, finalizată în anul 1845 (vechea primărie a fost distrusă de incendiu în anul 1798).

1843

Se demolează Poarta Mănăştur [Monostor Kapu] a cetăţii oraşului, iar ceasul acesteia este mutat în turnul construit deasupra Redutei (azi clădirea Muzeului Etnografic]

1843

Construirea Băii cu abur Diana

1848

Reconstruită,  este sfinţită Biserica catolică  Sf. Petru

1850

Se finalizează demolarea Porţii de Mijloc a cetăţii oraşului [Közép Kapu]

1851

Este inaugurată prima sinagogă a oraşului, Sinagoga din str. Paris.

1855

Începe sistematizarea Pieţei Centrale (Piaţa Unirii de azi). Sunt demolate zidurile din jurul Bisericii Sf. Mihail şi bodegile din jur

1868

Se decide demolarea ultimelor două porţi ale cetăţii oraşului Poarta Podului [Hid kapu] şi Poarta Maghiarilor [Magyar Kapu]

1870

Inaugurarea Gării

1870

Recensământul consemna pe teritoriul oraşului Cluj un număr de 3296 de clădiri, dintre care 243 cu un etaj şi 13 cu două etaje

1871

Se trece la iluminatul cu gaz lampant

1872

Inaugurarea Hotelului Pannonia la colţul Pieţei Unirii de azi  cu Bulevardul 21 Decembrie1989, renovat şi redeschis în 1891 sub denumirea de Hotel Central, ulterior cunoscut ca Hotel Central – Melody

1880

Pákei Lajos devine arhitect principal al oraşului

1885

Începe amenajarea Parcului Mic pe partea nordică a Pieţei Trencsin (mijlocul de azi al Pieţei Avram Iancu)

1885

Este dezvelit bustul lui Mikó Imre, în grădina Mikó, realizat din iniţiativa Societăţii Muzeului Ardelean

1885

Prima operaţiune de amenajare a Cimitirului Central [Házsongárd]

1886

Este inaugurată Sinagoga neologă de pe str. Horea de azi.

1887

Se construieşte prima Uzina de apă şi apeductul

1887

Este făcută canalizarea oraşului

1889

Se finalizează Podul de fier spre gară de peste Someş, de la începutul străzii Horea

1890

S-a finalizat acţiunea de demolări din Piaţa centrală (azi Uniri) şi începe activitatea de amenajare a acesteia.

1892

Se introduce apa în centrul oraşului. Se menţin în continuare fântânile, şi aprovizionarea cu apă de la sacagii.

1892

Se pune în funcţiune prima centrală telefonică din oraş, la început cu 62 de abonaţi

1893

A pornit trenul cu locomotivă cu aburi care lega gara de Piaţa Centrală, de unde pornea spre calea Mănăştur şi Calea Dorobanţilor de azi, până la Biserica Sf. Petru. Datorită numeroaselor accidente s-a renunţat la acesta în anul 1902

1894

Începe construcţia hotelului New York (fostul Continental)

1895

Mănăşturul este alipit oraşului

1986

Se inaugurează sistemul de alimentare cu apă a oraşului

1890

Apar în Cluj primele biciclete

1896

Centrala telefonică a oraşului funcţionează deja cu 350 de abonaţi

1897

Se construieşte un chioşcul şi pavilionul de patinaj din Parcul central

1898

Se finalizează amenajarea Pieţei Centrale prin asfaltarea pe o lăţime de 5 m a suprafeţelor din faţa caselor, a unui spaţiu pietonal din jurul bisercii Sf. Mihail şi pietruirea cu granit a drumului din jurul acesteia. În rest, transportul de călători în interiorul oraşului era asigurat de trăsuri.

