Istorie Locala

Valcea (67)

Marți, 05 Decembrie 2017 08:49

Oraşul Băile Govora - Clima

Scris de

Arealul geografic govorean beneficiază de un climat blând, temperat continental moderat, de trecere de la cel mediteraneean la cel continental, fără schimbări bruşte de temperatură şi umiditate, caracterizat prin ierni puţin aspre şi veri ceva mai răcoroase. Aerul, datorită variabilităţii reduse în tensiuni electrice şi covorului vegetal, este ozonat, uscat, curat şi răcoritor.  Localitatea este ferită de curenţi, nu are bălţi şi ape stătătoare, prin urmare este scutită de miasme (Popescu, 1983, 235-241).

 

Marți, 21 Noiembrie 2017 12:21

Drăgăşani - Turismul

Scris de

In comparaţie cu zona de nord a judeţului Vâlcea, care este deosebit de atractivă pentru frumuseţile naturale, dar mai ales pentru monumentele religioase şi pentru multe alte obiective turistice, în sudul  judeţului, aparent, nu se găsesc puncte de atracţie turistică. Cu toate acestea, la Drăgăşani se poate vorbi de trei variante de turism  şi anume: viticol, cultural şi religios.

Dezvoltarea turismului viticol în zona Drăgăşani este de perspectivă, datorită  fermelor particulare cu acest profil, care s-au creat după 1989: Ferma Ştirbei (din Dealul Oltului), Ferma „Măr” a lui Mugur Isărescu (din Dealul Oltului), Ferma „Iordache” (din Dealul Oltului) şi - Ferma „Valeriu Stoica” (din Dealul Dobruşei). Toţi  aceşti fermieri s-au asociat pentru a putea dezvolta culturile viticole, accesând fonduri europene în valoare de 4 milioane euro şi investind 9 milioane euro pentru modernizare şi performanţe calitative nemaiîntâlnite până acum în acest domeniu. S-au creat astfel premize pentru vizite de afaceri, comercializarea produselor, simpozioane etc. Toate căile de acces spre  aceste ferme, precum şi cărările  dintre parcelele de vii sunt asfaltate, iar sediile şi cramele sunt înzestrate cu cele mai moderne şi performante utilaje şi instalaţii de preparare şi conservare a vinurilor.

În vederea dezvoltării turismului viticol, a fost alcătuit şi se află în derulare, un „Proiect de reabilitare a Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani”, proiect finanţat în cadrul programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivele specifice sunt următoarele:

- transformarea   Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani (foto), într-un motor pentru turism;

- creşterea contribuţiei la promovarea vinurilor de Drăgăşani ca brand de ţară;

- creşterea locurilor de muncă în municipiul Drăgăşani, în zonă şi regiune;

- angrenarea Muzeului în circuitul regional;

- transformarea turismului viticol la Drăgăşani, într-o componentă a dezvoltării regionale.

Un alt proiect lansat de edilii drăgăşăneni şi aflat în derulare, este „Promovarea potenţialului turistic al Municipiului Drăgăşani, prin organizarea festivalului Anual al Vinului – FESTIVIN NOBILIAR”, proiect alcătuit tot în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivul principal al acestui proiect constă în organizarea Festivalului Anual al Vinului la Drăgăşani - Festivin Nobiliar Drăgăşani”, care presupune promovarea produselor locale, prin activităţi specifice de marketing, rezultatul fiind o valorificare optimă a produselor şi o imagine bine definită şi atractivă a municipiului Drăgăşani, ca o zonă viticolă principală a României, avănd drept ţintă dezvoltarea şi consolidarea turismului intern. (Master plan Drăgăşani, 3). Obiectivele specifice ale proiectului, sunt următoarele:

$1§  Crearea premiselor la nivel local, pentru o promovare adecvată a specificului viticol al municipiului Drăgăşani (prin asigurarea conlucrării tuturor factorilor locali, atât din spaţiul public, cât şi din mediul de afaceri, producători localietc.).

$1§  Identificarea tuturor canalelor de promovare, în vederea asigurării derulării unor acţiuni eficiente de promovare turistică a municipiului Drăgăşani.

$1§  Identificarea unui târg relevant la nivel naţional, pentru a asigura reprezentativitatea specificului viticol al Drăgăşaniului într-un astfel de eveniment.

