Istorie Locala

Cap. IX - OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

1980, Judeţul Vâlcea. Monografie, Bucureşti, Ed. „Sport-Turism”.
1993, Anuarul statistic al judeţului Vâlcea pe anul 1993, Râmnicu-Vâlcea.
1898, Situaţiunea judeţului Vâlcea, espusă Consiliului General cu ocaziunea deschiderii sesiunei ordinare din anul 1898, Râmnicu-Vâlcea, Tipografia „G. Sfetea et Comp.

Publicat în Valcea

Cap. VIII - VIAŢA RELIGIOASĂ

Alegerea, investitura şi instalarea noilor mitropoliţi, 1999, în „BOR”, XXXII (1908 -1909), Bucureşti.

Prof. Gh. Angelescu, 1957, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Rm.Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea.

Constantin Bălan, 2005, Inscripţii medievale şi din epoca modenă a României, judeţul istoric Vâlcea(sec. XIV-18489), Bucureşti, Aademia Română.

D. Bălaşa, 1967, Cine e ctitorul bisericii Buna Vestire din Râmnicu-Vâlcea, în “Argeş”, nr. 10/1967, Piteşti.

T. G. Bulat, 1923, O carte de diaconie dela fostul episcop de Râmnic, Nectarie, ajuns mitropolit, în „BOR”, s.II, an. XLI (1922 -1923), Bucureşti.

T. G. Bulat, 1961, Un mare episcop al Buzăului din secolul XVII: Serafim Slătineanul, în „Glasul Bisericii”, XX/1961.

Pr. conf. Al. I. Ciurea, 1963, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcop al Râmnicului şi Noului Severin, în „Mitropolia Olteniei” XV (1963), Craiova.

Pr. Constantin Cîrstea şi Doru Căpătaru, 2007, Istoria  bisericii,,Toţi Sfinţii”  din Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Adrianso.            

Pr. Gabriel Cocora, 1958, 250 de ani de la păstorirea episcopului Damaschin la Buzău (3 oct. 1703 – 16 apr. 1708), în „Glasul Bisericii”, XVII/ 1958.

Gherasim Cristea, 2009, Istoria Eparhiei Râmnicului, Râmnic-Vâlcea, ed. Conphys.

Pr. D. Cristescu, 1935, Viaţa şi înfăptuirile P.S. Episcop D.D. Vartolomeu până la împliniea vârstei de 60 ani, Râmnicu-Vâlcea.

N. Dobrescu, 1906, Istoria  Bisericii Române din Oltenia în timpul ocupaţiunii austriace (1716-1739), Bucureşti.

N. Dobrescu, 1911, Istoria Bisericii Române.Secolul al XVI-lea (curs litografiat), Bucureşti.

N. Dobrescu, 1916, O scrisoare a episcopului de Râmnic Chesarie către mitropolit, în „Revista istorică”, an  1916, Bucureşti.

2010, Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Prezentare generală, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna.

C. Erbiceanu, 1899, Ghenadie Enăceanu, Episcop de Râmnic Noul Severin (Necrolog),  în „BOR”, XXII (1898 -1899), Bucureşti.

C. Erbiceanu, 1896, Viaţa şi activitatea Prea Sfinţitului Iosif Bobulescu, fost episcop al Râmnicului Noul Severin, în „BOR”, XIX (1895-1896), Bucureşti.

1984, Iosif Gafton, episcopul Râmnicului şi Argeşului, în „BOR”, an CII, nr. 11-12/1984), Bucureşti.

1984, Funerariile episcopului Iosif Gafton al Râmnicului şi Argeşului, în „Mitropolia Olteniei” XXXVI, nr. 5-6/1984), Bucureşti.

Gala Galaction, 1919, Vlădica Antim, în „Chemarea”, Bucureşti, II (1919).

N. A. Gheorghiu, 1934, Un proces eclesiastic sub episcopul Filaret al Râmnicului, în „Arhivele Olteniei”, XIII (1934), Craiova.

C. C. Giurescu, 1943, Istoria Românilor, II, 1, ed. a IV-a, Bucureşti.

C. C. Giurescu, 1947, Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, Bucureşti.

1961, Istoria Ţării Româneşti de când au descălecat pravoslavnicii creştini (Letopiseţul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, I .

P. Gârboviceanu, 1913, Moartea P.S. Ghenadie Georgescu, episcopul Râmnicului Noul Severin, în „BOR”, XXXVI (1912 -1913).

I. Ionaşcu, 1935, Contribuţii la istoricul mănăstirii Hurez, Craiova.

Athanasie Mironescu, 1906, Sfânta episcopie a eparhiei Râmnicului Noul Severin în trecut şi acum, Bucureşti.

P. P. Panaitescu, 1936, Documente privitoare la Istoria lui Mihai Viteazul, Bucureşti.

Pr. prof. Mircea Păcurariu, 1965, Episcopul Climent al Râmnicului (1735 – 1748), în „ Mitropolia Olteniei”, XVII (1965), Craiova.

Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, 1981, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

Aurelian Sacerdoţeanu, 1972, Originea şi condiţiile social-economice ale dezvoltării vechiului oraş Râmnicul Vâlcea, în „Buridava”. Studii şi materiale, 1, Muzeul Judeţean Vâlcea, 1972.