1898

Se finalizează clădirea Poştei la capătul străzii Ferdinand de azi

1899

Se iau primele decizii privind rebotezarea străzilor din Cluj. Din cele 224 de străzi, primesc noi denumiri 69, fiind înlocuite cu nume de personalităţi istorice, denumiri care s-au prefigurat spontan şi au intrat în utilizarea cotidiană

1899

Obeliscul Carolina este demontat din Piaţa Centrală şi mutat mai târziu în Piaţa Muzeului, la fel şi Portalul din faţa Bisericii Sf. Mihail, mutat în faţa Bisericii Sf. Petru

1900

Se construieşet o promenadă şerpuită de 420 de m pe latura dinspre Parcul Central a Cetăţuii. La mijlocul acesteia, a fost aşezat pe soclul conceput de Pákey Lajos, bustul reginei Elisabeta, operă a lui Stróbl Alajos

1900

Existau 5878 clădiri de locuit, din care unele cu mai multe apartamente, în care erau amenajate 589 băi

1902

Se finalizează construcţia clădirilor clinicilor, începută în 1897

1902

Este redat circulaţiei podul pietonal Elisabeta care lega Parcul central de promenada de pe Cetăţuie

1902

Dezvelirea Grupului statuar Matei Corvin, operă a lui Fadrusz János

1902

Este dată în folosinţă clădirea centrală a universităţii (din str. Kogălniceanu de azi), construită pe baza planurilor lui Meixner Károly, începând cu anul 1893

1902

Este inaugurat Palatul de Justiţie (de la intersecţia Pieţei Avram Iancu de azi, cu str. Dorobanţilor)

1904

Este dezvelită în Piaţa Lucian Blaga de azi, statuia lui Sf. Gheorghe, copie a celei din Praga. Începând din 1960 statuia se află în str. M. Kogălniceanu, în faţa Bisericii Reformate.

1905

Începe construirea Uzinei electrice

1906

Se introduce iluminatul electric. În anii următori pe 218 străzi erau instalate 1416 corpuri de iluminat

1906

Este inaugurată noua clădire a Teatrului din Piaţa Avram Iancu

1907

Începe construirea clădirii Bibliotecii Universitare, finalizată în anul 1909

1908

Oraşul avea deja 120 de străzi pietruite

1908

Canalele oraşului totalizează 35 km

1910

Este inaugurată clădirea teatrului de vară, azi sediul Teatrului Maghiar de Stat

1910

Se construieşte palatul Urania, primul având ca destinaţie un cinematograf clujean, proprietate a lui Udvari András

1910

Se ridică pe strada Horea, Hotelul Astoria

1911

Se construieşte clădirea Camerei de Comerţ şi Industrie din str. 21 Decembrie 1989 de azi

1914

Construirea şi sfinţirea Bisericii reformate „cu cocoş” de pe calea Mănăştur

1914

Intravilanul oraşului a crescut la1018 ha de la 540 ha la începutul sec. al XIX-lea

1918

Curăţenia publică era asigurată de 50 de măturători şi câteva căruţe

1919

Străzile erau pavate cu asfalt, granit şi bolovani, în proporţie de 40% - 50% .

1920

Profesorul Alexandru Borza a elaborat planul de organizare al Grădinii Botanice, ajutat de Cornel Gürtler, plan înaintat Consiliului Dirigent, apoi Guvernului central.

1921

Clujul dispunea de un plan topografic mai complet şi două planuri de sistematizare din 1919, care au fost premiate.

1921

Dominau în general construcţiile de talie mică, exceptând edificiile publice, doar trei clădiri din Cluj aveau patru etaje.

1921

Elaborarea Regulamentului de curăţenie al oraşului Cluj, pe baza celui din 1907.

1922

Înfiinţarea aeroportului civil de la Someşeni

1923

A început ridicarea Catedralei Ortodoxe din actuala Piaţă Avram Iancu, după proiectul arhitecţilor Constantin Pomponiu şi George Cristinel

1925

Grădina Botanică putea fi vizitată gratuit lunea şi joia după masă. În celelalte zile se percepea o taxă de intrare de 5 lei. Duminică înainte de masă, Grădina era închisă.

