Istorie Locala

Acasa
Marți, 18 Iunie 2019 11:11

Râul din munții României, Lotru, îngemănat în obârșii pierdute cu Motru și Gilortul, demult nu mai este un anonim în rândul minunilor tehnice cele mari ale lumii. A avut, la un soroc prelnic norocul dat de geografie, de geologie și de mintea sclipitoare a unor români patrioți, să intre pe lista scurtă a realizărilor tehnice ale umanității cu emblema minunii.

O zugrăvire a necuprinderii nu este la îndemâna unui om, chiar de-ar avea mai multe vieți. Evidențierea unui singur demiurg, stăpân peste tărâmuri, este imposibilă. Nici zeitățile primordiale – încă nerăsfirate în universul partajat al naturii!- nu s-au încumetat la astfel de munci heracliene. Fiecare și-a luat în sarcină ceea ce cunoașterea îi permitea și a făptuit parte dintr-un întreg, înainte ca un dirijor - și acesta doar cu știința asamblării!- să dea funcționalitatea organică în parte și, finalmente, a întregului.

Media

Volumul «Amintiri din război - Amintiri din viaţă»/ Gheorghe Stancu/ text integral

Luni, 24 Iunie 2019 09:38

 

             S-a născut în 24 Iunie, dar a fost înregistrat 29 Iunie 1951, în Robeşti, comuna Câineni, Judeţul Loviştea (azi Judeţul Vâlcea), în familia lui Nicolae şi al Ioanei Sporiş (născută Petcu ), fiind al optulea copil şi ultimul. Şcoala generală, clasele I-VI le urmează în satul natal, VII-VIII şi liceul, în oraşul Hunedoara (în întreţinerea unei surori). Studiile superioare le face, ca bursier, la Institutul Politehnic Bucureşti, în perioada 1970-1975. Îşi practică meseria de inginer hidroenergetic în Amenajările Hidroenergetice ale Lotrului şi Oltului, ocupând funcţii de conducere diverse, între 1975 şi 2001, până la aceea de director general, din care este înlocuit pe criterii politice. Paralel profesiei de bază este şi profesor asociat la Liceul din Voineasa (1979-1985), lector universitar la Universitatea Constantin Brâncoveanu, Filiala Rm. Valcea, după 2002. Se perfecţionează permanent prin studii postuniversitare şi doctorale, în ţară şi în străinătate. Din 2001 este doctor în ştiinţe (energetică) al Universităţii Politehnice Bucureşti şi al Universităţii Tempus Dacoromania, aceasta acordându-i şi dreptul de conducător de doctorat în dacoromânistică.

„Un om ales de Dumnezeu…”/ antologie de studii, eseuri, mărturii și articole despre Bartolomeu Valeriu Anania/ volum îngrijit de prof. dr. Ioan St. Lazăr

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Luni, 27 Noiembrie 2017 11:56

1.  AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CĂILE DE ACCES

Oraşul Băile Govora se află situat în partea central-estică a judeţului, în Subcarpaţii Getici (Subcarpaţii Vâlcii), la intersecţia paralelei de 450 549’’ latitudine nordică, cu meridianul de 240 9 20’’ longitudine estică, având ca vecini comunele Buneşti (N şi NE), Mihăeşti (E, SE), Frânceşti (S), Păuşeşti-Otăsău (SV) şi Stoeneşti (NV).

Drăgăşani - clima, vegetaţia, fauna

Miercuri, 28 Iunie 2017 11:52

d) Presa actuală

Odată cu liberalizarea pieţei culturale, în contextul celei politice şi economico-sociale, au apărut şi aici o serie de publicaţii politico-sociale, culturale şi sportive; unele, cu existenţe efemere:

- Începând cu anul 1992, a apărut la Drăgăşani publicaţia „Actualitatea drăgăşăneană”; între 1992-1997, printre redactorii săi, trudea şi cunoscutul poet, epigramist şi animator cultural local, Teodor Barbu. În prezent, conducerea revistei este alcătuită din Adrian Fugăreţu – director general, Adrian Sanda – director executiv şi Viorel Trandafir – director media, iar din redacţie, fac parte: redactor-şef – Petruţ Dinculescu şi redactorii Claudia Trandafir, Cristina Marinescu şi Florin Georgescu, tehnoredactor fiind Florin Năstăsoiu.

