Istorie Locala

Acasa
Joi, 16 Februarie 2017 09:52

în foto: Bustul lui Gib I. Mihăescu, din centrul municipiului

Un oraş atât de original, cu un trecut pe măsură de bogat în evenimente, nu putea să nu atragă atenţia cercetătorilor, precum şi a călătorilor care l-au vizitat şi care, în impresiile lor de călătorie, au avut cuvinte de apreciere pentru urbea viticolă a Drăgăşanilor (Hasdeu, Iorga, Vlahuţă ş.a.). Aplicând principiul cronologic al expunerii bibliografiei, se cuvine să deschidem enumerarea contribuţiilor monografice privitoare la Drăgăşani, cu evidenţierea interesantei schiţe Oraşul Drăgăşani - o conferinţă publică pe care Gib. I. Mihăescu a prezentat-o în cadrul Ligii culturale locale, în perioada 1924-1930, când a practicat avocatura în târgul natal. Incitantă la lectură, conferinţa reprezintă o sinteză realizată cu mijloacele artei literare şi pigmentată cu un umor de calitate, a istoriei şi profilului oraşului natal; nu lipseşte din ea nimic din lucrurile şi faptele esenţiale care au făcut (şi fac) faima acestui fost târg de viticultori şi meseriaşi: vechimea istorică probată de documente, „darul” care i-a adus faima – vinul, rolul jucat în revoluţia lui Tudor şi, nu în ultimul rând, „culesurile vestite, cu lăutari şi tămbălău, cu must şi pastramă” (Istocescu, 2010, 592-597).

Pepiniera din Drăgăşani, amenajată în 1897

Vineri, 03 Februarie 2017 10:34

 

Pe numele său real Panait Stanciof, viitorul scriitor s-a născut în comuna Cerna din judeţul Tulcea, în apropierea localităţii Măcin (cca 40 km), ca fiu al învăţătorului de origine bulgară Panait Stanciof şi al Mariei Taşcu. O primă legătură cu oraşul Brăila este dată de faptul că naşii de cununie ai părinţilor (şi apoi de botez) au fost familia Costache Nicolopol din Brăila, la care va locui copilul pe timpul studiilor liceale. Din nefericire, tatăl îşi părăseşte familia şi dispare fără urmă (se bănuieşte că a trecut graniţa în Bulgaria) în luna februarie a anului 1881, copilul născându-se pe 25 septembrie 1881. Absenţa tatălui i-a afectat copilăria, resimţind acut lipsa figurii paterne. Destinul său - în primii ani de viaţă, cel puţin - este asemănător cu cel al lui Panait Istrati: niciunul nu şi-a cunoscut tatăl, au avut o copilărie şi o adolescenţă pline de privaţiuni materiale, muncind de mici pentru a supravieţui, iar existenţa lor a fost scurtă, Istrati trăind 51 de ani, iar Cerna doar 32 de ani.

Şcoala brăileană: dascăli care au fost

Joi, 06 Noiembrie 2014 12:50

Primele știri despre construcția unei biserici în satul Mădulari le avem din 1861, când în cimitirul satului s-a ridicat o biserică din lemn, cu Hramul Cuvioasa Parascheva”. mad 1

Biserica este construită din lemn de stejar masiv, acoperită cu șiță din brad, având clopotnița inclusă în turla acoperișului. Cu siguranță că înaintea ei a existat o altă biserică, deoarece cea din 1861 a fost nouă, într-un cimitir deja format. Pe pereții acestei bisericuțe se află o frumoasă mărturie rămasă de la înaintașii noștri, scrisă în alfabetul arhaic românesc anexă. La fel de frumoasă este și bisericuța ce încă se mai ține bine pe “picioare”, dar care din păcate, asemeni celorlalte biserici de lemn din comuna noastră este prea puțin cunoscută și apreciată. Datoria mea de creștin este, ca pe această cale măcar, să vă aduc un îndemn spre neuitare.

Unele documente atestă faptul că “a fost făcută de Tudose Cojocaru, Rada Păunescu și preînoită de Nicolae Alesu în anul 7308 (1800). În anul 1839 în Mădulari erau șapte preoți: Manu sin Dumitrașcu Zorilă, Ion sin popa Zamfir, Gligore sin Constandin Bogdan, Ion sin popa Nicolae, Constantin sin popa Stanciu, Ion sin popa Ion Romcea, Constantin sin Stoian” – I. Popescu Cilieni, p. 42.

Cernișoara: Biserica din Modoia

Marți, 21 Februarie 2017 13:37

CLIMA

Zona geografică în care este situat oraşul Drăgăşani, aparţine tipului de climat temperat continental moderat, cu slabe influenţe mediteraneene. Aceste caracteristici sunt exprimate în valorile termice ale anului, izoterma de +10˚C trecând prin această regiune, pe linia Topoloveni-Drăgăşani-Strehaia, cu pătrundere adâncă de-a lungul Oltului, până în zona dealurilor subcarpatice, la nord de Râmnicu-Vâlcea.    