$1§  Planificarea, coordonarea şi derularea unui eveniment anual la nivelul municipiului Drăgăşani dedicat promovării şi marketingului acestei zone, ca principal punct de referinţă viticol la nivelul României (evenimentul Festivalul Anual al Vinului la Drăgăşani « Festivin Nobiliar Drăgăşani”) (Ibidem, 4).

A doua perspectivă de dezvoltare turistică, este cea culturală. În Drăgăşani, se află Casa Memorială  a scriitorului Gib. I. Mihăescu, precum şi un bust (inaugurat în primăvara anului 1997) al acestui mare prozator de valoare naţională, drăgăşănean de origine.  De asemenea, în Drăgăşani se află Muzeul Viei şi Vinului, în care există şi o importantă colecţie etnografică cu specific local.

Parcul din mijlocul oraşului are şi o valoare sentimentală, din două motive: în el se află un arbore plantat în anul 1918, odată cu actul Marii Uniri, iar momentul amenajării lui după primul război mondial, a fost imortalizat de Gib. Mihăescu în nuvela Scuarul, care l-a entuziasmat – printre alţii – pe  criticul Perpessicius.

Clădiri şi edificii de patrimoniu, precum casa Petcu, localul parchetului, clădirea vechiului sediu al Staţiunii de Cercetări Vini-viticole, localul Liceului agricol (inaugurarea căruia  s-a făcut pe un teren donat de familia Brătienilor, în 1926, eveniment consemnat de Gib. Mihăescu într-un articol păstrat în manuscris în arhiva casei memoriale) – sunt tot atâtea motive de atracţie turistică.

Varianta turismului religios este asigurată de muzeul bisericii Sf. Ilie şi a schitului Dobruşa. De mare interes este Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” – o construcţie monumentală care tronează în centrul localităţii, constituind un motiv de mândrie pentru drăgăşăneni şi de admiraţie - pentru vizitatori.

În perspectiva de viitor (apropiat!), oraşul va beneficia de un edificiu modern, destinat activităţilor culturale: palatul de cultură şi artă. Un punct de atracţie pentru turişti, îl constituie şi  noul sediu al Primăriei, inaugurat în 2001, în care se află şi Biblioteca Municipală Drăgăşani.

Actualii fermieri şi patroni au luat în calcul şi nevoia asigurării unor sejururi turistice, amenajând hoteluri şi pensiuni moderne: Hotelul de trei stele MAX, din centrul oraşului, hotelul Sofianu, pe strada Traian, hotelul Diaconescu, pe strada Carol - la km zero, hotelul Rusidava – toate acestea dispunând şi de restaurante.

Valea Oltului Inferior cuprinde teritorii din judeţele Vâlcea, Olt şi Teleorman, la care municipiul Drăgăşani participă cu 11% din suprafaţa sa la acest coridor ecologic. Acest sit găzduieşte efective însemnate ale unor specii de păsări, dintre care 14 specii migratoare şi 81 specii periclitate. Situl este important în perioada de migraţiune, când găzduieşte mai mult de 20000 exemplare de păsări de baltă pentru speciile: aytia nyroca, ciconia ciconia, ixobriciaus minutus, burhinus oedicnemus, coracia  garrvius, mergus albellus, cygnus cygnus, phalocrocorax pygmeus, philomachus pugnax, iar pentru iernat, următoarele specii: pelecanus crispus, cygnus cygnus, phalacrocorax pigmeus, anser albifrons şi toate speciile de raţe.

Situat în partea central-sudică a României, în sud-estul judeţului Vâlcea, pe malul drept al cursului inferior al bătrânului Alutus, în pragul judeţului, cum vii dinspre Slatina, din sud, municipiul Drăgăşani este al doilea oraş ca mărime, ca număr de locuitori şi ca dezvoltare economico-socială şi edilitar-gospodărească, al unităţii administrative din care face parte. Localitate cu o existenţă milenară, ridicată şi dezvoltată în apropierea castrului roman Rusidava, aşezarea se desfăşoară pe terasele din Lunca Oltului, la nord-vest de confluenţa râului Olt cu pârâul Pesceana  şi la nord de linia de contact dintre Podişul Getic şi Câmpia Română.