Drăgăşani - Cultura/ viaţa culturală: bibliotecile, cartea şi presa tipărită, casa de cultură

Miercuri, 02 Mai 2018 09:22

Arta populară românească este o minunată oglindă în care se reflectă frumuseţea României, istoria şi sufletul neamului. Manifestată sub toate aspectele, aceasta prezintă o bogăţie de comori, un izvor nesecat pentru cei ce doresc s-o cunoască.

  Moştenirea pe care o avem trebuie dusă mai departe, pentru că un popor trăieşte prin ceea ce lasă fiilor săi. Ca dascăli şi ca părinţi avem datoria morală de a cultiva în sufletele generaţiilor pe care le educăm dragostea pentru valorile care ne definesc şi ne individualizează ca popor.

  Costumele populare au rămas în lăzile de zestre ale bătrânelor, fiind din ce în ce mai rar folosite şi confecţionate. Împodobite cu mărgele, flori, altiţe şi şebac reprezintă o podoabă admirată şi preţuită de turiştii străini. Ele erau cusute numai cu arnici de cea mai bună calitate pentru a nu se decolora. Aceste tradiţii sunt pe cale de dispariţie.  

În localitatea Pietrari se desfăşoară anual o manifestare culturală organizată de Comunitatea locală prin reprezentanţii săi, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea. Această manifestare, „HORA COSTUMELOR”,  promovează costumul popular confecţionat de meşterii populari sau de ţesătoarele satului, realizat în războiul de ţesut sau cusut.

Festivalul folcloric judeţean „Copăceneanul”, ed. a II-a, Copăceni/ Vâlcea/ 2018

Miercuri, 13 Iunie 2018 13:07

Este greu de imaginat existenţa unei văi, care - pe toată lungimea ei - să întrunească o atât de mare varietate litologică, structurală, morfologică, floristică şi faunistică, a căror îmbinare armonioasă să creeze o atât de mare densitate de frumos! În sectorul oraşului Brezoi şi al zonei montane înconjurătoare, culoarul depresionar al Lotrului alcătuieşte un teritoriu cu mari posibilităţi de dezvoltare a turismului. La pitorescul natural al zonei, s-a adăugat atractivitatea lacului de acumulare de la Vidra şi a căii de acces până la Obârşia Lotrului. În mod frecvent, excursiile de odihnă şi agrement, cu vizitarea diferitelor obiective turistice, pescuitul şi vânătoarea - reprezintă principalele forme de turism practicate pe cursul inferior al Lotrului.

Brezoi - Toponimia

Miercuri, 13 Iunie 2018 13:18

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

1893, Navigaţiunea de pe Olt şi pentru România, în “Buletinul Societăţii Române de Geografie”, XIII, 1893, fasc. 3-4.

1905, Recensământul general al populaţiei României pe anul 1899, Bucureşti.

1914, Oltul – Societatea anonimă pe acţiuni pentru exploatare de păduri. Actele constitutive, Bucureşti.

1924, Carpatina – S.A.R. pentru Industria forestieră. Actul constitutiv şi statutul, Bucureşti.

1941, Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, Tipografia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi Severinului.

1943, Recensământul general din aprilie 1941. Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti.

Brezoi - Personalităţi locale

Marți, 11 Iunie 2019 10:31

Pe numele său Iosif Vissarionovici Djugaşvili, Stalin s-a născut în 1879 în oraşul Gori din R.S.S. Gruzină. Numele de familie a fost înlocuit cu cel de Stalin, care provine din rusescul „Stali" - oţel, probabil considerându-se tare ca oţelul, fiind cunoscut în lume cu numele Iosif Vissarionovici Stalin.

Din 1922, de când predecesorul său Lenin s-a îmbolnăvit, murind în 1924, tovarăşii de luptă l-au ales pe Stalin secretar general al CC al PCUS, funcţie pe care a deţinut-o până la moarte, în 1953, timp de 31 de ani. În toată această perioadă a mai ocupat şi alte funcţii importante de stat în ţara sa.

Pădurea Agestului/ Universul unei copilării, de col. ing. Gheorghe Constantinescu

Ești aici: Home