1926

Deşi suprafaţa pavată a crescut cu 31.000 m2 faţă de anul 1919, proporţia străzilor nepavate existentă în anul 1919, n-a putut fi schimbată, în condiţiile în care întinderea străzilor oraşului a crescut în intervalul de timp menţionat de la 79 km la 154 km.

1926

Închirierea unei birje pentru o zi costa 350 de lei. Tariful unei curse de o oră  se ridica la 50 de lei şi de 15 minute la 20 de lei. Pentru o cursă în oraş în funcţie de distanţă se plătea între 30 şi 40 de lei.

1928

Producţia anuală a Uzinei electrice aproape s-a dublat faţă de anul 1918. S-a dezvoltat reţeaua de distribuţie pe mai multe străzi, mai ales la periferie, aceasta ajungând la o lungime de 6 km.

1928

Curăţenia oraşului era asigurată de 100 de măturători şi se lucra cu 74 de animale şi autocamioane

1929

În urmă cu cinci ani a început proiectarea de noi lucrări pentru a satisface necesarul de apă în creştere al oralşului. Până în anul 1929 s-au realizat 6 puţuri noi, pompe noi, amplificarea reţelei de distribuţie, astfel încât debitul instalaţiei a crescut cu 100%.

1929

Transportul în interiorul oraşului era asigurat pe lângă cele 94 de autobuze, de 137 birji şi 70 „autotaxiuri”.

1929

Din 1145 de case construite în zece ani, 604 erau locuinţe cu o cameră, 365 cu 2 camere, 370 cu 3 şi mai mult de 3 camere.

1930

Pe baza proiectului inginerului Ioan F. Negruţiu, începe construcţia clădiriii Liceului de Fete „Principesa Ileana”, azi clădirea Liceului Mihai Eminescu

1930

S-a construit Palatul Uzinei Electrice (azi str. Memorandumului 27)

1930

Municipiul era proprietarul exclusiv al Uzinelor de Apă şi Canalizare Cluj şi le administra în formă de Regie Publică Comercială

1932

A fost aprobat un Regulament asupra taxelor de pavaje prin care proprietarii imobilelor erau obligaţi să restituie primăriei costul construirii pavajelor din faţa imobilului în forma „taxei de pavare a trotuarelor” sau dacă străzile erau foarte înguste, a „taxei de pavare a trotuarelor şi carosabilului”.

1932

S-a construit Palatul Bursei de Mărfuri, cea care găzduieşte azi Cercul Militar

1932

A fost ianugurată clădirea Institutului Agronomic, realizată de arhitectul bucureştean Florea Stănculescu.

1933

Transportul cu autobuze devine monopolul oraşului, fiind reglementat prin Regulamentul pentru regementarea transportului cu autobuzele pe teritoriul municipiului Cluj, publicat în Buletinul Oficial, care prevedea exploatarea a 9 linii de autobuz.

1933

Datele statistice indică o creştere a construcţiei de clădiri cu mai multe locuinţe în perioada interbelică şi, în Cluj, au început să apară aşa numitele case de raport. Cele mai multe s-au construit în anii 1929-1933, 81 de clădiri noi cu 379 apartamente. Predominante au rămas însă locuinţele unifamiliale. 

1934

A început construcţia clădirii Colegiului Academic (Str. Emanuel de Martonne), realizată de arhitectul George Cristinel, finalizată în anul 1937

1934

Reglementarea transportului cu taximetre.

1935

La o suprafaţă a oraşului de 1735 ha, suprafaţa grădinilor şi parcurilor publice era de 47 ha, la o populaţie de 102.750 de locuitori, ceea ce însemna că spaţiul verde reprezenta 2,7% din suprafaţa oraşului, iar la un ha de spaţiu verde reveneau 2186 de locuitori.

1936

Este adoptat Regulamentul pentru reglementarea transportului de persoane cu birji pe teritoriul Municipiului Cluj din anul 1936.

1937

Erau 1354 linii telefonice cu 1905 posturi, 50 de circuite interurbane, 6 oficii poştale, 8041 abonaţi radio.