Arhim. I. Scriban, 1922, Episcopii din vremea ocupaţiunii germane, în „BOR”, s. II, XL (1921 -1922), Bucureşti.

Arhim. I. Scriban, 1922, Moartea episcopului Sofronie, în „BOR”, s. II, XLI (1921-1922), Bucureşti.

Vartolomeu Stănescu, 1925, Episcopia Râmnicului Noului Severin. Anuar pe anii 1921-1925, întocmit de-, Bucureşti, Tipografiile Române Unite.

Pr. Niculae  Şerbănescu, 1956, Antim Ivireanul tipograf, în „BOR”, LXXIV (1956), Bucureşti.

Pr. Niculae Şerbănescu, 1959, Mitropoliţii Ungrovlahiei, în revista „BOR”, nr. 7-9/1959, Bucureşti.

Niculae I. Şerbănescu, 1948, Politica religioasă a lui Mihai Viteazul, Bucureşti (manuscris).

Pr. Niculae Şerbănescu, 1961, Precizări privind cronologia mitropoliţilor Ungrovlahiei, în „BOR”, LXXIX, Bucureşti.

Pr. Niculae I. Şerbănescu, 1962, Biserica Ortodoxă Română şi Mişcarea Ecumenică, în „Ortodoxia”, XIV, Bucureşti.

C. Tamaş, 1989, Râmnicu-Vâlcea. Ghid de oraş, Bucureşti, Ed. “Sport-Turism”.

C. Tamaş, 1994, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, ed. “Antim Ivireanul”

C. Tamaş, Pr. Emanoil Neţu, 2007, Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed Conphys.

C. Tamaş, Emilian Valentin Frâncu, 2007, Istoria comunităţii catolice din judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. „Anton Pann”.

Răzvan Theodorescu, 2001, Spiritul Vâlcei în cultura română, Râmnicu-Vâlcea, Almarom.

Episcop Vartolomeu, 1925, Anuarul Eparhiei Râmnicului Noul Severin pe anii 1921-1925, Bucureşti. 

Publicat în Valcea

Cap. IV – VIAŢA ECONOMICĂ

Anuarul statistic al judeţului Vâlcea 1971.

Anuarul statistic al Râmnicului din 1930-1931, Bucureşti, 1933.

Anuarul statistic al României, 1939 - 1940, Bucureşti, 1940.

Arhiva Episcopiei Râmnicului, fond 1960, pachet 11, dos. 37.

Arhivele Naţionale Bucureşti (A.N.B.), fondul Vornicia din Lăuntru, dos. 2173/1839.

L.Badea, C. Rusenescu, Judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1970.

P. Bardaşu, Din istoricul exploatărilor forestiere de pe Valea Lotrului, în „Studii vâlcene“, nr. 1 din 1971.

Petre Bardaşu, Gheorghe Simeanu, Brezoi 1873-1973. 100 de ani de industrie forestieră, Râmnicu-Vâlcea, 1973.

Publicat în Valcea

STUDIU ISTORIOGRAFIC

1976, Călători străini despre Ţările Române, vol. VI, p. I: Paul de Alep; Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Pr. Constantin Grigore, 1944, Râmnicul-Vâlcii – Loc de amintiri şi recreere. Monografie – ghid, Editura Primăriei şi Oraşului Râmnicul-Vâlcii.

Constantin Mateescu, 1979, Memoria Râmnicului, Bucureşti, Ed. „Sport-Turism”.

Aurelian Sacerdoţeanu, 1972, Originea şi condiţiile social-economice ale dezvoltării vechiului oraş Râmnicul Vâlcea, în „Buridava”. Studii şi materiale, Râmnicu-Vâlcea, Muzeul Judeţean Vâlcea.

Ion Soare, Aneta Bardaşu, 2001, Lumina cărţii la Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys.

C. Tamaş, 1994, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, ed. “Antim Ivireanul”.

Al. Vlahuţă, 1989, România pitorească, Bucureşti, Ed. „Sport.Turism”.

Publicat în Valcea
Joi, 25 Iunie 2015 11:46

Turismul vâlcean

Vom avea în vedere, la această secvenţă, cele două sensuri (neglijându-l pe acela de 2. „autoturism”!) ale noţiunii şi vocabulei: activitate cu caracter recreativ sau sportiv şi latură a sectorului economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, de recreere sau a deplasărilor de persoane în diferite scopuri (vezi DEXI, 2007, 2086). Desigur, aceste două laturi ale turismului recreativ-sportivă şi economică - nu pot fi separate, ele influenţându-se şi întrepătrunzându-se permanent. Dovezi în acest sens, sunt numeroasele şi interesantele mărturii rămase de la persoanele care au vizitat, din vechime, Ţările Române, în diverse scopuri practice, dar s-au şi recreat totodată, văzând şi admirând particularităţile geografice (naturale) şi antropice ale zonei Vâlcii, în speţă – ale Râmnicului.