Din punct de vedere matematic, oraşul  se află situat între paralelele de 44˚ 37′ şi  44˚ 41′ latitudine nordică; deci, foarte aproape de jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator şi între meridianele de 24˚ 14′ şi  24˚ 18′ longitudine estică, iar în cadrul reţelei de drumuri din România,  este situat la întretăierea  DN 64 cu DN 67 B, la 53 km sud de Râmnicu-Vâlcea  reşedinţa judeţului Vâlcea; la 75 km sud-vest de Piteşti  reşedinţa judeţului Argeş, la 38 km nord de Slatina  reşedinţa judeţului Olt, la 130 km sud-est de Târgu-Jiu  reşedinţa judeţului Gorj, la 73 km nord-est de Craiova  reşedinţa judeţului Dolj şi la 220 km vest de capitala ţării, Bucureşti.

Natura ne vorbește cu glas de piatră – Formațiuni de piatră (trovanți) descoperite de profesorul Nae Ionescu

Natura deține una dintre cele mai importante forțe ale creației. Atunci când vorbim sau scriem despre creație, trebuie să ne eliberăm mintea și să fim deschiși spre orice posibilitate. Cu milioane de ani în urmă, natura, din dorința de a-și arăta forța a creat niște pietre care parcă au viață. Acestea au fost denumite generic trovanți și se regăsesc și în zona văii Cernișoarei.

A. Componența etnică a comunei Cernișoara

     Români (97.59%)

     Necunoscută (2.37%)

     Altă etnie (0.02%)

 

B. Componența confesională a comunei Cernișoara

     Ortodocși (96.93%)

     Necunoscută (2.37%)

     Altă religie (0.68%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cernișoara se ridică la 3.782 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.024 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,59%). Pentru 2,38% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,93%). Pentru 2,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Joi, 23 Octombrie 2014 11:36

Cernișoara - Căile de comunicație

Scris de

Reţeaua de drumuri din comuna Cernișoara are un aspect sinuos, ce nu poate fi modificat decât într-o perspectivă îndelungată, ca urmare a înfăptuirii programului de sistematizare a comunei.

Această reţea este alcătuită în prezent de drumul comunal principal, ce străbate comuna de la un capăt la celălalt, asigurând legătura cu comunele limitrofe şi cu Drumul Național nr. 6 ce leagă Rm. Vâlcea de Drăgășani și Craiova.

Locul unde drumul comunal intersectează Drumul Național 6 se numește Gura Văii.

Drumul comunal, de la Gura Văii până la intersecția cu calea ferată, nu este prea bine întreţinut, fapt care conduce la perturbarea circulaţiei, îndeosebi primăvara, când datorită înghețului pe timp de iarnă, bucăți întregi din asfalt este dislocat.

Harta rusească din anul 1835 amintește despre „cărbunii de pământ” găsiți la Armășeșești pe valea Cernișoarei.

Așa cum am amintit la subcapitolul „Cernișoara în perioada comunistă”, existența cărbunelui în zona văii Cernișoarei a contribuit la dezvoltarea satelor, ridicându-se clădiri noi, construindu-se drumuri etc.

Așa s-a născut noul drumul (cunoscut localnicilor ca drumul oaselor) ce face legătura între localitățile Alunu, Berbești, Copăceni, Cernișoara, Popești și Șirineasa, pe el transportându-se, în general, cărbunele.

Acestei șosele moderne i s-a alăturat calea ferată de-a lungul căreia au apărut următoarele gări: Băbeni, Șirineasa, Popești, Copăceni, Cernișoara, Berbești, Alunu.

S-au construit trei poduri peste râurile Tărâia, Cerna, Cernișoara.

Datorită faptului că satele comunei sunt dispersate pe o suprafaţă foarte mare, condiţiile în care se realizează aprovizionarea cu apă a locuitorilor sunt foarte diferite.

Aşa cum aminteam, într-un capitol anterior, satele comunei Cernișoara sunt amplasate, din punct de vedere geografic într-o zonă de deal, la o altitudine ce variază între 200 – 500 m.

În satele Modoia, Groși și Armășești, situate la o altitudine mai mică, apa freatică nu este la mare adâncime şi aprovizionarea locuitorilor cu apă potabilă se poate realiza mai uşor, datorită fântânilor săpate şi amenajate încă din cele mai vechi timpuri.