1938

La periferii apa era procurată din fântâni, dintre care erau 499 fântâni cu pompă, 2099 cu ghizd de piatră sau ciment şi doar 26 cu ghizd de lemn.

1938

Serviciul de salubritate era dotat cu 18 camioane moderne, 4 autostropitoare şi număra un personal de 221 măturători de stradă, vizitii şi şoferi. Transportul gunoaielor era în întregime motorizat.

1938

Începând din anul 1934, a fost înlocuit iluminatul public cu gaz din piaţa Unirii şi de pe străzile principale cu iluminatul electric şi s-a dezvoltat iluminatul public în ansamblu şi la periferii, unde a fost necesar

1938

Suprafaţa oraşului a crescut în perioada interbelică cu aproximativ 80%

1939

Erau canalizate 12,50% dintre locuinţele muncitorilor calificaţi, doar 8,45% dintre cele ale celor necalificaţi şi aproape 68% dintre locuinţele funcţionarilor. Un procent de aproximativ 1% dintre locuinţele muncitorilor necalificaţi nu aveau latrină

1939

Aproape jumătate din locuinţele lucrătorilor calificaţi aveau lumină electrică şi 84% dintre cele ale funcţionarilor, în timp ce lucrătorii necalificaţi utilizau pentru iluminat în proporţie de 83,66% lampa cu petrol

1939

Locuinţele funcţionarilor, în proporţie de 28,5% erau dotate cu baie, în timp ce în cazul celorlalte categorii proporţiile erau nesemnificative: 2,5% în cazul locuinţelor lucrătorilor calificaţi şi doar 0,44% în cazul celor a lucrătorilor necalificaţi

1945

Se schimbă denumirile a câtorva sute de străzi din oraş

1946

Suprafaţa oraşului era de 16.052 ha

1946

Începe introducerea alimentării cu gaze naturale a oraşului

1946

La 16 octombrie are loc inaugurarea şi punerea în circulaţie a podului „Grigorescu” de peste Someş, care face legătura oraşului cu cartierul Grogorescu.

1946

Primăria decide fixarea „parcurilor de staţionare pentru birjele aflate în circulaţie pe teritoriul municipiului Cluj”. Numărul total al autorizaţiilor pentru birje era de 200

1948

Se schimbă denumirile a 15 străzi, în primul rând a celor în legătură cu familia regală

1948

Primăria decide refacerea sa demolarea clădirilor distruse de război

1949

Naţionalizarea firmei de autobuze „Rapid”, fondurile sale fiind preluate de Întreprinderea comunală de transport în comun (ITC), secţie a Întreprinderii comunale din Cluj

1950

A fost naţionalizată o parte a fondului de locuinţe

1952

Începe construirea cartierului Grigorescu (1952-1964), dezvoltat ulterior şi care găzduia 30.000 de locuitori. A fost vorba despre o amplificare a cartierului Donath, apărut după 1919

1952

Se înfiinţează parcul de lângă poştă, denumit parcul Ion Luca Caragiale, cu prilejul centenarului scriitorului. În 1957 aici a fost plasat şi bustul scriitorului, realizat de Ion Irimescu

1955

Transportul urban era asigurat de 54 de autobuze

1958

Sunt aprobate lucrările de restaurare a statuii Sf. Gheorghe din Piaţa Sf. Gheorghe (azi Piaţa Lucian Blaga)

1959

Primele troleibuze circulă pe traseul Gară-Bulevardul V.I.Lenin-Uzina de reparat auto (vama Someşeni)

1960

Începe construcţia blocurilor pe locul caselor distruse de război de pe strada Horea

1960

Începe sistematizarea Pieţei Păcii (Lucian Blaga de azi) şi a Pieţei Mihai Viteazul

1960

Este autorizată remontarea statuii Sf. Gheorghe în faţa Bisericii Reformate din Str. Mihail Kogălniceanu

1960

Inaugurarea Stadionului Municipal, cu o capacitate de 30.000 de locuri şi a Sălii Sporturilor, cu 3.000 de locuri, precum şi a Casei de Cultură a Studenţilor