Dumbrava Minunată

Joi, 20 Noiembrie 2014 10:57

Foto: Postul de Poliție din Cernișoara

Funcționari ai Primăriei

  1. Ionescu Mihai – primar;
  2. Manea Victor – viceprimar;
  3. Negricea Vicențiu – secretar;
  4. Dican Mihaela – inspector contabilitate;
  5. Matei Maria – consilier impozite și taxe;
  6. Cebuc Elena – inspector registru agricol;
  7. Vladu Nicolae – inspector urbanism;
  8. Pripor Elena – inspector (asistent social);
  9. Salomia Iulian – inspector impozite și taxe;
  10. Andronache Maria – bibliotecar;
  11. Popescu Mihai – tehnician veterinar;
  12. Stanciu Mirabela – inginer agronom;
  13. Cherăscu Daniel – inspector contabilitate;
  14. Pârvu Ilie - șofer;
  15. Dana Severian – Guard;
  16. Ionescu Gabriel – inspector sv. Su.;
  17. Lungu Maria - Reli – inspector (asistent social);
  18. Cebuc Ana - Maria – consilier juridic;
  19. Popescu Elena - Cristina – asistent medical comunitar;
  20. Șoșoi Simona - Elena – consilier primar.

Primăria comunei Cernișoara

Marți, 10 Martie 2015 13:45

     cer1    Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, organ consultativ al Ministerului Culturii, a validat propunerea reprezentanţilor Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din comisie, de a se înainta dosarul de candidatură pentru înscrierea pe Lista Elementelor de Patrimoniu Cultural Imateril al Umanităţii – UNESCO, a ceramicii de Horezu, în anul 2010. Dosarul a fost administrat de către Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi întocmit de dr. Corina Mihăescu şi drd. Petrică Oana Gabriela, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea (director: prof. Elena Stoica) şi al Primăriei oraşului Horezu. După definitivare, dosarul (în versiunea franceză) a fost înaintat la UNESCO, în martie 2011, pentru Sesiunea din anul 2012. În decembrie 2012, la Paris, cu ocazia Sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Patrimoniul Cultural al UNESCO, ceramica tradiţională de Horezu (Le Savoir faire de la céramique traditionelle de Horezu) a fost înscrisă, prin vot unanim, de UNESCO în LISTA ELEMENTELOR REPREZENTATIVE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL AL UMANITĂŢII.

„Dumitru Zamfira – 50”: Vernisajul expoziției și lansarea albumului

Marți, 21 Februarie 2017 09:46

Situat în partea central-sudică a României, în sud-estul judeţului Vâlcea, pe malul drept al cursului inferior al bătrânului Alutus, în pragul judeţului, cum vii dinspre Slatina, din sud, municipiul Drăgăşani este al doilea oraş ca mărime, ca număr de locuitori şi ca dezvoltare economico-socială şi edilitar-gospodărească, al unităţii administrative din care face parte. Localitate cu o existenţă milenară, ridicată şi dezvoltată în apropierea castrului roman Rusidava, aşezarea se desfăşoară pe terasele din Lunca Oltului, la nord-vest de confluenţa râului Olt cu pârâul Pesceana  şi la nord de linia de contact dintre Podişul Getic şi Câmpia Română.

Din punct de vedere matematic, oraşul  se află situat între paralelele de 44˚ 37′ şi  44˚ 41′ latitudine nordică; deci, foarte aproape de jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator şi între meridianele de 24˚ 14′ şi  24˚ 18′ longitudine estică, iar în cadrul reţelei de drumuri din România,  este situat la întretăierea  DN 64 cu DN 67 B, la 53 km sud de Râmnicu-Vâlcea  reşedinţa judeţului Vâlcea; la 75 km sud-vest de Piteşti  reşedinţa judeţului Argeş, la 38 km nord de Slatina  reşedinţa judeţului Olt, la 130 km sud-est de Târgu-Jiu  reşedinţa judeţului Gorj, la 73 km nord-est de Craiova  reşedinţa judeţului Dolj şi la 220 km vest de capitala ţării, Bucureşti.

Formațiuni de piatră (trovanți) descoperite la Cernișoara

Marți, 13 Ianuarie 2015 09:18

MIHAI  SPORIŞ

AMPRENTE ÎN MARMURA ISTORIEI

Editura ALMAROM Râmnicu Vâlcea – 1997

UN FILOZOF-POET ÎN AGORA

Apariţia acestui volum nu-i va găsi în totalitate nepregătiţi pe cititori, întrucât Mihai Sporiş este prezent de ani de zile în publicistica vâlceană şi nu numai. Strânse, însă, în volum, o parte din eseurile publicate şi multele altele, inedite, ni-l relevă pe unul dintre cei mai cultivaţi, profunzi şi originali eseişti ai noştri din ultimii ani. Facem această afirmaţie-apreciere categorică, cu intenţia declarată de a-l şoca pe cititor, pentru ca acesta îmboldit din urmă de nemilosul timp sau obosit de citirea atâtor cărţi nu scrise, ci "comise", să nu se grăbească, ci să zăbovească mai mult şi a. atent asupra acestor minunate flori de gândire şi simţire românească.

Monografia comunei Cernişoara/ Locuri, vremuri, oameni

Marți, 01 Septembrie 2015 10:38

Pe 19 iulie 2015  dl colonel inginer Gheorghe CONSTANTINESCU (originar din Cernişoara-Vâlcea - n.n.) a mai lansat o carte "Povestea copilariei mele". Este o incursiune sensibila atat in biografia anilor de demult, cat si in radiografia duhovniceasca a comunitatii de sat in vremea postbelica. Precum dânsul declara: "Toate amintirile dintr-o copilarie minunata sunt cuprinse aici, in aceasta carte pe care va invit sa o cititi, fiind sigur ca, in ea fiecare dintre dumneavoastra veti regasi macar cateva secvente din propria copilarie"

(din cuvantul parohului Ion Armasi - preot la Parohia Ioan Evanghelistul din Bucureşti, unde dl. col. ing. Gheorghe Constantinescu activează ca epitrop)

Ahile si triburile elene

Ești aici: Home