Situaţia se prezintă cu totul altfel în satele Obârșia și Sărsănești aşezate în coasta unui deal, la o altitudine mai mare, unde apa freatică se găseşte la o adâncime mai mare şi forarea unei fântâni întâmpină dificultăţi serioase. Există şi riscul, ca odată forată fântâna, să nu poată prinde pânza freatică, toată munca dovedinduse zadarnică. În verile mai secetoase, apa din fântânile acestora seacă, iar cetăţenii trebuie să-şi aducă apa necesară de la distanţe destul de mari.

Dacă înainte, fântânile erau construite de obicei din piatră, cu ghizduri din lemn, acum se construiesc mai ales cu tuburi de beton de către fântânari specializaţi în această lucrare, din alte localităţi.

Pentru aprovizionarea cu apă potabilă a comunei sunt construite deci fântâni, în număr de aproximativ 300 amplasate pe toată raza comunei. Dacă, în general, fântânile cu tuburi înguste şi largi din beton sunt preponderente, această preponderenţă este mai accentuată în satele Cernișoara, Mădulari, Sărsănești și Obârșia.

Miercuri, 15 Octombrie 2014 12:08

Comuna Cernișoara - cadrul geografic

Scris de

CADRUL GEOGRAFIC

Generalităţi

În partea de vest a Vâlcei, dacă priveşti din drumul naţional ce leagă oraşul Horezu de Vâlcea, rămâi impresionat de cununa de dealuri, frumos rânduite de-o parte şi de alta a râurilor ce tranzitează această zonă.

Aici, în zona dealurilor, acoperite cu pomi fructiferi, cu vii, păşuni şi păduri, este aşezată comuna Cernișoara, renumită pentru fructele şi pădurile sale dar şi pentru oamenii harnici şi gospodari ce locuiesc pe aceste meleaguri.

Așezare străveche cu mare încărcătură istorică, comuna Cernișoara este situată în zona subcarpaților Olteniei, pe valea pârâului Cernișoara.

Intersecția paralelei de 45 de grade-longitudine nordică, ce traversează satul Groși, cu meridianul de 24 grade-longitudine estică, ce trece pe lângă satele Modoia și Cernișoara, marchează vatra comunei Cernișoara.

Cu o suprafață de 57 kmp, comuna Cernișoara are o populație de aproximativ 4000 locuitori.

Așezările acestei comune sunt situate la 3 km de Măgura Slătioarei și 18 km de Munții Căpățânii.

Comuna Cernișoara se înscrie printre aşezările ce fac parte din zona dealurilor subcarpatice. Aproape toate satele componente ale comunei: Modoia, Groși, Cernișoara, Mădulari, Sărsănești, Obârșia și Armășești care este și reşedinţa comunei, sunt aşezate în imediata vecinătate a pădurilor.

Marți, 07 Octombrie 2014 09:46

Râmnicu Vâlcea - pitoresc

Scris de

Din lucrările care i-au fost închinate municipiului Râmnicu-Vâlcea, reiese caracterul pitoresc al Râmnicului şi, implicit, potenţialul turistic pe care îl oferă. În zilele noastre, după o perioadă de dezvoltare industrială în mare parte abandonată azi, se întrevăd mari perspective pentru valorificarea turistică a municipiului, în context cu cea a judeţului Vâlcea. În jurul oraşului există numeroase locuri pitoreşti, ca şi obiective turistice. O bogată reţea de drumuri şi poteci poate servi la dezvoltarea unui turism de agrement pentru toate vârstele, dar cu condiţia să fie marcate trasee şi promovate prin publicaţii, ghiduri, pliante, broşuri etc. Pe de altă parte, să nu uităm că ne aflăm în judeţul cu cele mai multe schituri şi mănăstiri din România, că în jurul Municipiului Râmnicu-Vâlcea se află cele mai multe staţiuni balneare şi turistice recunoscute, unele apreciate de peste două secole, că peisajul pitoresc şi divers include numeroase formaţiuni geologice şi geomorfologice unice în ţară, iar covorul vegetal cunoaşte o largă biodiversitate. Nu se aşteaptă decât iniţiative conduse cu spirit gospodăresc şi servicii de înaltă clasă care să aducă mulţumire vizitatorului şi să-l determine să revină şi altădată . . .

Ești aici: Home Valcea Valcea