1960

S-a dat în funcţiune al doilea traseu de troleibuse pe ruta Mănăştur-Piaţa 1 Mai

1960

Transportul urban era asigurat de 89 de autobuze şi 20 de troleibuze

1961

Inaugurarea Bazinului Olimpic

1961

Mutarea Statuii Mariei Protectoare din faţa fostului Colegiu Piarist (de pe str. Universităţii de azi), în spatele Bisericii Sf. Petru şi Pavel din Mărăşti

1962

Se dă în folosinţă primul bloc turn al Clujului (în strada Cuza Vodă)

1963

Finalizarea clădirii cinematografului Republica

1963

Se finalizează amenajarea laturii Cetăţuii şi se construiesc blocurile de la baza Cetăţuii (str. Dragalina)

1964

Se schimbă o serie de denumiri de străzi, mai ales în cazul celor cu rezonanţă sovietică

1964

Este amplasat în zona Gării, bustul lui Horea, operă a lui Romul Ladea

1965

Începe construirea cartierului Gheorgheni (1965-1972), cu peste 13.000 de apartamente

1965

Finalizarea construcţiei clădirii Institutului oncologic Ion Chiricuţă

1966

Începe construirea clădirii Arhivelor Statului (1966-1968)

1967

Ridicarea clădirii Studioului de Radio

1967

Aşezarea Statuii Lupa Capitolină în faţa Universităţii, de unde a fost din nou mutată în anul 1973 în faţa Primăriei (Piaţa Unirii)

1968

Debutul activităţii de construire a Spitalului de Recuperare şi a Spitalului de Boli Contagioase (1968-1969)

1968

Someşeniul este alipit oraşului Cluj

1968

Se inaugurează noua clădire a Aeroportului

1969

Începe construirea complexului Observator (1969-1973) şi extinderea construcţiilor în anii 80 când a prins contur cartierul Zorilor

1969

Începe construirea hotelui Belvedere (azi Transilvania)

1970

Suprafaţa oraşului a atins 16.619 ha, de la 16.052 în 1948

1970

În oraş circulă 6 troleibuze, 18 autobuze, 7 linii leagă aşezările din jur de oraş

1970

Finalizarea construcţiei hotelului Napoca

1970

Reţeaua de transport urban cuprindea 6 linii de troleibuze, 18 de autobuze care circulau în interiorul municipiului

1971

Începe construirea cartierului Mănăştur cu peste 30.000 de apartamente şi 100.000 de locuitori

1972

Se deschide patinoarul oraşului

1973

Reţeaua de distribuire a apei a ajuns la 270 km de la 178 km în anul 1950, iar cantitatea de apă distribuită a ajuns la 25,7 milioane mc, faţă de 5,4 milioane m. în anul 1950.

1973

Este finalizat grupul statuar Şcoala Ardeleană (Universitatea Babeş-Bolyai”) operă a  lui Romul Ladea

1974

Clujul avea 300 de străzi, din care 119 erau asfaltate. Existau 58 de poduri, sistemul de alimentare cu apă avea o lungime de 270 km, iar cel de canalizare 153 km

1975

Este finalizată Statuia lui Baba Novac (Bastionul Croitorilor), operă a lui Virgil Fulicea

1975

Este construit podul de la gară şi Gara Mică

1976

Construcţia clădirii Bibliotecii Academiei Române

1976

Este finalizat Monumentul lui Mihai Viteazul din piaţa cu acelaşi nume, operă a lui Marius Butunoiu

1976

Este amplasată în faţa Teatrului Naţional statuia lui Mihai Eminescu, operă a lui Ovidiu Maitec

1978

Începe construirea cartierului Mărăşti, care a devenit al doilea cartier ca mărime al oraşului

1979

Construirea clădirii Magazinului Central

1984

Finalizarea Complexului comercial „Mihai Viteazul”

1980

În Cluj exista un fond de locuinţe format din 60.387 de apartamente, din care 82% au fost construite după anul 1950. Din acest fond, 35.504 apartamente erau în proprietate de stat şi 24.883 în proprietate personală construite din credite de excuţie; la acest fond se adăugau 1.107 apartamente construite din fondurile întreprinderilor.