Publicat în Valcea

Bibliografia sportului râmnicean este puţină; calificativul este valabil şi pentru arhivele instituţiilor cu profil sportiv. Lipsa este suplinită, în bună parte, de publicaţiile editate în Râmnicu-Vâlcea, care au acordat spaţii corespunzătoare sportului, iar după 1989, au apărut şi reviste profilate pe teme sportive: „Arena vâlceană”, „Sport Express” etc.). Ca şi la volumul I al Enciclopediei …, domnul Eduard Dulăcioiu – directorul publicaţiei „Arena vâlceană”, ne-a pus la dispoziţie întreaga bază de date (online) a revistei, pe ultimii ani (din iunie 2010 până la data definitivării acestei secvenţe).

Publicat în Valcea

a) Perioada interbelică. Ca eveniment mai deosebit în acest interval, se cuvine menţionată transformarea în spitale, în timpul celui de-Al doilea Război Mondial, a celor două licee din Râmnic, astăzi – colegiile naţionale „Alexandru Lahovari” şi „Mircea cel Bătrân”. Serviciul Sanitar al Judeţului Vâlcea şi cadrele medicale din Râmnic, ca şi din alte localităţi, s-au confruntat în continuare cu o serie de probleme privind sănătatea, în special cu epidemiile cauzate de boli infecţioase precum febra tifoidă, tuberculoza pulmonară, frigurile palustre (Situaţiunea judeţului Vâlcea, 1898, 28), situaţia sanitară a locuitorilor Râmnicului, ca şi a celorlalţi vâlceni, neîmbunătăţindu-se prea mult faţă de perioada anterioară.

Publicat în Valcea

În anii 1828-1829 (cu unele „replici” în anul care a urmat), bântuise în Ţara Românească o epidemie năprasnică de ciumă, (a doua după cea din 1813 – „Ciuma lui Caragea”), „boală lipicioasă”, cum este denumită în documente, adică infecţioasă. La 10 septembrie 1830, Căimăcămia Craiovei, care avea în subordine judeţele din Oltenia, a poruncit „să să facă cuviincioasa întâmpinare” a molimei, astfel: „Către Dumnealor boierii ispravnici ot sud Vâlcea: „nu numai să puneţi carantine pe la cuviincioasele locuri, dar să le şi întăriţi bine cu cinovnici şi alţi slujbaşi, oameni vrednici, şi pe nimeni din părţile acelor locuri să nu îngăduiască a intra în judeţul dumneavoastră, fără a face carantină de nooă zile şi (. . .) curăţenie prin afumare. Şi mai ales pe aceia ce acum, după stricarea bâlciului Râureni, să întorc pe la casele lor, să să ţină la carantină nooă zile, afumându-li-se lucrurile ce vor avea cu dânşii” (PJV, dos. 2/1830, f. 4). La 24 august 1831, poliţaiul oraşului Râmnic se adresează otcârmuitorului judeţului cu propunerea ca, din porunca acestuia, să fie procurate 20 de care cu câte doi boi şi doi oameni la fiecare, pentru a strânge cantitatea mare de gunoaie, „de multă vreme adunate”, care exista atât în oraş, cât şi în împrejurimile acestuia (Ibidem, f. 504). Sunt trimise şi instrucţiuni scrise, cuprinzând îndatoririle fiecărui dregător în privinţa regulilor pe care acesta trebuia să le păstreze „după pravila carantinii”.

Publicat în Valcea

Ca în întreaga ţară, vechii locuitori din arealul râmnicean vor fi apelat la practici medicale empirice, unele – însoţite de descântece sau vrăji; deochiul, de pildă, care, sporadic, se mai întâlneşte şi azi. Daco-geţii, trăitori şi în apropierea acestor locuri - la Buridava (Ocnele Mari), dovedeau îndemânare deosebită şi ştiinţă în vindecarea bolilor, inclusiv prin medicamentaţie naturistă (plante medicinale), ceea ce îi impresionase şi pe vechii greci (Giurescu, f. an, 53).De asemenea, în zonă (Poiana Bivolari, lângă Căciulata; Ocnele Mari ş.a.) au existat din vechime ape termale şi minerale, care vor fi fost utilizate de locuitori în scopuri terapeutice (Berbece, Botvinic, 1978, 16; Berciu, 1981).

Publicat în Valcea
Miercuri, 03 Iunie 2015 11:14

Episcopii Râmnicului

Documentele vremii nu amintesc şi numele primilor episcopi hirotoniţi pe seama acestei eparhii, iar pomelnicul episcopiei nu dă nici o indicaţie, oricât de sumară, cu privire la timpul şi locul primilor episcopi. Se socoteşte de unii, că cel dintâi episcop al Râmnicului, hirotonit chiar de patriarhul Nifon în anul 1503, a fost Maxim Brancovici, aflat atunci în ţară şi ajuns, prin 1504, mitropolit al Ungrovlahiei (Mironescu, 1906, 16). Cu privire la identificarea primilor doi ierarhi – Ilarion şi Iosif – din pomelnicul episcopiei, nu avem date certe.

Publicat în Valcea
Page 1 of 6
Ești aici: Home Valcea Afişez elemetele după tag: Ion Soare