1986

Este amplasată în faţa Teatrului naţional Statuia lui Lucian Blaga, operă a lui Romul Ladea

1987

Noi modificări în denumirile străzilor

1987

Introducerea tramvaiului care leagă cartierul Mănăştur cu Platforma Industrială (Bulevardul Muncii).

 

 

 

 

 

Bibliografie:

 

  • Cincinat Sfinţescu, Edilitatea oraşelor şi satelor din România Mare, Bucureşti, 1921.

 

  • Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei. – Cluj-Napoca : Editura Studia, 1997.

 

  • Dan Brudaşcu (coord.), 80 de ani de administraţie românească la Cluj-Napoca, 2 vol.. – Cluj-Napoca : Primăria Municipiului Cluj-Napoca, 1999.

 

 

  • Istoria Clujului, sub red. Acad. Prof Ştefan Pascu, Cluj-Napoca, [s.n.],1974.

 

  • Lukács József, Povestea „Oraşului comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi a monumentelor sale. – Cluj-Napoca : Apostrof, 2005.
  • Mihaela Sanda Salontai, Arhitectura, în Cluj-Kolozvár-Klausenburg : Album Istoric. – Cluj-Napoca : Editura Tribuna, 2007, p.109-114.

 

  • Octavian Buzea, Clujul 1919-1939. Glas izbânzilor româneşti cu prilejul Congresului Astrei, Cluj, 1939.
  • Reprivire asupra activităţii edilitare a Municipiului Cluj în ultimii 10 ani, în Monitorul Municipiului Cluj, an IX, nr.3, 1929, p.2
  • T:V. Bindea, Condiţiunile de muncă şi de traiu ale muncitorilor din Cluj. Studiu social-economic, în Buletinul Camerei de Muncă Cluj, an I, nr.7-9, iul.-sept, 1939, p.104-105

 

 

 

 

 

Bibliografie:

  • Cincinat Sfinţescu, Edilitatea oraşelor şi satelor din România Mare, Bucureşti, 1921.
  • Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei. – Cluj-Napoca : Editura Studia, 1997.
  • Dan Brudaşcu (coord.), 80 de ani de administraţie românească la Cluj-Napoca, 2 vol.. – Cluj-Napoca : Primăria Municipiului Cluj-Napoca, 1999.
  • Istoria Clujului, sub red. Acad. Prof Ştefan Pascu, Cluj-Napoca, [s.n.],1974.
  • Lukács József, Povestea „Oraşului comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi a monumentelor sale. – Cluj-Napoca : Apostrof, 2005.
  • Mihaela Sanda Salontai, Arhitectura, în Cluj-Kolozvár-Klausenburg : Album Istoric. – Cluj-Napoca : Editura Tribuna, 2007, p.109-114.
  • Octavian Buzea, Clujul 1919-1939. Glas izbânzilor româneşti cu prilejul Congresului Astrei, Cluj, 1939.
  • Reprivire asupra activităţii edilitare a Municipiului Cluj în ultimii 10 ani, în Monitorul Municipiului Cluj, an IX, nr.3, 1929, p.2
  • T:V. Bindea, Condiţiunile de muncă şi de traiu ale muncitorilor din Cluj. Studiu social-economic, în Buletinul Camerei de Muncă Cluj, an I, nr.7-9, iul.-sept, 1939, p.104-105

 

 

 

 

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Joi, 14 Noiembrie 2019
  • Localitate: Cluj
  • Creator: Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: română
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Resurse utile
Citit 6684 ori Ultima modificare Marți, 25 Septembrie 2012 16:11
Mai multe din această categorie: Scurtă istorie a Clujului »
Ești aici: Home Cluj Cluj Scurtă istorie a Clujului